Page 10 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANISI Nr. 121 — 1898.

Manifestul acesta a făcut sensaţiă în cer­ departe lăsând trupul fără vieţă să se prăbu- urmă pentru classa 1 şi a 2-a gimnasială. Marca poştala specială Cu ocasiunea inau­
curile politice rusesc!, căci de ani de c)ile şescă la pământ. Un alt glonţ a trecut prin Ambii au obţinut calculul forte bine. gurării palatului poştelor şi telegrafelor din
nu s’a audit în Rusia accentuându-se cu pieptul unui jurat, omorându ’l la moment. BucurescI se va pune în circulaţie pentru o
atâta căldură şi francheţă principiile de Omenii au luat-o care ’ncătrău la fugă să-’şl Nouă conferenţă ad-luiJules Brun. „Ze singură c}i, aceea a inaugurării, o marcă poş­
a
drept şi de libertate politică, ce le reclamă mântuie vieţa. Unii se ascundeau prin gră­ Gaulois din Paris dela 9 Iunie a. c. scrie : tală specială. Acestă marcă va fi de trei ori mai
pătura de jos a poporaţiunei. dini. Gendarmii îi luau la ţintă şi puşcau D-1 Jules Brun a ţinut erî la Bodniâre o mare, decât mărcile obicinuite. Desenul său
după ei peste vite. interesantă conferinţă. In patrudecî de
* va fi în stil bizantin, în fund se va vede
Primarul comunal, când voi se se refu­ soneteel ne-a presentat sufletul român, adeca faţada noului palat, în faţă nisce colone
Din Francia. La 13 1. c. camera
gieze, a fost puşcat de două glonţe prin o sintesă a istoriei şi a legendei regatului
deputaţilor din Paris a început discuţiunea bizantine şi în partea de sus efigia Re­
pulpă şi genunche şi doborît la pământ. Dunărei de jos. Acesta e un debut fericit
asupra atitudinei politice a ministeriului. gelui, precum şi diferite embleme telegrafo-
Un epitrop al bisericei a fost puşcat în pentru seria de conferenţe, pe cari ni-le
Galeriile erau pline şi toţi deputaţii erau poştale. Matca acestei mărci a fost coman­
grumacjl. Un glonţ a trecut prin şelele unei promite Ateneul franco român, pus la cale
presenţî. Noul preşedinte Dcschanel şi-a dată la Paris, la gravorul român Gabriel
femei şi ’i-a eşit prin stomach. Un băiat a prin mijlocirea d-lui Jules Brun.
ţinut discursul său de ocupare a scaunului Pop eseu.
fost nimerit în picior.
presidial; când a lăudat pe Brisson şi ar­ Falsificarea listelor electorale. „Alkot- Un pioces monstru. înaintea tribuna­
Intr’un moment strada era deşârtă;
mata, stânga a aplaudat ironic. Preşedin­ mâny aduce câte-va date grozave despre lului penal din Oradea mare se pertrac-
u
omenii între strigăte de groză s’au refugiat,
tele a anunţat dup’aceste trei interpelaţii. modul, cum se falsifică listele electorale. tâză de alaltăerl un proces monstru. In
care pe unde au apucat. Vitele au năvălit
Milleraud şi Dujardin au interpelat asupra La compunerea listelor alegătorii oposi- erna trecută s’a întâmplat în comuna
din sat la câmp. Auclend puşcăturile, omenii
politicei generale a guvernului, Oastelin ţionali au fost formal decimaţi, dice nu­ Bagamer din comit Bihorului, că întreg
au tras clopotele într’o dungă. S’a adunat
asupra afacerei Dreyfus. Preşedintele con­ mita foiă, în timp ce alegători din tabera satul s’a resculat contra a doi gendarml şi
atunci poporul, der’ îngrozit de spectaco­
siliului de miniştri Meline a cerut, ca pri­ mamelucilor au fost induşi în listă cu gră­ a notarului, cari se duseseră în comună să
lul fioros, nu s’a apropiat de gendarml.
mele doue interpelaţii să se desbată îndată, mada şi fără nici un scrupul. Astfel de facă esecuţii pentru darea drumului. Ţăra­
Preotul, care se afla în câmp, la au-
a doua însă să se amâne. esemplu: comuna Ochodniţa avea înainte nul Balogh s’a opus, er un gendarm l’a stră­
dul sunetelor de clopot grăbind cătră locul
de asta cu trei ani ca la 100 de alegători, puns cu baioneta. Tn urma asâsta întreg
sinistrului, a fost ameninţat cu morte din satul s’a adunat dinaintea porţii lui Balogh
Măcelul din Doi. partea gendarmilor, de se va apropia de ei. astăcjî însă are numai 14. Cei omişl din
lista electorală sunt toţi oposiţionalî, ade­ şi a atacat pe gendarml. Aceştia au puş­
Dintr’o corespondentă publicată renţi ai „partidei poporale . De-asemenea cat în mulţime. Ţăranii iritaţi s’au dus la
u
de „Talegr. Rom M estragem urma- s’a întâmplat şi în alte multe cercuri elec­ casa notarului şi din răsbunare i-au aprins’o.
torele privitor !a oribila crimă co­ SOIRILE BILEI. torale. Pe banca acusaţilor stau 34 acusaţl, er
5
misă în Doi: martori sunt citaţi 204. Pertractarea va
— ii (15) Iunie v.
In absenţa protopretorului, un sol- Escursiune de şcolari la Plevna. Ele­ dura o săptămână întregă.
Visita părechei regale române la Schon- vii gimnasiului din Turnu-Măgurele au fă­
găbirău de curând numit şi neespert, a Fabrică de conservi şi afumsre de
brunn. Se dă ca sigură soirea, că pe la fi­ cut Duminecă, 24 Maiă, sub conducerea
1
trimis la moment doi gendarml la Doi. So­ pescăria în Azuga. Cetim în „Liberalul ' :
nea lui August părechea regală română va profesorilor şi a mai multor institutori, o
siţi aceşti sbirl ai stăpânirei la Doi, călău­ S’a acordat fabricei de conserve şi afu-
face o visitâ monarchului Francisc Iosif escursiune la Plevna, unde au fost căldu­
ziţi de cei doi proprietari, au adunat tote mare de pescărie, precum şi de confecţio­
în castelul dela Schonbrunn. De astă-dată ros primiţi de autorităţile bulgare. D. Mad-
vitele cornute să le mâne în sat. Gendar- nare de butoie pentru ambulatul pescelui,
regele Carol va merge la Viena cu mare jaroff, ministrul bulgar de agricultură şi
mii au cerut şi ajutorul vice-primarului, a d-lui E. Waller et Comp. din Azuga,
asistenţă militară — se crede, că din in­ comerciu, aflându-se în acest timp la Plevna,
spunând, că voesc a număra vitele. Vice- următorelele avantaje, pe termen de 12
cidentul jubileului împăratului. a invitat la dânsul pe membrii corpului
primarul lî-a stat în ajutor şi mâna vitele ani: 1) Scutirea de ori ce imposit direct
profesoral, reţinând la masă pe directorul
spre sat. Ajungând în dreptul casei lui Be- 0 statuă lui KogălniceaRU în laşî. Pro­ cătră stat, judeţ seu comună; 2) Scutirea
gimnasiului şi pe veteranul profesor Ştefan
reczki, acesta voi să bage vitele în curtea fesorii universităţii din Iaşi au luat iniţia­ de vamă pentru maşini şi părţi de maşini
Iosif. La Griviţa, unde, după cum se scie,
sa. Poporul adunat într’aceea la faţa locu­ tiva ridicărei unei statue lui Mihal Ko- necesare fabricei; 3) Scutirea de vamă
s’a construit o capelă, s’a depus o frumosă
lui, rugă pe gendarml să nu strîmtorescă gălniceanu în acel oraş. In acest scop au pentru a importa peştele numit Olupea
coronă' ca omagiu adus eroilor români
vitele în curte, căci se pot schilăvi, ci să ţinut o întrunire şi au ales un comitet din Ilarangus în modul următor: a) 10 vagone
din 1878.
însemne numele fiă-cărui proprietar, şi ei personele : I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, seu 100,000 kgr. pe fiă-care an în primii
vor plăti orl-ce pedepsă li-s’ar dicta. preşedinte de onore d-1 Oulianu, rectorul 4 ani. b) 5 vagone seu 50,000 kgr. pe
Noul vapor „Regele Carol l.“ Inagu-
Cei doi Bereczki însă cu bâtele îm- universităţei; prefectul, primarul,îprimul pre­ rarea noului vapor „Regele Carol I. se fiă care an în cei ai doilea 4 ani; c) 3
w
blăteau vitele să le bage în curte. şedinte al Curţii de apel şi comandantul va face în presenţa Suveranului pe la sfîr- vagone sâu 30,000 kgr. pe fiă-care an în
corpului de armată, vice-presidenţl; d-nii cei din urmă 4 ani. Fabricanţii sunt obli­
Primarul comunal, sosit la faţa locu­ şitul lui Iunie. Vaporul plâcă din Glascow
Andrei Vizanti şi Dragomir Hurmuzescu, gaţi, ca pe lângă cantităţile de mai sus să
lui, ruga pe gendarml să lase vitele în pace, la 15 Iunie şi va sosi la Galaţi cel mult
secretari şi d-1 C. Climescu, cassier. Cei- întrebuinţeze în fabricaţiune şi peşte indi­
căci el va lua asupra sa totă răspunderea. la 25 Iunie. Inaugurarea se va face cu o
l’alţl membrii ai comitetului sunt decanii gen în modul următor: a) 15,000 kgr.
Intr’aceea au mai sosit câţl-va omeni dela deosebită pompă.
facultăţilor, directorii şcolelor secundare în peşte indigen pe fiă-care an în primii 4
lucrul câmpului, dela sapă, cu uneltele în
Iaşi, primul preşedinte şi primul procuror Conflictul bulgaro-român. Mercurea tre­ ani; b) 17,000 kgr. peşte indigen pe fiă-
mână. Gendarmii au dat poruncă să depună
al tribunalului, directorul sucursalei Băncei cută au plecat din Giurgiu pe canoniera care an în cei de ai doilea 4 ani; c) 25,000
sapele. Omenii au aruncat sapele în şanţ.
Naţionale, directorul creditului agricol, câte română „01tul“ comisiunea mixtă însărci­ kgr. peşte indigen pe fiă-care cei din urmă
De faţă erau afară de primăria comu­
un profesor din fiă-care facultate, preşe­ nată a regula diferendul ivit între guver­ 4 ani. D nii Waller şi C-nie, au decis în­
nală numai vre-o 20—30 de omeni, cu mă­
dintele Camerei de comercifi. şi câte un nul român şi bulgar din causa alipirei Os­ fiinţarea unei afumâtorii mecanice de peşte
riile gole; nu în posiţie de atac, ci cu pălă­
student din fiă-care facultate. Pentru a trovului bulgăresc, prin nisipare, la terito­ în Bucui’escl, după modelul din Norvegia
riile a mână, rugându-se de gendarml să le
aduna fondurile necesare, comitetul va riul român. Din partea regatului român fi- şi Rusia pe calea DudeştI, în urma avan-
numere vitele şi să le lase la păşune. Unul
deschide liste de subscripţii, va da baluri gurâză d-nii maiori Poienaru şi Popovăţ. tagiilor, ce li-s’au acordat de ministrul do­
dintre omeni (erâsnicul) ceru să lase vitele,
şi serbări populare. meniilor.
căci ei răspund cu averile lor pentru pa­ Linia ferată de pe valea Ternavei-micî
gubă. In momentul acesta Bereczki Kârolyi, Esamen de privatiştî. Erî şi alaltă-erl se va deschide aclî şi se va preda circula­ Pelagra în Ardeal. Din Sibiiu se anun­
neputând băga vitele în curtea sa, strigă: d-1 Eugeniu de Mocsonyi, a petrecut aici ţiei, trenurile circulând de ocamdată între ţă, că in mai multe comune din ţinutul
Tusei! nem birunk!. (Foc! nu răsbim!). în Braşov. D sa a venit cu fii săi Petru şi Blaşiu şi Banlia. Administraţia căilor ferate Sibiiului, mai ales în Poplaca şi Beşinarl,
bântue pelagra.
Şi gendarmii, la comanda lui, au dat Alesanăru, cari au depus, ca privatiştî, esa- a dat voie, ca dela staţiunile Cetatea de
foc. Crâsnicul a fost puşcat drept în cap. menul anual îa gimnasiul român din loc, baltă, Dicio-St.-Mârtin şi Banlia să se potă Rugina în semănături. La bursa de ce­
Ţesta-’i sfârmată bucăţi şi creerii ’i-au sburat cel dintâiu pentru classa 2 a, er cel din transporta şi vite. reale din Budapeşta şi printre neguţătorii
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ unor familii forte distinse din Alabama. O domnă îi dădu să bea cam peste măsură senta, ca pe femeia lui. Tribunalul hotăresee
mulţime enormă era adunată în biserica şi după ce-1 îmbătă, introduse pe d-1 Tilton, va labi litatea că seHor iei.
Mount Hope, pentru a asista la căsătoria judecător de pace, care... celebra căsăto­ La Davenport, o domnă Babcock,
Căsătoria şi divorţul în America. lui Julian Shearer cu Miss Minnie Morau. ria. A doua-dî, când Appleby se desmeţi, măritată de opt ani şi mamă a doi copii,
In momentul, când se începea ceremonia el îşi aduse aminte de scena asta, der de mărturisesce bărbatului său, că înainte de
Este o caracteristică a raporturilor
d-1 Shearer muri, prin ruperea unui ane- ruşine a tăcut. Fratele victimei vrea să a-1 cunosce, devenise, fără nici o ceremo-
sociale din America, că acolo se fac şi se
vrism. Printre asistenţi se afla un tînăr, obţie prin judecată, anularea acestei că­ niă religiosă seu civilă, numai prin consim-
desfac căsătoriile cu mai multă uşurinţă
’William Langley, care făcuse şi el curte sătorii frandulose, der nu prea are nădejde, ţiment mutual, femeia unui cetăţen din
pote ca ori şi unde şi cu mai puţine for­
d-rei Morau, der pe care tînăra îl refusase că va reuşi. Pensilvania. Părăsită de acesta, ea creduse,
malităţi.
preferându-i pe Shearer. In mijlocul învăl La Troy, în statul New-York, more că nu e nevoie se câră divorţul şi se mă­
11
„Drapelul a publicat nu de mult în
măşelei produse de mortea neaşteptată a d-1 Thompson, proprietar bogat, văduv de ritase cu d-1 Babcock; der acum având
privinţa acesta următorea interesantă cu­
legere de date: acestuia, Langley reuşi să se apropie de mai mulţi ani şi lasă moştenitor universal remuşcărî, vrea să-şî reguleze situaţia. Se
miresă şi-i propuse... să-l înlocuescă pe pe fiiul său. Testamentul ,’este însă atacat intenteză o acţiune de divorţ. Curtea hotă-
I. răposatul... Miss Morau primi. Marţi fu de Miss Barker, cumnata defunctului; ea resce, că mariajul fictiv era valabil şi, prin
Ca dovadă, cât de puţin formalişti înmormântat Shearer şi Marţi sera, Miss pretinde, că ar fi fost femeia lui legitimă urmare, a doua căsătoriă este nulă. Apoi
sunt Americanii, când e vorba de-a con­ Morau se căsetori cu William Langley. şi cere dreptul său. La tribunal Miss Bar­ Curtea pronunţă divorţul între domna Bab­
tracta o căsătoria, servâscă aceste fapte: Monmouth Herald povestesce faptul ker povestesce, că şese săptămâni după cock: şi Pensilvăueanul infidel — după care,
piarele din Texas povestesc, că la 6 următor: D. Teodor Appleby din Ashburg- mortea surorei sale, cumnătu-său s’a închis d-1 Babcock se însura a doua-oră cu domna
Decemvre anul trecut, o căsătoriă a fost Paek a murit de curend. F6rte bogat, el cu densa într’o odaiă şi a luat pe Dumnecţeu Babcock şi-şi legitimă copiii!
celebrată... pe cale telegrafică. Cei doi lo­ rămăsese văduv cu trei copii, şi cu vre-o ca martor, că o va iubi şi stima, ca pe o fe­ Der căsătoria în America nu e numai
godnici se aflau în fortul Sili, localitate două dile înainte de a-şl da sufletul, de­ meie legitimă, der, că nu pote face o căsă­ lipsită de formalităţi ; de multe-orl se face
vinde nu sunt nici magistraţi, nici preoţi. clara înaintea multor martori, că more de toriă publică pentru a nu supăra pe mu- în împrejurări excentrice, umoristice sâu
Ei au telegrafat judecătorului comitatului, durere, fiind-că şl-a despoiat copiii fără voia. mă-sa. caraghiose.
D. Jones, la Jacksboro, care a răspuns, tot Etă cum: cu vre-o două săptămâni înainte, De-atuncI răposatul Thompson a La Lexington, în statul Hantucky, se
telegrafic, declarându-i uniţi. d-1 Appleby visitâ pe o domnă Spencer, trăit cu Miss Barker, ca bărbat şi femeie. celebrase o căsătoriă pe un verf înalt de
Eroii întâmplărei următore aparţin proprietara unui otel la Old-Bridge. Acestă Martorii citaţi afirmă, că Thompson o pre- munte. Imediat, o altă păreche din acelaşi