Page 102 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 141—1898.

Săptămâna acâsta s’a ţinut în Der se lăsăm pe un moment spre castelul Peleş. Aici o a doua
Revista politică. Peşta cea vestită un mare săbor al năcazurile nbstre de aici. Să facem companiă de onbre presintâ armele,

dascălilor unguri dela preparandii. o scurtă privire la faţii noştri români âr musica regimentului 7 de infan-
Nu de geba a fiis cine a fiis, S’au sfătuit dascălii unguri, în ce din Bucovina. Comitetul partidului teriă a cântat imnul bulgar. Sera
că duchul rău şi vicleşugul duşma­ chip ar putâ ei să organiseze învă­ naţional român din frumbsa ţâră a s’a dat un prânfi de gală, după care
nului nu dbrme nici odată. Avem ţământul în acest soiu de institute, lui Dragoş, a ţinut la 5 Iulie n. o a urmat representaţie teatrală Erî
noi Românii de sub stăpânirea un- ca interesele maghiarisării să fiă cu şedinţă, în care a luat hotărîrî în­ s’au făcut escursiuni şi sâra s’a dat
gurescă mulţi duşman! pe tote po­ atât mai bine şi mai grabnic aju­ semnate. După 8fătuirî, ce au durat un concert. Părechea domnitbre bul­
tecile, dâr în răutate şi vicleşug tate. Un mare plan a presentat în trei bre întregi, comitetul naţional gară a plecat afiî dela Sinaia prin
par’că nici unii nu întrec pe acei privinţa acâsta săborului comitetul bucovinean a luat o resoluţiune con- Constanţa la Sofia.
câţî-va 8letnicî ai Corbnei, cari sunt acestuia, şi din punctele acestui plan, stătătbre din cinci puncte, în care
puşi se ocârmuâscă trebile ţării. In­ cel care mai de aprbpe ne privesce se fiice: 1) Comitetul aprobă ţinuta
tre aceştia se află din nenorocire şi pe noi Românii, este punctul în care deputaţilor români din dieta impe­ Mari şi crâncene lupte s’au în
ministrul învăţământului public Iuliu să cere, ca în tote preparandiile din rială din Yiena pentru resignaţiunea tâmplat între Spanioli şi Americani
Wlassics, care de când şede în scau­ ţeră se se introducă, ca limbă de propu­ manifestată întru salvarea parlamen­ în jur de Santiago de Cuba. Vinerea
nul ministerial numai reu ni-a voit nere, limba maghiară. Nu-i vorbă, n’au tarismului greu cercat şi pentru rea- şi Sâmbăta trecută armatele ameri­
şi tot numai necazuri şi neajunsuri gust rău jupânii dascăli maghiari. lisarea unei înţelegeri în starea grea cane de pe uscat s’au ciocnit cu
a umblat se ne facă, Chiar anul a- Pentru maghiarisare tbte se pot face politică, creată prin neînţelegerile trupele spaniole în apropiere de
cesta ministrul Wlassics a dat o or­ în ţâra ungurâscă, chiar şi Jidanii dintre cele două popbre ale Boemiei acel oraş. Americanii năvăliră cu
donanţă, în care provocă comunele, îşi taie perciunii dâcă „sfânta" ideie (Cehi şi Nemţi); 2) Comitetul aprobă mare putere asupra Spaniooilor. Cei
ca se contribue şi ele cu lucrul, cu de stat maghiar li-o cere acâsta. S’a pe deplin purtarea în delegaţiunî a dintâiu au pus în linia de bătae
material său cu sume de bani la
aflat însă un anumit Peterffy, care d lui br. de Vasilco, care a protestat 17,000 de omeni, 82 de tunuri, cari
edificarea şcolelor de stat, şi impune a cutezat să propună, că pre mult contra abusurilor de putere a poli­ ajutaţi de 7000 de resculaţi sub con­
în mod volnic comunelor, ca ele se cerându-li-se dintr’odată naţionalită­ ticei ungare de stat, ce primejduesc ducerea lui Garda, năvăliră asupra
se îngrijască de conservarea, cură­ ţilor şi confesiunilor, săborul să aibă liniştea interioră şi nesocotesc rela- ostei de 2000 a Spanionilor. Puscile
ţitul şi de asigurarea şcălelor de stat milă de bietele preparandii valahe, ţiunile de bună vecinătate cu rega­ şi tunurile au bubuit totă fiiua de
contra focului. Ordonanţa acesta a sârbesci, săsesci etc. şi să le lase tul român; 3) Comitetul naţional Vineri. Spaniolii s’au apărat fbrte
măiestrului în vicleşuguri Wlassics măcar atât, ca religia şi literatura pro­ este nemulţămit cu purtarea acelor vitejesce. Deşi inimicul a fost de
cere dâr nu mai puţin, decât ca a- prie să se propună în limba maternă. membri români din comitetul ţării, fiece ori mai numeros, totuşi Spa­
cele comune, în cari se află şcble Şi, minunea minunilor! Cei mai cari presenţi fiind la şedinţa, în care niolii au susţinut lupta c’un eroism,
de stat, se fiă îndatorate a da aces­ mulţi s'au învoit, ca aşa să fiă, pen- s’a făcut numirea unui medic pentru care le face onbre. In fine ei au fost
tor cuiburi de maghiarisare şi alt tel tru-că ast fel fiind „li-se ia agitato­ spitalul ţării, n’au luat măsuri, ca siliţi a-se retrage în întăriturile
de ajutbre, ca ast-lel statului, care rilor din mână arma, prin care a - acel post să fiă ocupat cu un băr­ din prâjma oraşului Santiago. Au
le-a înfiinţat tot din sudbrea mun- măgesc tinerimea a crede, că naţ a bat deplin corespunfiător; 4) Comi­ căfiut şi de-o parte şi de alta mii
:
cei poporului, se-i fie cu atât mai ungurâscă prigonesce cultura stre­ tetul cere necondiţionat, ca clasele de morţi şi răniţi. Trei gene­
uşor a-le susţine. Şi lucru naibei. ină". Conform acestei hotărîrî, să- paralele române, ce se vor înfiinţa rali americani au primit răni grele
D-l Wlassics se face a nu scii, că borul dăscălicesc a decis, să înain­ la gimnasiul de stat din Cernăuţi, să de asemenea au fost răniţi şi câţî-va
în înţelesul § 80 al legei despre teze ministrului Wlassics o rugare fiă curat românescî, şi aştâptă, ca mem­ comandanţi de trupe spanioli. Du­
şcble din 1868 singur statul este da­ în sensul, ca să fiă şi el atât de bri români ai consiliului şcolar al minecă a urmat un mare desastru
tor a susţine şcblele înfiinţate de el, „milostiv" de a da voie, ca în pre­ ţării, să afirme în viitor lămurit şi pentru Spanioli. Admiralul Cervera,
prin urmare comunele nu pot fi si­ parandiile nemaghiare religia şi li­ fără şovăire pincipiul naţional în tbte care se afla de câte-va săptămâni cu
lite a contribui la edificarea, cu atât teratura să se propună în limba cu- afacerile, ce cad în competenţa aces­ flota sa de resboiu în portul dela
mai puţin la conservarea, curăţirea tărei naţionalităţi — No, Jce tare-i tui consiliu; şi în fine 5) Comitetul Santiago, s’a decis se iâse din acest
şi asigurarea lor contra focului. Dâr minunat! Adecă cum? îşi are omul naţional, în ounoscinţa importanţei poit, străbătând prin şirul corăbiilor
ministrul se provbcă în ordonanţă casa lui, masa lui, familia lui, — cestiunei naţionale dela ordinea fiilei, americane, cari steteau la pândă,
Ja un § 42, pe care îşi întemeiază dâr într’o bună dimineţă se pome- consideră de absolut necesar convo­ încercarea acâsta a lui Cervera înse
viclâna cerere. Acest paragraf însă nesce, că, fără a mai bate la uşă, carea unei adunări naţionale, cu a cărei n’au reuşit. Intrâgă flota lui s’a ni­
nu privesce decât şcblele comunale, întră la el un scrîntit la minte şi pregătire este însărcinată dirigenţa micit, el însuşi a fost prins şi pus
âr nici decât şcblele de stat — cu începe să-i poruncâscă, ca toţi că- partidului. în captivitate pe-o corabiă ameri­
alte cuvinte, ministrul unguresc al senii să joce după cum le cântă el, * cană. De Duminecă şi pănă afii nu
învăţământului umblă pe căi piefiişe dâr se jbee înainte da a pune prân- Miercuri după amiafii principele s’a mai întâmplat nimic de sâmă la
să ducă în rătăcire pe cei neorien- fiul pe masă. Er după-ce s’a ’ntins şi principesa Bulgeriei au sosit la Si­ Santiago. Americanii au ameninţat
taţi. Un ast-fel de cas s’a întâmplat masa, cere cu obrăznicie, ca ’n bor­ naia pentru a face o visită Regelui oraşul cu nimicire, dâcă nu se va
de curând în comuna Zârneştî lângă şul simplu dâr nutritor, să torne şi Reginei României. Gara Sinaia preda, Spaniolii înse totuşi nu vor
Braşov. Representanţa acestei co­ zamă de papricaş ardeiat la nebu­ era irumos împodobită cu stâguri se se plece, cu tbte că pierderile ce
mune însă, conscie de drepturile şi nie şi cel mult strămoşâsca mămă­ românescî, bulgăreseî şi cu ghir­ le-au suferit sunt mari, aprbpe egale
datorinţele ei, a adus hotărîrea una­ ligă li-se iartă s’o pdtă mânca aşa lande de verdâţă. După sosirea tre­ c’o nimicire totală. Şi lucru curios.
nimă, că în sensul legei, comuna nu mai pe după cuptor. Da, tocmai aşa nului, care aducea părechea domni- Deşi Americanii au ajuns acum dea­
este obligată a urma poruncei ministeriale. supra, ei totuşi nu cutâză a cuprinde
stăm cu pretensiunile şuchiate ale tore a Bulgariei, regele Carol a îm­
Accentuăm anume acâsta, pentru-ca săborului dăscălicesc din vorbă. Insă brăţişat şi sărutat pe principele bspe, oraşul. Corăbiile americane stau încă
purtarea bravilor zârneşteni se fiă bmeni vom fi şi noi, şi nu vom lăsa, apoi urmaţi de suitele lor amândoi tot înaintea poitului, fără de-aşi lua
de pildă tuturor acelor representanţe ca tocmai în măsură atât de bar­ suveranii au trecut în revistă com­ îndrăznâla se între în el. — Soirea
comunale, cătră cari ministrul s’ar bară să-şî bată joc de marile nbstre pania de onbre, după-ce intrară apoi despre desastrul dela Santiago, a
adresa cu ast-fel de pretensiunî ab­ interese de limbă şi cultură naţio­ în salonul de recepţiune, unde era întristat mult pe Spanioli. Elementele
surde, volnice şi ilegale.
nală cei, cari au încă mare nevoie faţă o mulţime de diplomaţi, miniş­ răsvrătitbre din Spania încep a-se
* de adevărată cultură europenescă. tri etc. Dela gară cortegiul porni pune în mişcare şi a ameninţa cu

pretutindeni erau încadrate în do­ prinde şi preţul mărimea lui cea bărbat". Eră a doua a fost dela Ioan ne-arn depărtat de ei la o distanţă
liu. „Jeliţi Români", fiicea Cesar adevărată şi istorică" Popasu, episcopul Caransebeşului, mai mare, ajungem a-le măsura pro­
Boliac, „căci aţi perdut pe acela, Şi în adevăr, când Braşovenii, care arătă, că cu inima sfâşiată de porţiile uriaşe, a cunbsce deosebirile
care era incarnaţiunea geniului ro­ acum 25 de ani, în număr imposant durere plâcă pentru împlinirea ulti­ lor de dâlurile pigmee, ce-i împrej-
mânesc". „Plângeţi pe acela, care a ajunseră cu trenul lor separat în Si- mei datorinţe cătră rămăşiţele pă­ muesc.
fost stîlpul Românismului", fiicea biiu şi căutară a-se aşefia şi ei în rând, mântesc! ale neuitatului metropolit.
*
„Viitorul" din Bucurescî. „Curgeţi în frunte cu stâgul gimnasiului în- Apoi urmară sute altele dela epis-
lacrimi, curgeţi şirbie", fiicea „Au­ vălit în fior, abia găsiră loc, căci sf’opii, archiepiscopii şi metropoliţii Se vedem, cine a fost Şaguna
rora Craiovei", „cuigeţi dela Tisa strada Măcelarilor şi strada Cisnă- României, dela miniştri, dela preşe­ şi ce lei de om a fost el, pentru-ca
pănă la Marea Nâgră, căci piedes­ diei din Sibiiu era plină de studenţi dintele casei magnaţilor etc. etc. şi astăfiî, după 25 de ani, şi pentru
talul catapetesmei bisericei române dela şcblele gimnasiale şi reale evan Aşa a fost atunci. Aşa este as- tbte timpurile să fiă vrednic de atâta
de peste Carpaţî şi al columnei Ro­ gelice luterane, dela gimnasiul ca­ tăfii, după 25 de ani. Stima şi ve- veneraţiune din partea urmaşilor săi.
mânismului a trecut la eternitate". tolic şi dela facultatea de drepturi, neraţiunea cătră Metropolitul Şaguna Mitropolitul Şaguna era dela
Chiar foile streine, mai ales ger­ fără deosebire de naţiune, Români, astăfiî nu e cu nimic mai mică. Din natură dăruit cu cele mai eminente
mane, erau pline de espresii de do­ Germani etc., cu stâgurile în fior •contră La cei mai mulţi bmeni e însuşiri trupeşei şi sufletesc!: Per-
liu la adresa Marelui Metropolit, a şi cu profesorii lor în frunte; mai aşa, că după mbrte ei sunt daţi ui- sbna lui era de o frumseţe rară.
cărui perdere o priviau tbte ca un departe funcţionarii de tbte branşele, tărei, şi numai câte-un membru d’ai fiarele streine, cu deosebire cele din
eveniment trist istoric. „O inimă no­ civili şi militari, cu comandantul de familiei îşi mai aduce aminte de Viena, nu aflau cuvinte destule de
bilă a încetat a bate!" scria profes. corp şi cu întregă generalitatea; în iubiţii răposaţi. La Şaguna e cu to­ laudă şi de admiraţiune la tbte oca-
Dr. Sentz în „Hermanstâdter Zei- sfirşit tot ce Sibiiul avea mai deo­ tul altfel: cu cât ne depărtăm mai siunile, mai ales la ceremoniile dela
tung". sebit şi mai inteligent. mult de timpul, în care a mu­ curtea imperială şi la alte solenităţi
„Românilor din Ungaria şi Curgeau telegramele de condo rit, dela acea fii de doliu pen­ publice, la cari participa şi el.
Transilvania li-s’a răpit un rar bine­ lenţă diu tbte părţile imperiului. Cea tru întrâgă suflarea românâscă, cu Era înalt, bine făcut, rumen la
făcător şi înaintător pe câmpul cul- dintâiu fu dela împăratul-rege Fran- atât figura lui istorică cresce mereu, faţă: un leu între muritori, cum îl
turei şi al progresului. Foia nbstră cisc Iosif, adresată Consistoriului din întocmai ca acei munţi uriaşi, cari numiau Nemţii din Viena, când se
este toiă germană. Românii, cari au Sibiiu prin supremul mareşal de curte se ridică singuratici pe de-asupra afla la senatul imperial; cu o fisio-
perdut în Şaguna mai mult, se vadă Principele Hohenlohe, de cuprinsul culmilor, dâlurilor şi a căror înăl­ nomiă cum n’am mai văfiut aseme­
diu condolenţa cea adâncă a nbstră, următor: „Compătimesc adânc per- ţime nu o pbte omul cuprinde cu nea, şi care cineva n’o mai putea
că nu sunt ei siDgurî, cari sciu cu­ derea distinsului şi prea meritatului ochii, decât din depărtare. După ce uita, văfiându o numai odată.