Page 99 - 1898-05

Nr. 115—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

advocatul Dr. Chirtop între ovaţiunl conti­ Să audi de-odată un bubuit puternic şi mo­ ţionalităţi, ca fii adevăraţi ai naţiunei ro vernor superior numit de cătră regina An­
nue la locuinţă, şi nu voiră să se depărteze mentan unul dintre privitori a căclut mort, mâne; însuşirile frumose ale caracterului gliei. Puterea esecutivă se va da în mâna
român, renumele de care se bucură Ro­
pănă când dâmna preotâsă nu s’a arătat er 9 greu răniţi. Poliţia a pornit numai celor şepte miniştri, cari trebue să fiă tot­
mânul pretutindeni afară de patria sa, ni-au
ineă-odată la ferestră spre a fi vădută. decât cercetare, ca să descopere causa ade­ odată şi membrii ai celor două camere. In
câştigat de mult simpatiile societăţii vie-
vărată a catastrofei. Actorii cred, că un nese. De nou ne-am putut convinge despre camera de sus fiă care coloniă va trimite
Un apel cătră autorii şi editorii de
statist, care a fost concediat de curând, a acesta cu ocasiunea petrecerei din 4 Mart. câte şese delegaţi, âr numărul membrilor
cărţi românescî. Reuniunea învăţătorilor
încărcat din răsbunare puscile cu cartuşe, st. n. Bărbaţi distinşi, persone înalte ne-au camerei de jos atârnă dela proporţia nume­
români dela şcolele poporale gr. or. din onorat cu presenţa lor, caii încântaţi şi-au
ca astfel să facă rău directorului. rică a locuitorilor din singuraticele state.
protopopiatele Arad, Chişineu, Şiria, Bo- esprimat simpatiile faţă de poporul nostru
roşîneu, Buteni, Radna şi Hălmagiu lu- Preţul cerealelor. In urma raportului şi bucuria, că au putut cunosce pitorescul
nostru costum naţional, în care s’au pre-
■creză la întemeiarea unei biblioteci cen­ ultim oficios asupra stării sămănăturilor,
sentat amabilele nostre d şore. De astă- ULTIME SOI Ut.
trale în Arad şi a altor biblioteci particu­ s’a schimbat în diferitele pieţe preţurile pe
dată însă am împreunat cu petrecerea a-
lare în protopopiatele amintite, cărora li-s’a cereale. La bursa din Pesta grâul de tâmnă cesta şi un scop, care de-1 vom pută rea- Viena, 7 Iunie. Şedinţa de acjî
şi pus deja basă. Neavând însă la disposi- s’a vândut cu 2 cr. mai jos. In Paris pre­ lisa, va avâ o însămnătate gravă pentru a camerei s’a început cu vifor. SchS-
ţiă alte ajutore, decât contribuirile mem­ ţul făinii a scădut cu 1-50 şi 1-80 franci vieţa culturală a nemului nostru şi pentru nerer a cerut cuvent, ca se înainteze
tinerimea studiosă a viitorului; anume, sco­
brilor, Reuniunea a lansat un apel, sub­ maja metrică. De Sâmbătă începând, grâul o petiţia subscrisă de 2183 comune.
pul amintit în mai multe rânduri: de-a
scris de d-nii prof. Teodor Ceontea, ca pre­ de Iunie a scădut la preţ cu 38 cr, cel După cetirea petiţiei Schonerer a în­
înfiinţa aici în Viena un alumneu studenţesc
şedinte, şi Iosif Moldovan, ca secretar, prin de tomnă cu 32 cr., ovăsul cu 8 cr., po­ român. ceput se eitbscă şi numele comune­
-care sunt rugaţi toţi sprijinitorii culturei rumbul cu 13 cr. şi numai săcara a avut o Ou tote că petrecerea s’a arangiat lor. Preşedintele i-a retras cuventul,
■românesc!, îndeosebi însă d-nii editori şi urcare de 10 cr. între auspicii pote nu pre favorabile, fiind înse SchOnerer a continuat totuşi cu
;autori, ca să binevoescă a dărui pentru descuragiaţî din partea unora din provin­ cetirea. Wolf şi iro aplaudau în-
Concert. Musica orăşenâscă va concerta cie şi din loc, putem fi deplin îndestuliţl
•scopul bibliotecelor amintite opuri rornâ- tr’una. Intr’acestoa au vorbit toţi
mâne, Joi, în grădina dela vila Kertsch. cu succesul frumos atât moral, cât şi mate­
nescl de orî-ce fel. Darurile făcute sunt a deputaţii cărora li-s’a dat cuvent.
începutul la 7'/ săra. Preţul de întrare rial al seratei.
.se trimite la adresa d-lui Teodor Ceontea, 2 In fine preşedintele a trebuit se dea
30 cr. Privim de o plăcută datorinţă a ne
profesor în Arad. Numele generoşilor dă- esprima cele mai căldurose mulţumite înal­ lui Schbnerer voie a ceti tote nu­
ruitorl vor fi înscrise în analele Reuniu- tului protector, Escelenţei Sale D-lui N. mele celor 2183 comune. In decur­
nei şi se va face şi o dare de semă pu­ ResboM ispano-american. Dumba pentru spriginul generos, de care sul şedinţei un deputat naţional ger­
am avut parte, precum şi preşedintelui de
blică. man a adus un coş de flori de grâu,
Sunt forte contracjicătore soirile, ce onore al acestei petreceri, savantului pro­
din care toţi deputaţii germani şi-au
Din brutalităţile gendarmilor ungurescî. vin despre răsboiă. Telegramele ameri­ fesor D-lui N. Teclu. Concursului D-sale
Din Becîcherecul-mare se scrie, că trei sol­ cane din New-York presentă atacul dela putem atribui în prima linie reuşita se­ pus câte-un buchet la butonieră.
ratei.
daţi dela cavaleriă din Panciova, deşertând Santiago în colori cu totul nefavorabile Viena, 7 Iunie. Monarehul a pri­
Binevoiăscă a primi deplina nostră
au voit să fugă în Serbia. Ei însă au fost victoriei Spaniolilor. Aşa de pildă pănă mit acjî în audienţă pe ministrul-
recunoseinţă comitetul aranjator, în deo­
prinşi de gendarml tocmai când erau să trecă adl nu e constatat, că ore Spaniolii au sebi onoratele d-şore, cari au făcut parte preşedinte Thun. In cercurile apro­
graniţa. Soldaţii au fost duşi de gendarml în meritul de-a fi cufundat corabia „Merri- din acest comitet, pentru conlucrarea d-lor piate de guvern se crede, că parla­
casarma acestora, unde au fost supuşi ce­ mac", ori că acâstă cufundare a fost un la pregătirile şi decurgerea animată a pe­ mentul nu va fi amânat.
lor mai grozave cbinurî. Intre altele ei au plan succes al admiralului Sampson ? trecerei. Londra, 7 Iunie. T6te soirile, cari
fost legaţi pe nisce stâlpi la înălţime de 1 me­ Guvernul spaniol, după cum s’a vă- Resultatul financiar e următoriul: vorbesc despre o debarcare a Ame­
tru dela pământ şi in decurs de mai multe dut, a felicitat pe cufundătorii lui „Merri- A) Venitul. I. Donaţiunea înaltului ricanilor în apropiere de Santiago,
protector Esc. Sale D-lui N. Dumba. 300 fi.
>ore bătuţi şi chinuiţi în tot chipul. Locui­ mac“, pe când de altă parte congresul din sunt false.
II. IncassărI pentru bilete de întrare 371 fi.
torii din apropiere au anunţat caşul vice- Washington şî-a esprimat mulţămita ofi- III. Donaţiuni în favond alumneului: a) D-l
Belfast (Irlanda), 7 Iunie. Cu
icolonelului Schonfeld, care a arestat îndată cerului Hobson, care dimpreună cu 7 matrozi colonel Lupul, Viena 50 fi. b) D-l senator ocasia serbărilor în amintirea res-
pe brutalii gendarml. a luat asupră-şl problema grea de-a cu­ P. Casotti, Bucuresel 50 fi. IV. Sume in-
funda corabia şi de-a închide astfel intra­ curse pe listele esmise: Lista nr. 4. D-şora cblei irlandeze, ce s’au făcut a^I
Deschiderea căii ferate din comitatul O. Poruţiu, Nagy-Almâs 8 fi. 50 cr.; lista aici, poliţia a fost atacată, desar-
rea portului, fără a-se înfiora de-o morte
Teroavei micî. Din Dicio-St.-Mărtin se nr. 13 d-şora A. Vertic, Bistriţa 10 fi.; mata şi respinsă în oasarme. Decă
eventuală, seu de captivitate. O telegramă
■anunţă, că linia ferată, care dela Blaşiu lista nr. 24 I. P. S. Sa Metropolitul Mihalyi, nu intervenia miliţia, s’ar fi provocat
din Washington merge pănă a susţine, că Blaş 10 fi.; lista nr. 39 d-şora E. Popp,
■străbate pe Târnava mică în sus comitatul mari turburărî sângerbsa.
planul cufundării lui „Merrimac" a fost is­ Făgăraş 16 fi.; lista nr. 43 d-na L. Barbu,
■cu acelaşi nume, se va deschide în mod Caransebeş 6 fi.; lista nr. 45 Ilustritatea Sa
codit de însu-şl Mac Kinley, 6r ministrul
■serbătoresc la 15 Iunie n. La deschidere D-l Dr. Mocsonyi, Capolnaş 100 fi.; lista
de răsboifi american a înaintat pe Hobson
■este aşteptat şi ministrul de comerciă br. nr. 47 d-na V. Hamsea, Lipova 13 fi.; lista NECROLOG. Cu inima înfrântă de
la rang de căpitan.
Daniel. nr. 59 d-şora A. Moga, Sibiiu 27 fi.; lista durere aducem la cunoscinţă tuturor ami­
Americanii sunt grozav de abondenţl nr. 65 d-na C. Şandru, Sighişora 8 fi.;
cilor şi cunoscuţilor trecerea din viaţă a
Manifestaţiă pentru Gladstone. In în tot felul de scirî, menite a face sensaţiă. lista nr. 71 d-na Lucia A. Cosma, Timişora iubitei nostre mame, socră şi bunică Eca-
Dyde parc din Londra s’a făcut Duminecă Chiar şi cele mai neînsemnate incidente 33 fi.; lista nr. 91 d-şora A. Lupul, Tără- terina Hamsea n. Pop, întâmplată la 23
şenl, 22 fi.; lista nr. 92 d-l V. Mihuliu,
•o imposantă manifestaţiă în memoria lui le înfâţişâză în colori luminose pentru ei.
teolog Meran, 12 fi. Suma: 1011 jl. 50 cr. Maiîi st. v. a. c. la 9 ore a. m. fiind îm­
Gladstone. S’a oficiat un serviciu divin, la Aşa, o telegramă americană mai nouă de-
B) Spesele: Inchiriarea salei „Hotel părtăşită cu Sf. Taine, în etate de 73 de
•care au luat parte peste 100,000 de omeni. buteză cu soirea, că în apropiere de Bunta
Continental", musică, decoraţii, imprimate, ani.
După serviciu, întreg publicul asistent a Cobrera, spre sud dela Santiago, 5000 de ordine de dans etc. 698 fi. 48 cr.
Rămăşiţele pământesc! ale scumpei
intonat unul din cei mai plăcuţi psalmi ai americani ar fi debarcat pe ţărm, unde s’au C) Venitid curat 313 fi. 02 cr., adecă defuncte se vor ridica din casa proprie
marelui bărbat de stat şi sunetul cântării unit cu 3000 de reseulaţî. Soirea acesta 313 fi. 02 cr., cari s'au adaus la fondul Alum- Luni, 25 Maiîi a. c. şi se vor depune spre
.a fost atât de puternic, încât s’a putut are lipsă de confirmare. neidui sus numit. odihnă eternă în cimiteriul gr. or. din loc.
aurii în depărtare de mai mulţi chilo- De-asemenea o telegramă din New- Terminând darea de sâmă despre par­
tea financiară a petrecerei, societatea „Ro­ Râşnov, în 23 Maiă 1898.
metri. York anunţă, că corabia americană „Ore-
mânia Jună" îşi esprimă cele mai căldu- Fie-i ţărâna uşoră şi memoria bine­
gon" ar fi cufundat un torpilor spaniol,
Noua skupştină serbescă. Săptămâna r6se mulţumite publicului român pentru cuvântată !
care voia să între în portul dela Santiago, sprijinul acordat cu atâta generositate.
frecută s’au făcut în Serbia alegerile de
şi că întreg personal torpilorului s’ar fi Cu totă recunoseinţă suntem datori Augustin Hamsea, protosincal, direc­
deputaţi pentru cameră, partida liberală a
prăpădit. onoratelor dâmne şi domnişure, precum şi tor sem. în Arad, Voicu Hamsea protopop,
guvernului câştigând cele mai multe man­ stimaţilor domni, cari în mod prevenitor Iancu Hamsea paroch, N. Hamsea econom,
Din Madrid se depeşeză cu data de
date. Au fost aleşi 114 liberali, 62 progre­ au primit sarcina colectelor.
6 Iunie, că Duminecă la 10 ore sera esca­ loan Hamsea econom, Maria Renghea n.
sişti, 17 neutrii şi 1 radical. Afară de aceş­ In fine rugăm cu stimă pe onoratele
dra americană a început o canonadă pu­ Hamsea, Elena Proca n. Hamsea, ca copii;
tia regele mai numesce 8 membrii, aşa că domne şi domnişore, la cari se mai află
ternică asupra forturilor dela Santiago. Co­ George Proca, loan Renghea, ca gineri.
-skupştină va consta din 232 membrii. liste esmise de cătră soc., să binevoiescă a
răbiile americane însă, aflându-se în prea ni-le înapoia. Elena Hamsea născ. Maximiliau, Aurelia
Duel pentru Lepsenyi. In şedinţa de mare depărtare, n’au putut face nici o stri­ Pentru comitetul soc. acad. soc.-lit. Hamsea n. Chiorniţă, Ana Hamsea născ.
căciune Spaniolilor, cari nici n’au răspuns „România Jună". Dreghicî, Maria Hamsea n. Bucşa, ca nu­
Buni a camerei ungare deputatul Rakov-
.szky a susţinut, că Pichler a pândit după focului inimic. Canonada a durat 45 mi­ T. Păscuţiu, Al. Crăciunescu, rori. Maria Zorea n. Proca, Dr. George
nute. secr. I. preşed. Proca, Constantin Proca, Veturia, Olimpia,
Lepsenyi pănă a eşit din cameră, ca să-l
bată. Pichler a declarat la asta, că Ra- Surprindător e, că cei din Washing­ Traian, Aurelia, Voicu, Elena şi Nicolae
■kovszky ^conştient susţine un neadevăr în faţa ton cred într’o apropiată încheiere a păcii. Statele - Unite australiene Din Hamsea, ca nepoţi.
Mac Kinley să fi declarat, că după două
■camerei“. Pentru aceste vorbe Rakowszky Londra se telegrafeză, că la 6 Iunie nou
imediat a trimis la Pichler doi martori învingeri asupra Spaniolilor, aceştia să vor s’a votat în statele australiene Victoria, D I Y E R S E .
pentru a-i cere satisfacţia cu arma. Ces­ da învinşi. Se înţelege, că tote aceste Tasmania şi Australia de sud aşa numita
iunea duelului încă nu e resolvată. svonurl sunt a-se datori fantasiei bogate Uniune a statelor Australiei. Acestă nouă Concurenţii aurului. Se crede în ge­
americane. confederaţie de state portă numirea Corn- neral, că aurul ar fi cel mai preţios me­
u
Noua capitală a Chinei, ţfiarul „ Globe tal. El însă are o mulţime de alţi concu­
momvealth of Australia. Dintre cele şepte
■din Londra anunţă, că după o hotărîre a renţi. Aceştia, după preţ, sunt următorii:
Dela „România-Jună". colonii seu state, cinci s’au alăturat deja
Ciung-li-jamcn-idui chinez, ministrul de es­
la noua confederaţiă, la a cărei realisare se iridium, galium, rliodium, asmium, ruthe-
tonie al Chinei, capitala imperiului chinez Viena, 2 Iunie st. n. 1898. ;
lucrâză deja de şepte ani. In primăvera n um, yttrium, stroncium, calcium, gluci-
nu va mai fi oraşul Peking, ci Sin an fu, — Dare d*i semă. —
anului acestuia a succes unei conferenţe de nium, liîhium, zirconium, rulidium şi va-
capitala provinciei Suzi. Generalul Tung-
Stimate Domnule Redactor! Subscrişii, delegaţi, ce s’a ţinut în Melbourne, a sta­ nadium.
fucing a ocupat deja cu trupele sale calea în numele comitetului Soc. acad. „România
bili un plan pe basa căruia să se potă uni
■ce duce dela Peking la Sinanfu, pentru ca Jună“ Yă rugăm cu totă stima, să bine­ singuraticele state australiene, care în totă
să asigure astfel strămutarea curţii impe­ voiţi a da loc în colonele preţuitului Medic român în Karlsbad.
D-vostră diar următorei dări de semă des­ privinţa au- organisaţiă diferită. Planul a-
riale chineze. Medic universal
pre petrecerea aranjată de tinerimea şi cesta scutesce pe cât să pote interesele
colonia română vienesă în 4 Martie a. c.
Puşcaturi într’un teatru. Din Bruxella deosebite ale singuratecelor state, însă el Dr. Nicolae Comşa.
Grupaţi îu străinătate în jurul soc.
■se telegrafeză, că în teatrul „Anderle“ s’a prevede guvern comun şi parlament co­
academice „România Jună", pe lângă sco­
întâmplat Luni sera o mare nenorocire. Pe mun, aşa că în administraţia esterioră, pre­ K A R L S B A D ,
pul principal de a-ne înarma cu armele
■scenă se representâ o piesă militară; în- seiinţei pentru lupta viitore, ţîntim tot- cum şi în justiţie ar fi unitate deplină. Weinliaus, Sprudelgasse.
tr’unul din acte, actorii descarcă puscile. dâuna a ne validita în mijlocul atâtor na­ Legătura cu ţâra mamă e păzită de un gu- GE3E3E3EE3EM3E3E33E3e3E> 0>«S3GE3E3QG£M3E3E3GE3E3Ga