Page 98 - 1898-05

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 1 IE-1898.

14
tul. Au tăcut şi cei din partida marilor stogul alb al „păcii* şi „conciliaţiunei şi cătră naţionalităţi, cari în parte covârşităre trerupse strigând: „Pagubă, că n'au bătut
proprietari germani, ca şi antisemiţii. în faţa insanităţilor debitate de gazetarii constau din patrioţi buni, de încredere şi pe mai mulţi ! Intre observaţiunî de acestea
u
14
După conferenţă s’a ţinut un consiliu şoviniştl maghiari, fac pe cameleonul şi cuminţi . îşi continuă Eotvos vorbirea, căutând să
de miniştri, care a durat 3 6re întregi. Aici linguşitorul, cpcând, că nu se pote, ca „Va­ Aţi înţeles, dâră, care este misiunea combată părerile celor ce susţin, că par­
14
preşedintele Fuchs a raportat pe larg con­ lahii să fi săvârşit la Arad prostia ce li-se „nemzeti szovetsâg“-ului condus şi diri- tida „independentă ar lucra în ascuns
14
14
telui Thun asupra nesuccesului conferenţei. atribue, — de ore-ce „nemzeti szovetsâg“-ul giat de „magnificul Herczegh. El vrâ în mână în mână cu partida guvernamentală,
Se crede, că în urma acesta preşedintele regnicolar „are număroşl membri nemaghiarl prima liniă sâ ne îndope cu limbă şi cultură ori că tinde a batjocuri preoţimea ca­
Fuchs va declara în faţa parlamentului, că şi tot mai mulţi (nemaghiari) îşi anunţă ungurescă, er în a doua liniă se separeze po- tolică.
14
în urma atitudinei partidelor din oposiţiâ, întrarea lor în societate , ş’apoi ce vreţi, pond de conducătorii lui firescî, pe cari îi Iiahovszlcy, replicând lui Eotvos, ci-
nu se va pute pune la ordinea clilei ce­ „nici Românii, nici celelalte naţionalităţi numesce „agitatori . Căci în sens şovinist tesce câteva versuri dintr’o poesiă ungu-
14
tirea proiectelor guvernului, şi se mai sus­ n’au causă de a-se teme, că rassa maghiară maghiar, care dintre Românii cu carte nu râscâ, ce s’a publicat în 1872 cu subscrie­
u
ţine, că parlamentul va fi amânat îu 17 1. c. i-ar asupri, ori coniopi . este „agitator ? Cu escepţiunea celor de- rea „Karolusz*. Se presupune, că sub acest
14
* După acâstă asigurare îmbrăcată în căduţî naţionalicesce, a lăpădăturilor şi pseudonim este a se înţelege chiar Carol
14
vorba dulce a „păcii şi „conciliaţiunei*, putregaiului din sînul Românilor şi a celor­ Eotvos. In acea poesiă e batjocurit Ludo­
In 6 Iunie parlamentul a ţinut şe­
dinţă. La desbaterea asupra limbei a luat urmâză espunerea programului, ce şi l’a lalte naţionalităţi nemaghiare; cu escep­ vic Kossuth, pentru-că „părăsindu-şl patria
14
cuvântul schonerianul Tiîrh, care între al­ luat „Liga maghiară . Etă ce dic corifeii ei ţiunea renegaţilor, vânduţilor şi vândă- a fugit pentru a-şl căuta linişte pe pământ
din Peşta: „Liga naţională regnieolară nu torilor, a uneltelor orbe, a spionilor şi de
tele a accentuat necesitatea limbei ger­ străin, în timp ce naţiunea lui acasă a
doresce alt-ceva, decât ca (Românii şi ce­ nuncianţilor de tot felul — toţi ceilalţi sunt trebuit să sufere . Va să dică Eotvos, care
44
mane, ca limbă a armatei. Regimentele ita­
14
liene şi ungurescî, dise el, au lăsat în baltă lelalte naţionalităţi — Red.) pe lângă dulcea „agitatori . însu-şî şi-a bătut joc de Kossuth, vine
lor limbă maternă, ei, ca cetăţeni maghiari, Evident dâr, că acâstă „Ligă maghiară acum să ia în apărare pe cei ce prin bă­
14
armata în timpuri critico, pe când cele
germane nicl-odată. — Nitzsche declara, că se înveţe şi limba maghiară. Alt-fel de bună urmăresce o ţîntă perfidă şi primejdiosă; tăi ă au voit să răsbune presupusa insultare
Germanii sciu acum, ce pot sâ aştepte dela voie ei se despoie pe sine de multe favo­ ea cu mână sacrilegă s’atinge de ce avem a memoriei lui.
contele Thun. — Axmann dise, că ordo­ ruri şi îndreptăţiri, la cari nu pot fi părtaşi noi mai scump, de limba şi cultura nostră Eotvos a mai cerut cuvântul pen­
decât aceia, cari vorbesc unguresce . naţională, şi îndrăsnâţa ei păşire tinde la tru a se apăra contra presupunerei, că el
14
nanţele de limbă atacă constituţia, şi pănă
14
când ele nu vor fi retrase, parlamentul va Cu alte cuvinte dis: Voi „Valahilor , dismembrarea şi risipirea nostră. ar fi fost autorul acelei poesii. A voit se
14
fi incapabil de o lucrare positivă. — Noslce de nu veţi învăţa şi de nu veţi vorbi ungu­ Şi când ne vine cu acestă „misiune vorbâscă şi deputatul Mocsy, dâr fiind el
spuse, că partida lui nu va vota proiectele resce, n’o să vă împărtăşiţi de nici un os condamnabilă, lupul, care vrâ să ne în­ de „patida poporală , majoritatea camerei
14
guvernului. de ros, de nici un fel de drepturi şi favo­ ghită, îmbracă haina blândă a paolnicei oi. a hotărît a i-se detrage cuvântul, ceea ce
ruri, ce le aruncă generosa naţiă maghiară Feriţivă, Români, de acest monstru s’a şi făcut. Incidentele petrecute în ca­
Lupul în piele de oie. acelora, cari îşi răsucesc mustaţa pe ungu­ hîdos! meră sunt discutate în articulii primi de
resce şi cari sciu să-şi învârtâscă limba pe astăclî aprope ai tuturor foilor budapestane.
— Misiunea „nemzeti szovetsegu-ului. — dulcele „tek , „tik“, „tak al viţei arpa- Afacerea Lepsenyi în dietă. Kossuthiştii şi guvernamentalii pe între­
14
u
diane. cute blastămă şi înjură „partida poporală*,
In numărul de erî am amintit, că In şedinţa de Luni a camerei ungare
Şi mai departe: „Ligei naţionale reg- suspiţionându-o şi acusându-o, că face
foile ungurescl fac mare svon c’un pretins
nicolare nici prin gând nu-i trece a voi, s’a pus în discuţiune afacerea preotului causă comună cu „panslaviştii . Dâr nici
14
atentat, ce l’ar fi comis „Valahii din Arad
u
ca Românii, Saşii, Sârbii, Slovacii, etc. să catolic Nicolae Lepsănyi, care ca deputat organul „partidei poporale catolice nu se
14
în potriva „nemzeti szovetsâg*-ului, care a jace parte din „partida poporală a cato­
14
se lapede de cultura lor specifică; ba dim­ lasă mai pe jos în ce privesce suspiţiona-
avut Duminecă o adunare de constituire
potrivă, ea doresce (!) înflorirea ei deplină. licilor maghiari. Seim, că Lepsânyi a fost rea. Pe Eotvos îl timbrâză, că a fost odi-
în acel oraş. Se dicea, că Românii ar fi
Insă (afurisitul ăsta de însă — Red.) pe atacat şi bătut cu bâtele din partea altor nioră apărător al „renumitului general
14
„demolat şi „murdărit o şatră din parcul- deputaţi, pe cuvânt, că ar face parte dintre
14
lângă acesta noi pretindem, ca din cultura daco-român Doda“ etc.
Baross, ridicată anume pentru a-se face cei ce insultă memoria lui Kossuth.
lor individuală, specifică, particidară, să Ou un cuvânt, şi unii şi alţii găsesc,
vâncjărl în folosul „szovetseg“-ului. Evi­ Oaşul e forte caracteristic şi intere­
aducă cât mai mult în cultura universală, că maximul culpabilităţii în contra patrio­
dent, că feliul cum întrâga pressă ma­
regnieolară, ce o numim cultură maghiară*... sant tot-odată, căci dovedesce fanatismul tismului unguresc constă în a face causă
ghiară a presentat lucrul, este tendenţios şi intoleranţa la culme a actualilor „pă­
Adecă: cultiva-ţi-ve, desvoltaţi-vă, dâr comună cu naţionalităţile, fiă acea causă
şi injurios, lipsind orl-ce indicii pe temeiul rinţi ai patriei*, cari, cum vedem, nu se
vedeţi de vă îmbogăţiţi cultura vostră cu cât de justă.
cărora s’ar pute ridica o ast-fel de acusâ sfiesc a recurge chiar la bâte pentru de-a
„universala cultură maghiară , c’apoi o să
14
contra Românilor. regularisi pe cei ce nu urlă întru tote ală­
fiţi luminaţi şi—dobă de carte. Nu scii, să
Incidentul acesta e folosit acum chiar turea cu ei.
rîtjl ori să te revolţi? SOIRILE DILEI.
14
de cătră preşedintele „Ligei naţionale ma­
Despre discuţiile din cameră asu­
14
ghiare, rector magnificus Mihail Herczegh, şi După tote acestea „şiretlicuri puse — 27 Maiă v.
pra acestui incident, dăm următorele amă­
de directorul esecutiv Dr. Geza Krivachy, în frasele alcătuite cu „magnifică înţelep­
14
nunte : Nouă volnicie gendarmerescă. Sub tit­
pentru a-se pronunţa în public asupra „mi- ciune, urmeză espunerea rolului politic al
14
14
Ştefan BaJcovszlcy („partida poporală ) lul acesta publică „Tribuna din Sibiiu o
u
siunei patriotice a „Ligei cu pricina. „nemzeti szovetsâg -ului.
44
44
vorbesce despre dreptul de imunitate al corespondenţă din Câmpeni, în care se is­
Leaderii „szovetsâg -ului unguresc publică „Intre poporul maghiar şi între po­ deputaţilor, fără de care nu pote să esiste torisesc următorele: In 2 Iunie n., cliua
u
în „Budapesti Hirlap dela 7 Iunie o scri- porul român nu este nici o contrarietate...
u
parlamentarism. In puterea acestui drept târgului de ţâră din Câmpeni, gendarmeria
sore, pe care vrem s’o facem cunoscută Contrarietate esistă numai între naţiona­
deputatul nu pote fi tras la răspundere din din Câmpeni a început să iee de pe piep­
cetitorilor noştri. lităţi şi între agitatorii de naţionalitate. In­ partea nimănui pentru cele ce le-a vorbit tul şi din părul femeilor mândrul nostru
înainte de tote ei declară, că aser­ teresul naţionalităţilor este politica de rassă, în calitate de deputat; deja din timpuri tricolor. Unele dintre bravele Moţe, n’au
ţiunea diarelor unguresc!, după care „aten­ iubirea de rassă şi promovarea intereselor vechi, când siguranţa publică nu era încă permis însă a li se răpi acest mândru tri­
14
tatul din Arad îşi are isvorul în agitaţiu­ vitale şi a cultivării poporului nemaghiar;
destul de tare, deputatul în virtutea imu­ color, susţinând sus şi tare, că numai for­
nile 'de naţionalitate, trebue să fiă primită cu pe când din contră interesul agitatorilor de
nităţii sale se bucura de-un salvus conduc- ţei estreme se vor supune, şi spunând dom­
reservă, pănă când o anchetă oficială seriosâ naţionalitate este meşteşugul de-a câştiga tus, întru cât adecă el putea să umble pe nilor gendarml, că de bunăvoie nu se vor
nu va constata adevărul. pâne ... Aceşti agitarorî se află în tot locul strade scutit în contra orl-cărui atac. lăsa a fi batjocorite. Acâstă energică con­
Va să dică d’acapo ei trag la îndoială unde Maghiarii şi naţionalităţile trăese în
Acest drept de imunitate a fost în duită a frumoselor Moţe a avut de urmare,
adevărătatea celor scrise în foile din Peşta. pace şi prietiniă; ei se află în tot locul,
diua de 24 Maifi n. c. adânc vătămat faţă că gendarmii au escortat pe tote acelea fe­
Acesta însă nu o fac, pentru-că dor ar voi ca pacea şi amiciţia să le răstorne şi să le
cu deputatul Lepsânyi. Când el s’a presen­ mei şi copile la casarma gendarmeriei şi de
să descidpe pe Români, ci o fac cu gânduri prefacă în sentimente duşmănesc!. Liga
tat în cameră, ca să useze de dreptul său acolo la judecătoria cercualâ. Intre cele es­
reservate. Domnii din fruntea „nemzeti naţională regnieolară vrâ să împiedece acesta
de deputat şi să-şî facă datoria, a fost in­ cortate a fost şi d-na Iidiana Cothişel, so­
u
szovetsâg -ului, însetaţi de dorul torturător Nisuinţa ei principală se îndreptă în contra
sultat verbal de deputatul Pichler Gyozo, ţia preotului gr. or. din Certege, Constan­
de cucerire, s’apropie de naţionalităţi cu agitatorilor. Pe aceştia vre se-i separeze de
âr când a voit să iese din cameră, depu­ tin Cothişel. Când poporul din munţi a au-
taţii Olay şi Pichler l’au pândit, l’au atacat dit despre acâstă nouă volnicie a gendar­
şi l’au bătut. meriei, cam la 2000 omeni, pârăsindu-’şl
e evident, dic, că ambele aceste două mo­ Tot de caracter eteologic sunt şi tra- Polczner: Bine au făcut! A meritat se vitele în târg, au alergat să vadă şi să se
mente sunt resultatul unei etim. pop. Pro­ diţiunile, ce cronicarul Necidcea le-a pus în fiă bătid! convingă înşi-şl despre fapt şi prin presenţa
cesul a fost simplu, poporul etimologisător fruntea cronicei sale sub titlul colectiv de BaJcovszlcy: Fiind-oă în caşul de faţă lor să ridice un veto puternic faţă cu acei
1
a desfăcut pe Basarab în bas şi arab; de „O samă de cuvinte' . Aşa e între altele dreptul de imunitate a fost vătămat, pe domni, cari din sudorea lor trăese, şi cari
aici apoi atribuţiunile de Arapi ale Româ­ tradiţiunea, care vrea să esplice numele basa § 138 al regulamentelor camerei, mă pentru ei nimic alta, decât dispreţ au. In
J
nilor '). de „Moldova şi rolul „boundui (zimbru.- rog, ca afacerea să fiă predată comisiunei nu mai mult ca o jumătate 6ră a fost în-
u
In tradiţiunea Românilor braşoveni lui) în emblema acestei ţări. Acesta tradi­ de imunitate cu însărcinarea, să vină cu cunjurată casarma gendarmilor, unde se
despre începutul lor, întâlnim şi figura şolo- ţiune ne spune, că Dragoş-vodă, plecând la raport asupra causei. credea, că este închisă d-na preotâsă Oo-
monartdui (vrăjitor, mag cu o putere supra­ vânătore, ar fi urmărit un zimbru, âr că­ După-ce preşedintele declara, că în thişel şi numai după-ce Moţii, la extrem
naturală'. Momentul acesta eu asemenea îl ţeaua sa Moldova, obosită cum era, bând sensul regulamentului camerei nici o dis- iritaţi, au înţeles, că a fost transportată la
atribui unei etimologisărl eteologice. Acâstă dintr’un rîuleţ ar fi crăpat acolo; de aici cuţiă nu pote fi admisă în acâstă cestiune judecătoria cercuală, s’au depăi'tat dela ca-
tradiţiune mai scie să ne spună de un .anu­ şi-ar fi primit apoi rîuleţul numele de Mol­ şi că afacerea va fi predată simplamente sarmă spre a merge cu toţii la judecătoria.
mit „împărat Solomon'*- sub conducerea că­ dova, er dela rîuleţ întrâga ţâră stăpânită comisiunei pentru imunitate, cexu totuşi Ajunşi aci, în curte abia au încăput a 10-a
ruia ar fi venit Românii la Braşov. Şolo- mai târejiu de Dragoş. cuvântul deputatul Carol Eotvds, căruia prin parte din cei-ce veniseră. Intr’aceea sosiseră
mouarul s’a substituit prin etim. pop. lui (Va urma'. vot ’i se dete cuvânt, deşi cu abatere dela şi domnii Constantin Cothişel, preotul gr.
Solomon, şi acesta o deduc eu din faptul, ordinea cjilei- or. din Certege şi advocatul Dr. Zosim Chir-
că de şolomonar orl-ce Român braşovean In vorbirea sa, Eotvds luâ indirect top, cari în termini aspri veştediră nespusa
14
numită românesce : „între pietri , er un­
scie să ’ţî povestescă, de Solomon însă — în apărare pe cei ce au bătut pe Lepsânyi, volnicie a gendarmeriei. Când judecătorii
guresce „pietrile lui Solomon . Stâncile
u
ori cât m’am interesat — numai dela doi dicând, că au fost conduşi de o nobilă şi vădură atâta mulţime adunată în curte şi
acestea jocă un rol forte însemnat în pe­
5
inşi am putut audi ceva. ) trecerile dela Pasc! ale „Junilor* braşo­ patriotică indignaţiune, înaintea căreia trebue pe îngusta stradă de dinaintea judecătoriei,
veni ; eră tradiţiunea le aduce în strînsâ să-şi ridice cu toţii pălăria. Se apuca apoi eliberară pe preotâsă, fără măcar să fi luat
’) Haşdeu vede în forma basarab res­ legătură cu mortea împăratului Solomon. 14
tul unui cuvânt dacic (saraba=cap) ; deci De altmintrelea asupra acestui moment voih să ia în apărare partida „independentă un protocol. Mulţimea primi pe domna Co­
14
după analisa lui Haşdeu, cuvântul e com­ reveni în curând într’un studiu special, ce faţă cu un articul al lui „Alkotmany în­ thişel la pârta judecătoriei cu însufleţire
pus din ban şi saraba. Etim. mag. 2565. voi consacra mult controversatei (?) origini titulat: „Au bătut pe un preot**-. Când Ect- şi durduitore strigăte de: să trăâscă! O
5 ) Esistă în Braşov o grupă de stânei a Românilor din Scheiul Braşovului. vos rosti aceste cuvinte, Hentaller îl în­ petrecură apoi împreună cu soţul său şi