Page 104 - 1898-06

Pagina 4. GAZETA TRANSIVANIEI Nr 141 - 1898.
—mmmmmmm—— 1 — — ■ ——— , mi
de a dovedi într’un număr al ei mai prâs- în cei trei ani trecuţi, decât cu c} 000 anî SCIRILE DILEI. torat a avut menţiunea „trâs honwable
44
păt, că Ungurii se sporeso spuză în Ar­ mai înainte . i (forte onorabilă), care e menţiunea cea mai
44
deal. Spune adecă acâsta gazetă, că înainte Ne oprim aici pentru a constata, că — 26 Iunie v. mare, ce se acordă de universităţile din Prun­
de a se uni Ardealul cu Ungaria, numai slabă este nădejdea acesta. Mare paraleu Regele Carol la Petersburg. Curtea Re­ cia şi pe care rar şi cu multă greutate o
trei naţii erau recunoscute în marele prin­
ar trebui să fiă Banffy ăsta, ca să-i succedă gală română a învitat direcţia C. F. R. ca pote dobândi cineva. Eminentul tiner a
cipat al Transilvaniei: Ungurii, Saşii şi a crea Unguri aşa numai peste nopte, cum tote vagonele regale in număr de cj 000 » fost de curând distins şi din partea unei
Săeuii. „Valahii, cari păcurăreau între doresc naivii dela gazeta uugurescă locală. fiă gata pe diua de 13 Iulie, când M. S. nouă societăţi de sciinţe din Viena („Ge-
munţi.... nu numărau . După uniune însă Pote el să creeze Unguri din tabăra ălor Regele şi Principele României vor pleca la sellschaft zur Verbreitung der Naturwissen-
44
în Ardeal nu e recunoscută decât o singură cu perciuni, din slugarnici şi renegaţi, din Petersburg. Suita se va compune din 50 schaften in Orient ), care l’a ales ca mem­
0
„naţiune ungară politică îndreptăţită , er cei lihniţi după câte-o bucătură, dâr Un­ persone. Itinerariul este astfel proiectat: bru al eău.
14
pe lângă acâsta mai esistă „Saşi verdl şi guri de baştină, Unguri adevăraţi — cine plecarea în sâra de 13 Iulie prin IţeanI —
neverdî, irredentiştl şi ligiştî români, cari pote să creeze decât Dumnecjeu, care a lă­ Cernăuţi — Stanislovow— Graniţa — Varşo­ Starea semănăturilor în Remânia si T
de asemenea nu numără, cu tote că nu sat sporirea neamurilor? Ungurii cu perciuni via, căci de aici începe linia cea largă ru- străinătate. Secerişul grâului a început în
odată causeză neplăceri patriei maghiare, ai lui Banffy, renegaţii şi slugarnicii sunt sâscă. Dela Varşovia M. Sa Regele şi Prin­ tote judeţele de pe marginea Dunărei şi
care-i hrănesce şi căreia ei sunt fii nemul- numai o umplutură fără de valore reală, cipele României cu suitele vor merge cu recolta va fi satisfăcătâre atât în ce pri-
44
ţămitorl . ei vor deşerta tot dăuna în tabere străine, trenul imperial rusesc. Se vorbesce, că vesce cantitatea, cât şi calitatea. Vremea
s’a îndreptat şi decă se va menţină pănă
Deşi fiţuica „B. L. dă ore-care im­ când interesul şi şpecula le va cere acesta. acest itinerar nu este încă definitiv, deâre-
u
portanţă mişcării naţionalităţilor „aţîţată De gâba, neică, ai voinţă, decă n’ai ce s’a făcut demersuri din Petnrsburg că după treerat, vom putâ să înregistrăm în
ce privesce producţiunea, că avem un an
de agitatorii români de profesiune în Ar­ şi puterinţă! voiagiul să se facă prin Ungbeni. şi prin cât se pote de bun. Spicele sunt mari în
44
deal , totuşi ea nu vede în acesta o pri­ Basarabia.
general, bobele pline, şi cum domnesce us­
mejdie. Din contră, „Ardealul e mai ungu­
Pentru răspândirea numeriior de Esamen de cualificaţiune învăţătorescă. căciunea, mai toţi agricultorii spre a evita
resc ucţl, şi puterea lui de resistenţă faţă
Dumineca ai „Gazetei Trans“. Erî am Cetim în „Biserica şi Şcola din Arad: In perderile de scututurătura se grăbesc să
44
cu mişcările de naţionalitate e mai mare,
primit dela un tîner român din Bra­ dilele de 18, 19 şi 20 Iunie v. c. s’a ţinut sfîrşescă cât de curând secerişul. Porum-
14
ca înainte de uniune .
şov o scrisâre cu 5 fl., pe car! din la seminariul diecesan din Arad esamen de burile sunt pretutindeni frumose şi dâcă
Acestă părere, şi-o întemeiază reptila
modestele sale economii ni-i pune cualificaţiune învăţătorescă sub conducerea vremea va fi princiiâsă, recoltele vor fi cât
guvernamentală-fişpănescă pe cele mai nouă la disposiţiă cu rugarea, ca se tri­ protosincelului Augustin Hamsea în repre- se pote de abudente. Orzurile, ovăsurile şi
date ale statisticei, după cari, „deşi maghia­ mitem numerii de Dumineca ai „Ga­ sentanţa Prea Sânţiei Sale, părintelui Epis­ plantele de nutreţ au de asemenea o în­
rismul nu cuceresce cu atâta siguranţă, ea 44
zetei Transilvaniei la cinci comune cop al Aradului loan Meţian şi în fiinţa de făţişare bună. Sfecla cultivată pentru ză-
în celelalte părţi ale Ungariei, totuşi nu
românescî sărace, în cari lipsesc faţă a d-lui inspector r. de şcâle Varjassy bar în Ilfov şi în regiunea Sascutului, de­
44
pote fi vorba de valahisare .
(fiare române, „pe adresa unor preoţî Arpâd. Cu acâstă ocasiune s’au presentat şi a suferit puţin din causa ploilor, acum
44
După-ce spune, că Ungurii din Ar­ seu învăţători cum se cade , cum la esamen toţi cei 28 de elevi absolvenţi a început să se desvolte cu multă putere,
deal abia fac 31°/ din poporaţiune, se se esprimă densul. Modestul tîner ai preparandiei nostre din anul şcolastic graţiă timpului senin şi cald ce domnesce
0
mângâie cu aceea, că „puterea poporelor cere tot-odată, ca numele se nu ’i-l espirat, cari toţi au prestat cu succes esa- în ţâră. In străinătate starea recoltelor este
n’o fac numai numerii, ci superioritatea de publicăm. menul de cualificaţiune învăţătorâscă. Din­ cât se pote de bună. In Francia produc­
rassă, ce tot-dâuna a avut’o ungurismul şi Pentru acestă binefacere, care tre elevii, cari au absolvat cursurile prepa- ţiunea grâului va îutrece cu mult pe aceea
o va avă peste cele-lalte naţionalităţi . ni-a reamintit obolul văduvei din randiale în anii anteriori s’au supus 12. din anul trecus, âr Statele-Unite vor pi’o-
14
I-se pare însă şi gazetei din vorbă, că to- Scriptură, rugăm pe d-1 dăruitor să Dintre aceştia au prestat cu succes esame- duce mai mult ca în tot-dâuna, peste 250
tu-şl a spus una pre bocănă, şi de aceea primâacă, în numele celor ce vor fi nul de cualificaţiune învăţătorescă 8, er 4 milione hectolitri. In Rusia în unele ţi-
câte-va rânduri mai la vale se reculege şi împărtăşiţi din ea, căldurosa nostră au fost respinşi din câte unul şi două obi­ nurl recolte a suferit în urma ploilor, în
reeunosce, că <j u> nP lângă superioritatea mulţămită. ecte de învăţământ. Eleve preparandiste au regiunile Azorului şi Odesei, însă produc­
e
0
rassei, mai e şi mărimea numerică un fac­ Numele celor ajutoraţi le vom prestat esamenul de cualificaţiune învăţă­ ţiunea va fi cât se pote de bună.
tor însemnat , pice prin urmare, că Unguri­ publica la timpul său. torescă 4, âr două au fost respinse din câte Cutremure de pământ. Din Zara se
44
lor nu le este ertat a se mulţămi cu mo­ un studiu pănă la proxima întrunire a co- scrie: In districtele Sinj, Trilj şi în împre­
destul spor, ce-1 arată cu privire la ei sta­ misiunii. De toţi au depus cu acâstă oca­ jurimi au fost mari cutremure de pământ.
Listele electorale. Listele de alegă­
tistica poporaţiei din Ardeal, ci trebue să siune esamenul de cualificaţiune 40 de In districtul Sinj şâpte sate au suferit pa­
tori dietall, compuse pentru anul 1899 în
nisuăscă a sprijini maghiarismul şi mai ales elevi ai preparandiei nostre. gube mari. Sunt cinci morţi, 15 răniţi
mod provisoric, sunt depuse începând de
a împiedeca emigrarea Săcuilor, ca ei să greu şi 16 răniţi uşor. Oraşele Agram şi
la 5 Iulie, şi pănă la 2B Iulie st. n. la Un distins tîner român, pilele acestea
se sporescă mai tare. Leibacb au trimes ajutore.
oficiul primăriei (magistratului) din loc, ca am primit soirea, că d-1 Valeriu Popovicl,
Der cum să-i sporiţi, cinstiţi şovinişti, Un învăţător român diplomat, care scie
se potă fi vădute de ori cine. Reclamaţiu- fiiul d-lui Bucur Popovicl din Haţeg, a
când Săcuii ar sta să piară de fome, decă şi limba maghiară şi a fost premiat pentru
nile în caşul, dâcă cine-va are dreptul de susţinut în 30 Iunie n, c. cu cea mai mare
nu şi-ar lua straiţa şi băţul cătră România, cor, având atestate forte bune, este aplecat
alegător şi nu este înscris în listă, ori decă distincţiune înaintea facultăţii de sciinţe
unde îşi câştigă pânea de tote dilele, ba a-se angaja ca învăţător ori şi unde pe
este greşit scris, precum şi reclamaţiunile din Paris lesa de doctorat în sciinţele natu­
mai fac şi părăluţe cu cari reîntorcendu-se lângă condiţiunl favorabile. A se adresa
celor ce sunt înscrişi fără de-a ave însă rale. Pentru completarea acestei scirl mai
acasă plătesc dările grele cătră stat? la administraţia „Gazetei Transilvaniei .
44
dreptul de alegător, — se pot face în scris avem de amintit, că d-1 Valeriu Popovicl
Frumos frumuşel gazeta guvernamen- la numitul oficiu în timpul dela 5—15 Iulie a luat licenţa tot în Paris acum cinci ani Concert. Musica militară va concerta
tală-fişpănâsoă din loc ajunge apoi la con­ n. c., er observările asupra acestor recla- şi încă cu un succes nu mai puţin mare, mâne sâră, Duminecă, la otelul „Pomul
statarea, că Ungurii ardeleni în loc să se maţiunî în timpul dela 16—25 Iulie tot fiind admis al doilea. De atunci a început verde .
44
sporescă, pier, înţelegem Ungurii de baş­ acolo. studiul geologic al regiunei dintre Câmpu­
tină, er nu cei făcuţi. Mai ales cei din co­
Atragem încă-odată atenţiunea alegă­ lung, Sinaia şi împrejurimile Braşovului, Şedinţă festivă.
mitatele Oiuc şi Trei-seaune, unde „relativ
torilor români, ca să cerceteze în listele va să cjicâ a regiunei celei mai interesante
ei scad . Braşov, 9 Iulie n. 1898.
44
depuse, dâcă sunt înscrişi, şi la din contră din Carpaţii români, şi acest studiu l’a ur­
Ce are a face însă? Nădejde îşi pun ei să reclameze în timpul arătat, dela 5—15 mat cu multă stăruinţă şi seriositate. Lu­ Şedinţa festivă a Associaţiunei meseria­
u
în „regimul naţional al lui Banţfy , că întări­ Iulie n. c. La sate tot în timpul arătat crarea sa asupra studielor făcute (întitu­ şilor români din loc în memoria fericitului
rea ungurismului în Ardeal „va lua pro­ trebue, după lege, să fiă depuse listele elec­ lată : „Etude geologique des environs de Câm­ metropolit Andreiu Şaguna, s’a ţinut Dumi­
porţii mai mari, căci doră în interesul des- torale la casele comunale şi reclamaţiunile pulung et de Sinaia, — Roumaine ) conţine neca trecută în localul societăţii. Er a de
u
-
voltării nostre naţionale s’a făcut mai mult se fac în acelaşi timp. 280 pagini. La susţinerea tesei sale de doc- faţă întreg comitetul, în frunte cu vredni-
i
pană ajungea se fia vehement. In patriarchul Raiacici, Şaguna îneheiâ cop, mitropolit şi patriarchul lor, cu decât densul adevărul proverbului,
aducerea sentinţelor era sever şi ne- cuvântarea sa cu cuvintele solemne: onoruri şi cu averi şi venituri mari, că: „ Viitorul este al omului muncitor
flecsibil. „Mai pe urmă erăşi înaintea Ta cu palate strălucite şi cu moşii în­ Cu tote ocupaţiunile sale oficiâse, cu
Avea. o cunoseinţă mare de Domne cad şi (fie: Tu, Domne, scii, tinse, cum nu le putea ave la Ro­ repre8entatiunî la regioi, cu ordina-
omeni şi rare-orî se înşela în pri­ ca cătră scopul meu a alerga doresc: mâni. Dâra el preferi se vină la noi, ţiuni cătră clerul şi poporul epar-
virile sale. pe Eomânii Ardeleni din adâncul lor la ţpoporul nostru sărac, unde nu chial, în afaceri şcolare şi bisericesc!;
Moralitatea şi rehgiositatea lui, somn se i deştept, şi cu voie cătră află nici şcdle cum se cade, nici re­ cu tdta viăitele cele multe, oficiose
curată şi nefăţărită, insuflau respect tot ce e adevărat, plăcut şi bun se i şedinţă potrivită pentru episcop, nici şi neoficidse, ce le avea (filme şi, în
şi simţ religios şi în alţii. Ei soia trag! * cler cum se cade, nici fonduri, ni­ stîrşit, cu tote călătoriile sale cele
se supună tot-dâuna interesul seu Şi cuvântul lui trup s’a făcut, mic, decât o casă în una din stra­ multe, lungi şi grele, împreunate
particular binelui de obşte. căci pe sine, chiar şi tâte ale sale, dele Sibiiului. unele cu primejdii de morte, metro-
Vorbia şi scria limbile: română, le jertfi pentru binele poporului seu. Dâră şi alte puncte luminâse politui Şaguna a mai avut vreme şi
latină, germană, maghiară, unele din Dovadă despre acesta avem nenu­ mai sunt, cari le găsim în nobilul plăcere a munci, şi încă muncă pil-
limbile slavice, limba f?ancesâ şi mărate acte naţionale şi bisericesc!. caracter al marelui bărbat. Metro- duitâre, cjiua şi nâptea, la lumina
elină. Cu dreptul putem cjice, că nu se să­ politul Şaguna era omul ordinei. lampei, muncă de titan, pe terenul
Nimeni nu şi-a iubit neamul vârşi, cât timp fu între noi, timp Adese ori recita el cuvintele cunos­ literar bisericesc, unde nu seim, ce
u
mai mult ca Şaguna Nimeni nu s'a de 27 de ani, măcar un singur act cute: „ Ordo est anima rerum , în casă, se admirăm mai mult: talentul şi
jertfit mai mult pentru propăşirea mai însemnat, la caie el să nu fi în afară de casă, în oficiu şi afară erudiţiunea, ori energia voinţei sale
poporului seu, pentru binele şi feri­ luat parte activă şi încă ca factorul de oBciu, în tote şi pretutindeni. de a răspândi luminile geuiului seu
cirea lui mai mult ca mitropolitul principal, ca conducătorul însu-şî, Astfel era el cunoscut şi recunoscut în straturile cele mai depărtate ale
Şaguna. „ Aşa se-mî ajute Dumnecjeu, astfel ca, decă s’ar scrie o istorie a de toţi, privit fiind de model în pri­ fiilor poporului seu; compunând şi
frecam voiesc eu binele şi fericirea popo­ timpului acestuia, ar trebui sa stea vinţa ordinei şi curăţeniei, precum dând la lumină el însu-şî 26 de opere ;
rului meu românesc . cjise el, când pe fiă-care pagină numele lui Şaguna. şi în privinţa gustului desvoltat es­ revăcfând, corigend şi retipărind alte
44
puse mai întâiu piciorul pe pămân­ Se nu-şî fi iubit el neamul său tetic. Activitatea lui 6ra esemplară. 37; în sfirşit, sfătuind şi îndemnând
tul Ardealului, venind dela Şerbi. atât de mult, ar fi rămas la Sârbi, Vara se scula la 4 bre şi la 5 6re pe alţii se compună şi se traducă
Acâsta a fost în anul 1846, Aug. 20 unde se afla ca profesor şi secretar era la masa de scris, cu o carte ce­ alte 26 de cărţi, recomandate de den­
Eră în 18 Aprilie 1847, cu pri­ al mitropolitului sârbesc Stratimiro tind, cu condeiul în mână, sâu scriind sul. Asttel că în privinţa activităţii
lejul sfinţire! sale de episcop, în viei. Mai ales, că avea cele mai fru­ acte oficiâse, bisericesc], şcolare etc. cu deosebire, eu nu cunosc vre-un
biserica catedrală din Carlovitz prin mose prospecte de a se face epis­ Pâte că nimeni n’a înţeles mai bine Român, decă nu p6te pe George