Page 1 - 1898-06

REDACTIUNEA, „gazeta* i ese în floare ^
AflministraţiiiM şi Tipografia, Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe sAso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte
Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoî, pe şAse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tbte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfold S. Emerioh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentnl pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Adimnidraţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
burg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe nn an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl.. pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. ,.v. a. sAu 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 119. Braşov, Lunl-Iarţi 2 (14) Iunie.

Vărsarea de sânge din Doi. modul şi timpul folosirei acelei pă­ Vorbirea I. P. S. Sale Metropolituiui un ajutor determinat ajunge la aceeaşi
şuni din parte-le, der Ungurul nu aternare, în care ceilalţi ajung numai pe
I. s’a ţinut de cuvânt, ci l’a călcat şi, Dr. Victor Mihalyi de Apşa lângă un ajutor determinat.
Ingrozit6rea vărsare de sânge drept recompensă pentru lealitatea în şedinţa din 7 l. c. a casei magnaţilor. Ilustră Casă a Magnaţilor! Relativ la
dela Doi, în pacinicul comitat al ţăranilor, a adus gendarmii în sat întregirea venitelor preoţesc! din bisericile
Coşocnei, — unde nu s'a auc}it pană se i pusce, ca pe nisce câni. Escelenţa Vostru, Domnule Preşedinte! catolice, acest proiect de lege declară, că
adî de nici un iei de mişcare în po­ înainte de tâte se impune în­ Ilustră Casă a Magnaţilor! acea întregire este acum numai sub regu­
por cu tendinţe resvretitdre, seu de trebarea, cum a fost cu putinţă, ca Când îmi iau voie a vorbi la proiec­ lare, şi promite, că pănă nu se va săvârşi
alte împotriviri ale lui în contra le­ un om privat interesat în causă. se tul de lege, ce se află pe tapet, o fac acâstă regulare, legislaţiunea va lua în
gilor seu a autorităţilor publice, şi pâtă mobilisa punctul de gendarmî acâsta, ca să-mi motivez votul. Ca Archie- budget o sumă separată, din care să se în-
unde ţăranii îşi vedeau în linişte de din apropiere şi să-l pună sub co­ reu, Metropolit al provincei bisericesc! gr. tregâscă interimal venitele acelora dintre
munca câmpului şi de micile lor manda sa? Cum s’a putut aşa ce- cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş, sunt norocos aceşti preoţi, cari se află în raporturi ma­
economii — a trebuit să înspăi­ vaşî într’o ţâră, unde la fiă-care pas a ave în acâstă casă dreptul de a şedâ şi teriale mai nefavorabile. Aşa dâr, ce va
mânte pe ori si ce om, care mai te împiedeci de legi şi de ordonanţe a vota; nu luaţi deci în nume de rău, că întregi înaltul guvern? Vedeţi, că numai
are puţină inimă. ministeriale, — în cea mai mare mă restrîng numai la acele puncte ale acum a binevoit a aminti Escelenţa Sa
Trei morţi, şâpte greu răniţi şi apropiere a Cluşiului, centrul cultu- proiectului de lege, cari trebuesc conside­ domnul ministru, că pentru catolici încă
mulţime de vite nimicite: nu sâ- rei ungurescî din Ardeal, unde se rate în interesul acestei biserici. nu este determinat minimumul acela, care
mănă acesta c’un buletin de răsboiu află comanda gendarmeriei ? Când declar umilit, că în virtutea po- trebue întregit. întreb deci, că ce fel de
după o bătăliă mai mică? Spun comunicatele ofîciose şi siţiunii mele nu primesc acest proiect de congruă, că ce fel de dotaţiune voiesce să
E vorba de un proprietar un­ neoficiâse, ca ceva de sine înţeles, lege, trebue să spun şi aceea, că dau es- facă guvernul ungar prin acest proiect de
gur şi de săteni români, şi acâsta că acel Bereczky s’a dus la Hida şi presiune numai vederii mele individuale, lege, în deosebi prin paragraful 1 din acela
ne aduce aminte timpurile dinainte a cerut dela solgăbirăul de-acolo pentru-că acuma nu sunt împuternicit, să şi deosebit cu privire la biserica greco-
de 1848, când câte-un crud nemeş asistenţă de gendarmî. A şi primit’o declar, că ore respectivii preoţi, de cari se catolică ? Au doră vrâ, să întregâscă con­
maltrata şi schingiuia pe bieţii săi pe cuvântul seu. Dâr cum vine, că îngrijesce acest proiect de lege, primi-vor grua de 315 fl., ce a fost pănă acum în
iobagi, simţindu-se stăpân chiar pe aceşti gendarmî plecă cu cartuşe- ori ba ajutorul oferit pe lângă condiţiunile Ungaria, asigurând pe aceia, cari nu au
vieţa lor. Dâr pe atunci, cu tbte că rele pline de glonţe mortale în sa­ puse de guvern? Cu tote acestea declarând, încă venit de 315 fl., că le o întregesce
poporul era sclav, totuşi nu se putea tul, ce după (fisa proprietarului un­ că acest proiect de lege nu-1 primesc nici pănă la 315florenI; ori doră vrâ, să între­

petrece un cas de o crucjime atât gur era resvrătit, fiind lăsaţi sub măcar în general, mă provoc la acele prin­ gâscă ccngrua transilvană, unde se scie,
de revoltătore, ca cel petrecut Mier­ conducerea acestui privat, fără ca un cipii importante şi la acele motive temei­ că venitul preoţesc enunţat din partea gu­
curea trecută în comuna românescă singur funcţionar dela administraţiă nice şi adânc tâietore, pe cari Ilustritatea vernului face 210 fl. ? Acâsta binevoiţi a-o
Doi. Ar fi trebuit să fiă o resculare să-i fi însoţit pentru a-se convinge Sa baronul Desideriu Pronay a binevoit a întregi ? Aşa dâră, dâcă în paragraful prim
formală, ca se cadă atâtea jertfe în despre starea lucrului? le aduce în contra proiectului de lege; der al acestui proiect de lege nu se determină
lupta sângerbsă. Se (jice, că gendarmii au vrut nu jpqţ să urmezi Uustrităţii Şale pe acel minimumul de esistenţă pentru preoţi, ur­
Astăcji însă trăim în statul con­ se ajute proprietarului să închidă drum ţepiş, pe care a aflat de bine a ac­ marea este aceea, că în acest proiect de

stituţional, despre al cărui liberalism vitele locuitorilor, ce păsceau pe centua în acestă înaltă casă, că nu pote fi lege nu este vorbă de întregirea venitului
şi cultură s’a dus vestea şi povestea proprietatea sa, şi conflictul a isbuc- vorbă de paritate, de egalitate de drept preoţilor gr. cat. Cu tote acestea puterea
ajungând chiar pănă la urechile pu­ nit din momentul, când sătenii ro­ acolo, unde biserica catolică cu averea sa disciplinară a domnului ministru de culte
ternicului împărat al Germaniei. mâni s’au opus la acâsta. Se mai cea mare este în stare a statori congrua şi instrucţiune publică contemplată în pa-
Deci nu trebue să ne mirăm, că în- spune, că ei au tras clopotul într’o preoţilor săi la un minimum potrivit cu ragrafii 7, 8 şi 9 ai proiectului de lege pe
tr’un astfel de stat înaintat şi stă­ dungă, s’au adunat cu toţii şi „pă­ posiţia lor, şi când Ilustritatea Sa a ac­ temeiul, că paragrafii 1 şi 2 se pun acolo
pânit de-o cultură atât de frumăsă, reau*, că voiesc se strîmtoreze pe centuat, că la urmă şi averea bisericii ca­ în parentesă, se manifestă în formă de lege
vieţa de om nu mai are aprâpe nici proprietar, şi că-1 împing încâce şi tolice este o dotaţiune de stat. Fiă-ml şi asupra preoţilor noştri, tocmai aşa, ca şi
un preţ, mai ales când e vorba de încolo; ba, 4*° comunicatele ungu­ iertat, domnilor magnaţi, să spun, că eu când prin proiectul acesta de lege s’ar
nisce ţărani români, cari îsî caută rescî, ţăranii să fi dat brânci chiar nu determin natura averii după isvorul, asigura şi preoţilor gr. cat. un minimum
dreptatea faţă c’un proprietar ungur. şi unui gendarm. din care a eşit, ci după destinaţiunea la de 1600 corone la an.
Din nenorocire acesta în 4i de Atâta — ce încă firesce nu este care ea este chiemată, căci dâcă conside­ Ilustră Casă a Magnaţilor! Nu vă su­
ua
ac}î apare tot aşa de privilegiat, ca de loc constatat, ba se înfăţişâză răm lucrul aşa, cum îl consideră Ilustrita- păraţi, că ml-am luat voie a aminti acestea,
în vremiie iobăgiei, cu singura deo­ prin însa-şî logica faptelor ca o scor­ tea Sa, atunci are drept, deşi rătăcesce, şi de ore ce e voi’bă despre aceea, ca să-mi
sebire, că p’atuncî n’avea ca cohortă nitură — a fost de ajuns, ca gen­ acela, care ar afirma, că ce întră sub titlu manifestez convingerea individuală cu pri­
decât câţi va panduri cu pusei şi darmii se pună puscile la ochi, se de dare în cassa statului, este averea sin­ vire la acest proiect de lege Este cu mult
pistâle ruginite, pe când astăcji nu­ ţîntâscă drept asupra fruntaşilor sa­ guraticilor contribuenţî. Să nu considerăm mai grea situaţiunea, în care a ajuns clerul
mai pe barba şi pe omenia sa îşî tului şi se împu8ce de şese-orî una deci, că de unde a venit averea, ci că ce greco-catolic şi cu deosebire clerul tran­
găsesce asistenţă de gendarmî re­ după alta în mulţimea adunată. destinaţiune are. După venite contribuim silvan prin procedura urmată faţă cu el de
gesc! unguresc! cu pusei de repetiţiă In care stat civilisat se mai po- cu toţii pentru provederea cassei statului, la anul 1895 încoce din partea înaltului
sistem nou, cu cari numai unul sin­ menesce un ast-fel de procedeu? La dâr ceea-ce a intrat odată acolo, are des­ guvern. Se scie, că clerul transilvan capătă
gur pdte să culce la pământ într’o Zulucaferî şi în Indii s’au mai în­ tinaţiune de stat, şi nimeni nu o mai pote ajutor de stat dela 1863. Dâr acest ajutor
u
minutâ 4ece ţărani „valahî , cari nu tâmplat asemeni masacrări sumare, numi avere privată şi nu pote dice, că aşa a fost dat atuncea, încât şeful respec­
u
se portă după placul „domnului un- dâr fără ca să fiă dovedită resvre- contribuirea aceea este averea sa, deore-ce tivei diecese, Episcop ori Archiepiscop, în
(
’ gur. tirea poporului nu s’a întâmplat nici din acea contribuţiune se acoper cheltue- conţelegere cu consistorul său să-l împartă
Insă.şî comunicatele foilor un­ acolo. lile acelor scopuri, de cari se îngrijesce şi să presente cuitanţele despre ajutorul
guresc! recunosc, că în Doi a fost Atât de mare este volnicia şi statul. Tot asemenea, ceea ce are odată împărţit. Praxa acâsta de drept continuată
în certă satul întreg cu singurul crudimea, ce s’a comis, încât nici destinaţiune bisericescă, — acâsta fârte de 33 de ani, acuirată prin prescripţiune
proprietar ungur de acolo, Bereczky, chiar raporturile ungurescî nu pot bine o scie Ilustritatea Sa ca curator su­ legală, Escelenţa Sa domnul ministru, —
un cămătar, care se dedase a es- să ascundă gravitatea enormă a ca­ prem al bisericii augustane, — ceea-ce a mărturisesc, că în urma unei hotărîrl a
ploata poporul şi cu păşunatul vi­ şului şi selbătecia procederii, ci se fost oferit spre scopuri bisericesc!, aibă ea consiliului ministerial — a sitat’o simplu
telor într’un mod neomenos; recu­ mărginesc numai a-le scusa în mo­ orl-ce origine, fiă ea fundaţiune ori dota­ şi şl-a reservat şie-şl libertatea împărţirii
nosc, că întrega poporaţiune se crede dul arătat şi povestind, ca pupăză ţiune : aceea este avere bisericâscă, şi toc­ pe viitor şi determinarea sumelor de îm­
în dreptul său de-a folosi o păşune,' pe colac, că protestarea Doleniîor mai din acest motiv îmi iau voiă a-ml ri­ părţit. (Aprobare în stânga). D-vostră apro­
ce se ţine de proprietatea lui Be- n’a fost decât resultatul aţîţărilor dica glasul în contra acestui proiect de baţi aceea, că asupra averii bisericescl nu
reezky şi că nu numai un vechiu us unor agitatori români la ură con­ lege şi a constata, că aci nu despre aceea biserica dispune! Ceea ce statul dă pentru
vorbia pentru acest drept, dâr el tra lui Bereczky, cari agitatori ar fi este vorbă, ca să ajungem în raport de ajutorarea bisericelor, este contribuire ; ceea
mai fu întărit şi printr’o hotărîre a pregătit de mult isbucnirea unei re­ mai mare atârnare faţă cu statul ca ajută­ ce împlinesce patronul sub titlu de drept
representanţei comunale sătescî. volte. tor, decât cum am atârnat pănă acum, ci şi dorinţă patronală, aceea este contri­
Se vede der lămurit din aceste După crudime mai vine şi ci­ în aceea ce privesce biserica gr. catolică, buire, care nu se pote subtrage dela des­
împrejurări, că bieţii Români din nismul, şi tote acestea trebue se le sunt silit a atinge, că pe când bisericile tinaţiunea sa. Dâr mai târejiu în anii
Doi sunt în dreptul lor, ba mai supârte sărmanii Valahi în aşteptare, amintite în paragraful 8 în schimb pentru 1895, 1896 şi 1897 legislaţiunea a binovoit
mult, după o împărtăşire venită din că comisia, ce s’a dus la faţa locu­ un anumit minimum de venit determinat a lua în budget o anumită sumă pentru
isvor românesc, însu-şi proprietarul lui se cerceteze caşul, le va da sa- ajung — dâcă ajung — într’un raport de ajutorarea preoţilor mai slab dotaţi. Cu
ungur Bereczky făcuse o învoială tisfacţiă pentru sângele nevinovat, aternare mai mare, pe atunci biserica gr. privire la acâstă sumă guvernul actual, —
verbală cu locuitorii satului pentru ce s’a versat în Doi. cat. în sensul paragrafului 1 fără de nici fiind-că aici nu subversâză prescripţiunea