Page 101 - 1898-06

REDACŢIUNEA, „gazeta« iese în flecare ifi.
Admiiistraţiuiea şi Tipografia. Ationameiiie pentru Austro-Ungaria:
B3AŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săse luni
Scrisori ne francate nu 6 fi-, pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoT, pe ş6so
I N S E R A T E se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la
următdrele Birouri de anunoiurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumera, la toto ofi-
Hax. Augonfeld &, Emerlch Lesner, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A.V.Boldber- Administraţiunca, Piaţa mare,
oer, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ ( U s T - u ^ M L - e x c L e X D - o - m - Ii^ e c a , 2 G ) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 141.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 28 Iunie (10 Iulie).

Din cansa s-tei sărbători dinrul nn va stâlp al mântuirei, care pe noi Ro­ Cei mai mult, înşi-şî Jidanii, dreptate uneltirile distrugetdre ale
apără pănă Marţi săra.
mânii ne-a făcut se trecem biruitori aceşti patrioţi cu patentă, fraţii de maghiarismului violent?
prin valurile furiâse ale atâtor se­ cruce ai Maghiarilor şi primii fa­ Se ne tragem bine de seină ce
cuii, rămânând aceiaşi, cari am fost voriţi ai guvernului, arată cele mai facem şi cum facem, Farmecul pu-
şi înainte de asta cu opt-spre tjece mari îngrijiri pentru păstrarea cre­
N o u a b o n a m e n t veacuri, când marele împărat Trai an dinţei lor şi caută din resputeri a-sa terei ndstre constă şi a constat în-
totdeuna în caracterul conservativ
la, ne-a adus pe acest pământ al vechei îngrădi în contra pornirilor, cari al poporului, care pururea a ţinut
Gazeta Transilvaniei sale Dacie. Legea străbună şi credinţa tind la derîmarea legei şi prin ea cu tăriă la credinţa moştenită din
in acelaşi DumneZeu a susţinut le­ la derîmarea individualităţii lor de
Cu 1 Iulie st. v. 1898 gătura frăţiei în sinul poporelor, în- rassă. Dovadă ne sunt în privinţa părinţi, la obiceiurile sale străbune,
la legea sa strămoşescă. Când acestea
se deschide nou abonament, la care tărindu-le în lupta pentru apărarea acesta numerâsele sinagoge şi scâle se vor slăbi, slăbită va fi şi puterea
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ comună a fraţilor de aceeaşi limbă. jidovesc!, ce răsar ca din pământ nd8tră naţională de resistenţă.
torii f6iei ndstre. De acest stâlp puternic vrâ ocâr- în tdte păiţile; dovadă ni a dat şi De aceea am aşteptat şi aştep­
Preţul abonamentului: muirea ungurescă să ne deslipescă, marea adunare a reuniunei învăţă­ tăm aZî mai mult ca ori şi când,
ca astfel turbatele valuri ale ma­ torilor jidani din tdtă ţâra, ce s’a
Pentru Austro-Ungaria: mai ales dela acei cărturari români,
ghiarismului să ne pâtă răpi din loc ţinut săptămâna acesta în Budapesta.
pe ixxx axx .............................. ÎS £1. şi să ne facă se alunecăm în călda­ cari trăiesc în mijlocul poporului, ca
pe şese lxxxxx .................................... S£L. In acesta adunare dascălii jidani au să nu-şî uite de-a premerge cu esem-
pe trei lnxxxx ..................................... 3 £L rea cea mare, în care maghiarisa- botărît, că „fiind scâla singurul bas­ plu, onorând biserica şi aşeZămintele
Pentru România si străinătate: torii vor să ferbă şi descompună po- tion de apărare al confesiunei", să ei străbune. Ne adresăm la tinerimea
5 pdrele pentru a plămădi din ele un se facă tot ce le stă în putinţă pen­
pe xxxx a,xx 40 fra-xxcx ndstră şcolară mare şi mică, care
pe şese lnxrxî................................... SO „ nou popor, încălţat şi îmbrăcat în tru susţinerea scdielor jidovesc! şi reîntorcendu-se acum, la finea anului
pe trei lxxxxî .................................... IO „ pinteni şi 'n atilă pan’ după urechi. pentru înfiinţarea altor scdle nouă, şcolar, în mijlocul poporului, e cbiă-
Abonamente Ia numerele cu data Dâr stelpul mântuirei popârelor âr în scdle să se propună talmudul mată a da e emplu de nobleţă, şi
de Duminecă: e lăsat de Dumnecjeu şi cei ce se în măsură mai mare ca păua acum bună crescere.
încârcă a ne deslipi de el îşi sapă şi să se dea deosebită atenţiune
Pentru Austro-Ungaria: înşi-şî grbpa peirei. Când nu va mai desvoltărei sentimentului religios Să nu se credă, că cei ce caută
pe un an .................................. 2 fl. fi credinţă în Dumnecjeu şi alipire (jidovesc) al şcolarilor. Ba, ca şi a şi arăta „iscusinţa" prin ignorarea,
pe şese luni......................................... I SI. ori chiar despreţuirea obiceiurilor
de legea strămoşescă, nu va mai fetele jidauce se pdtă avâ profesdre
Pentru România: fi nici iubire între âmeni, nici ascul­ de credinţă ale poporului, fac
pe un an .........................................8 franci. crescute în spiritul legei lor, das­ prin acâsta vre-un serviciu naţiunei
pe şese luni........................................ 4 ,, tare de părinţi, nici dragoste pen­ călii jidani au botărît să lucreze din
Abonarea se pole face mai uşor tru neam, nici credinţă cătră patria tdte puterile şi pentru înfiinţarea lor. Din contră, nimic nu pdte scârbi
prin mandate postaEe. şi tron, ci se va dărîma tot ce-i unei preparandii israelite de fete. In mai mult pe dmenii de bun simţ,
Administraţiunea nobil şi frumos, tot ce-i bun şi vir­ scopul acesta ei vor cere şi ajutorul decât purtarea îngâmfată a celor ce
„Gazetei Transilvaniei**. tuos, cum s’au dărîmat odinioră zi­ guvernului, care de sigur nu va în­ dau cu barda’n luuă şi cari, de „în­
durile Ierusalimului. tâi cjia să li-1 şi dea, căci ddră Ji­ văţaţi", ce se cred a fi, nu mai vor
Acăsta o simt mulţi şi dintre danii sunt omenii lui. să cinstescă nimic din ceea ce au
cinstit părinţii şi strămoşii lor.
Stâlpul de mântuire. duşmanii noştri, o simt chiar şi unii Ei bine, decă Maghiarii înşi-şi Esemplul unora ca aceştia e mai
dintre cei mai credincioşi amici ai au ridicat stindardul luptei pentru
mult decât condamnabil, căci demo-
De când maghiarismul violent tendinţelor de desnaţionalisare, cari apărarea legei şi credinţei lor; dâcă
şi-a pus ca ţintă derîmarea credin­ în programul lor politic şî-au luat ca chiar şi veneticii evrei, cari au luat ralisâză poporul, prepară abaterea
ţei şi obiceiurilor străbune ale po- principiu maghiarisarea ndstră. Do­ pompdsele atile de pe umerii mag­ lui dela credinţa şi mână apa pe m6ra
pârelor acestui stat, bărbaţii tutu­ vadă acel însemnat număr de băr­ naţilor unguri pentru a se împodobi celor ce sapă grdpa ndstră. Aştep­
ror bisericilor şi confesiunilor, în baţi catolici maghiari, cari grupaţi înşi-şî cu ele: decă chiar şi aceştia, tăm deeî dela tinerimea ndstră şco­
1
cari a mai rămas ceva nestricat, în aşa numita „partidă poporală' , Zicem, arată atâta îngrijire pentru lară, ca să fiă model de modestiă şi
privesc cu cele mai mari îngrijiri în frunte cu contele Ferdinand Zi- conservarea legei strămoşesc!, atunci purtare bunăîn mijlocul poporului, sti-
asupra viitorului. cby, au arborat stindardul celei mai ce să Zicem noi? Ce să Z icem noi mându-1 după cuviinţă şi închinau-
Şi au dreptate se fiă îngrijaţi. înflăcărate lupte în contra acelor Românii, poporul nostru românesc, du-se împreună cu el acelui DumneZen
Legea străbună şi credinţa în Dum­ porniri ale conaţionalilor lor dela al cărui singur stelp de mântuire a mare şi puternic, care varsă mân-
nezeul poporelor este stâlpul mân- guvern, cari tind ladărîmarea credin­ fost în tdte timpurile alipirea cu găere în inimile celor asupriţi şi-i
tuirei, pentru noi, ca şi pentru ori­ ţei şi la «distrugerea aşezămintelor credinţă la legea strămoşescă şi în întăresce în lupta slântâ de apărare.
care alt popor din lume; este acel bisericesc!. contra căruia sunt în primul loc în­

FOILETONUL „GAZ. TRANS." mai un om străbătut în adâncul su­ Două-Zeci şi cinci de ani sunt Şi aveau causâ Braşovenii să 1
fletului său de sentimente nobile este astăZi, de când o veste fulgerătore jelescă, şi aveau causă se le fiă ini­
capabil a se gândi cu adânca r^- a fost săgetat inimile tuturor, că mile cernite. Căci Braşovul era măr­
C a r a c t e r u l
cunoscinţă la bărbaţii cei mari, fă­ Metropolitul Şaguna nu mai este în­ găritarul comunelor sale bisericesc!.
Archiepiscopului şi Metropolitiilui cători de bine ai omenirei: a privi tre cei vii, acela, care timp de 27 La Braşov venia el cu drag. Braşo­
Amlreiii Sagfaiaa. #) cu sfântă evlavie chipul măreţ al de anî fusese ângerul tutelar al bi- vul i-a fost dat atâtea doveZî de
suflatului lor; a admira caracterul sericei şi neamului său. In o viâţă iubire fieseă. Braşovul i-a fost făcut
Plecaţi genunchii voştri întâiu pe la mor-
[minfce, şi faptele lor strălucite pline de iu­ bogată în fapte măreţe, mai bine de de atâtea-orî primiri strălucite, în-
Şi ţSrna străbunescă ferbinte-o sărutaţi bire şi de jertfire; a se inspira de un pătrar de secol, de când Dum< tempinându-1 ca pe un rege : cu ban-
De-a lor curaj, virtute n duceţi-vă-aminte, tote ale lor virtuţi şi a se hotărî să neZeirea l’a fost pus pe scaunul die- deriu imposant de călăreţi şi de tră­
Şi voi patriotismul de acolo ’l învăţaţi!
fiă întru tdte asemenea lor, călcând cesei ndstre oa conducător al bise- suri! Cu conduct do mii de facle !
Un filoromân.
în urmele lor. Asta însemneză a fi ricei şi poporului nostru ardelean, Cu sărbători strălucite în ondrea lui!
Numai cei-ce au muncit şi
s’au jertfit pentru ţără şi nea­ cu recunoscinţa cătră aceia, cari episcopul şi mai apoi metropolitul In Braşov era unicul gimnasiu
mul lor sunt vrednici de vecl- şi-au pus sufletul pentru binele ome­ Şaguna se identificase într’atâta cu în întrega metropolie, la care Şaguna
nică pomenire. ,
nirei. geniul şi aspiratiunile poporului ro­ se uita cu fală. Şi sala gimnasiului,
Un rege. care pârtă cuveniul si
condeiul deopotrivă ca şi Un astfel de simţ de sfântă pie­ mânesc de ambe confesiunile, încât unde suntem noi acuma, era împo­
sceptrul şi corona.
tate este, care i-a făcut pe fii bise- el întrupa în sine pe omul provi­ dobită de figura lui maiestdsă. Şi de
O n o r a t ă A d u n a r e ! ricei ndstre naţionale din întrega denţial menit a fi cea mai înaltă şi pe ferestrile gimnasiului, şi de pe fe­
Stimaţi Domni şi Domne! Iubită provincie metropolitană, din oraşe cea mai curată a lor espresiune. restruici palatului eforiei din pieţa Bra­
tinerime şcolară! şi sate şi cătune, a-se aduna 1a un înţelegem deci mărimea şi adân­ şovului, precum şi înaintea frontis-
loc, ca cu însufleţire împrumutată cimea durerei tuturor fiilor săi su­ piciului acestui institut, înainte încă
Recunoscinţa este o fibre, care
cresce numai în inimile nobile. Nu- *) şi îmulţita să aducă tributul recu- fletesc!, când auZiră înfricoşata veste de a fi el clădit, cu prilegiul pune-
noscinţei lor celui mai vrednic din­ fulgerătdre. rei petrei fundamentale, adese-ori a
*) Cuvenfc rostit de Profesorul Ioan tre cei vrednici şi străluciţi fii ai Inimile tuturor erau zdrobite. fost răsunat cuvântul scump 'al Ma­
Popea, în sala festivă a gimnasiului, în pre- neamului nostru, nemuritorului, ma­ ’Mî aduc aminte, ce era atunci în relui Metropoht.
senţa şcolarilor şi întregului corp profesoral relui Archiepiscop şi mitropolit do Braşov: Gimuasiul în doliu; biseri­ Dâr nu numai Braşovul era ast­
dela şcolele gimnasiale, reale şi comerciale, odinidră, Andreiu Şaguna, care şi-a cile în doliu ; sunetul lugubru al clo­ fel în doliu adânc. Românimea în-
şi a altor onoraţiorl din Braşov, cu prilejul
sărbărei aniversărei a 25-a a morţii mare­ dat tot, şi-a dat sufletul pentru po­ potelor ; pe ferestrele tuturor fîlfâiau tregă îl jelea. Presa întrega română,
lui bărbat. porul său, stindarde de doliu. Ziarele din Bucurescî şi Iaşi şi de