Page 105 - 1898-06
P. 105
Nr. 141—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
cui preşedinte D-l N. P. Petrescu, apoi comună de un timp înc6ce a devenit un după cum se şi cere, de model. Dâcă sala
un număr însemnat de meseriaşi şi comer loc de recreare în timpul verei pentru multe de învăţământ a D-lui Mihailescu ar fi cevaşî Esamene ia sate.
cianţi, de sodall şi de învăţăcei de meserii, familii din oraşe, bântuite de tropicalele mai spaţiosâ şi băncile făcute după noul
Borgo-Prund, Iulie 1898.
precum şi câţî-va dintre inteligenţii români călduri. sistem, atunci acâstă şcolă ar putâ concura
din loc. Secretarul societăţii, D-l P. Dan, La polele pleşugului şi încărunţitului cu cele mai bune şcole din apusul Europei. In 24 Iunie n. c. — sub presidiul
Rvds. D-n vicariu gr. oat. al Năsăudului
dete cetire discursului, ce era să-l ţină la Buceeî şi de-alungul Prahovei se întinde M’am mirat mult, că esamenul acesta
adunarea despărţământului Associaţiunei acâstă comună în formaţiune. Contrastul a fost condus de D-nul Mihailescu, fără a Dr. Ioan Pop, ca preşedinte al comisiunei
administrătore de fondurile centrale şcolare
transilvane din Braşovul-vechiă D-l prof. dintre unele vile frumâse şi casele ţărănesc!, presida cineva, o împrejurare, care în ade
din Năsăud, foste grăniţerescl, — s’a ţinut
A. Bârseanu, anume: „învăţăminte din vieţa oarl încep a dispărâ, ne dă deja da pe văr m’a surprins şi nu sciu cum să mi-o
esamenul public pentru încheierea anului
metr ocolitului Andreiu Şaguna* cu o mică acum o icână despre viitorul Buştenilor. esplic.
şcolar 1897/98 la şoâla poporală elemen
introducere, în care arătă, cum şi meseria Intre zidirile mai marcante, cari m’au Lângă şcolă se află un atelier şcolar
tară fundaţională din Borgo-Prund, oare
şul şi burghezul român are datorinţă a interesat pe mine, sunt: biserica şi şcola, de lucru, în care se pregătesc multe şi fru-
oomună formâză centrul celor opt sate ro
sârba cu cea mai mare pietate memoria aoeste două foculare de lumină şi cultură, mâse lucruri de strungărie. Păcat însă, că
mânesc!, ce compun Borgoul.
acelui mare bărbat, care ardea de dorul de cari sunt conditio sine qua non a orl-eărei elevii şcolei din Buşteni nu participă la
a vedâ formându-se şi la noi la Români comune, ce aspiră la un viitor. aceste lucrări, cel puţin nu în numărul în Acâstă şcâlă este unică în Borgou,
«laşa de mijloc; care prin înfiinţarea tipo- Biserica este condusă aci de Prea Cu- care ar fi de aşteptat, ca să participe, deşi care se susţine din fondurile şcolare oen-
trale din Năsăud înfiinţate de părinţii
grafiei archidiecesane din Sibiiu a dat un j vioşia Sa Părintele Archimandrit Dionisie. locuitorii ţărani de pe acolo sunt avisaţî
puternic îndemn desvoltărei nostre indus Am luat parte la s. liturghie săvârşită în la acâsta. Mulţi bmeni harnici ar putâ eşi noştri foşti grăniţerl în regimentul II ro
mân de graniţă; dela înfiinţare pănă în
triale şi care prin felul său de a munci şi acâstă biserică de Părintele Archimandrit din acel atelier, oarl şi-ar putâ câştiga
present ea a fost şi este cel mai mare şi
de a chivernisi banul şi averea sa, ne este dimpreună cu un diacon şi mi-a impus pe pânea de tâte cjilele mai uşor, de cum şi-o
mai puternic factor de instrucţiune ele
un strălucit dascăl şi în cele economice şi de o parte evlavia, pe de alta demnitatea câştigă ’ adî.
materiale. cu care s’a săvârşit s. act. Evlavia de ca M’am re’ntors dela Buşteni cu cea mentară educativă pentru poporaţiunea
învăţămintele scose la ivâlă în acest re sânţiţii servitori ei altarului erau pă mai bună impresiune, ce mi-au lăsat aceste română, ba şi străină, din Borgou.
discurs au pătruns la inimile celor de faţă, trunşi, părea transplantată în inima fiă-carui două instituţiunl culturale românescl cu Oă şi anul şcolar trecut acâstă şcolă
cari îl ascultară cu mare atenţiune. cercetător al bisericei, cum rar am mai conducătorii lor, asemenea cărora aşi dori şi-a făcut datorinţa, a dovedit’o esamenul
vădut în România. public, făcut în presenţa unui publio nu-
In mare măsură au contribuit la reu să văd în tote dilele şi în tote ţinuturile
Părintele Archimandrit Dionisie este măros, inteligenţă şi ţărani: ţdame, domni,
şita acestei serbări bravii noştri studenţi locuite de fraţi Români d’ai noştri.
un bărbat modern, un preot zelos, şi un bărbaţi, femei, bătrâni şi tineri, Români,
din clasa VII gimn., cari îşi au orchestra > Un călător ardelean.
chivernisitor consciu al celor sânte. Ordi Germani şi Maghiari din loc şi din îm
lor proprie dirigiată de Iustin Cloşca Iuga,
nea esemplară în decursul serviciului divin, prejurime, ba şi un domn preot de pe
un tînăr forte talentat în cele musicale.
apoi curăţenia în şi afară de biserică şi în Mureş. Esamenul a succes forte bine, mul-
De astă-dată s’au esecutat: 1) Imn, de C. SOIRI ULTIME.
casa paroohială, sunt a-se asorie Preacu- ţămind pe toţi. Fervâscă spre laudă cor
Porumbescu. 2) Când luna ’n Maiu, ro
viincioşei Sale. Madrid, 8 Iulie. „Corespondenzia“ pului didactic compus din d-nii lacdb Onea
manţă de C. Molo. 3) Viorica, vals de I.
Răspunsurile liturgice le-a dat uu cor anunţa din Londra, că trupele spa învăţător dirigent, care fiind-că la şcola
CI. Iuga. 4) Marş român. Publicul a răs
micst bine disciplinat şi bine condus de niole au străbătut prin linia de bă- acâsta se practică sistemul rotaţiunei, a
plătit cu aplause ostenela bravilor tineri,
învăţătorul dirigent din loc, D-l Mihailescu. taiă a Americanilor. S’a dat o luptă condus, instruat şi esaminat clasa a II
cari le-au procurat la acâstă însemnată oca-
siune momente plăcute, ce desfătâză şi no- Am auclit multe coruri în viâţa mea şi la înverşunată, în care au căcţut 66 şcolară; apoi Pavel Beşa, preot, învăţător
bilitâză inima. oraşe şi la sate, chiar şi în oraşe mari din oficeiî americani, între cari 5 ge şi catechet gr. or., care a condus clasa a
România, ca Bucurescî, Brăila etc , dâr aşi nerali. III-a; llarion Bosga învăţător, a condus
Aşişderea şi frumosele declamaţiunî
putâ dice, că corul din Buşteni nu stă în Washington, 8 Iulie. MacKinley clasa IV şi V, — d-ra Eugenia Greavu, în-
Doina“ lui Coşbuc de inimosul şi binecu
v văţătâre nou alâsă şi venită la acâstă şcolă
noscutul nostru comerciant d-l Ilie Savu şi urma lor. Onore conducătorului. a subscris actul privitor la anecta-
„Rugămintea din urmă* tot a lui Coşbuc de Imediat după finirea serviciului divin rea insulei Hawai. paremi-se numai prin Februarie a. c., a
ucenicul-lăcătuş Crişan Iuga, încă au fost cu s’a început esamenul la şcâla mixtă rurală Londra, 8 Iulie. In cercurile di condus clasa I-mă şi a propus lucrul de
plăcere ascultate şi viu aplaudate. din Buşteni. Şcola are 5 clase. Clasa I şi plomatice se vorbesce positiv, că mână oopilelor din tote clasele, şi d-l An-
chidim Candale preot gr. cat. în Boigo-
După cum se scie, Associaţiunea me Il-a sub conducerea D-nei Mihailescu, şi Austro-Ungaria a luat asupră-şî sar
clasa III-a, IV şi Y-a sub conducerea D-lui cina de a interveni pentru pace. Bistriţa, ca catichet gr. cat.
seriaşilor noştri a fost representată la ser
bările din Răşinari prin preşedintele ei, d-l Mihailescu. Numai la esamenul celor din Despre cei mai vechi membri ai
N. P. Petrescu, şi din acest incident a de urmă am putut lua parte, şi nici aci deplin. acestui corp didactic, adecă despre d-nii
învăţători şi catecheţl nu fac multă vorbă
pus şi o cunună eternă în sumă de 50 fi. Răspunsurile şcolarilor din cetirea română, ProcLucţmni şi petreceri. de laudă, căci zelul şi desterităţile lor sunt
In chipul acesta credem, că în rând cu ce geografiă şi aritmetică mi-au plăcut. Pur „Reuniunea română de cânt şi musicâ de mult dovedite şi recunoscute, atragându-le
a
lelalte reuniuni culturale din Braşov, acâstă tarea, tactul, disciplina, tonul şi întrebările din Lugoş , în vită la concertul poporal îm stima şi lauda tuturor celor pricepători şi
însemnată şi harnică societate a adus şi ea puse ne arată, că D-l Mihailescu îşi pricepe preunat cu dans, ce se va arangia din in interesaţi de causa şcolară. Cât pentru d-ra
în modul cel mai demn tributul său de chiămarea pe deplin. Curăţenia atât a şco cidentul adunării constituante a despărţă învăţătore Eugenia Greavu, ale cărei des-
mântului Asociaţiunei la 11 Iulie n. (cflua terităţi pedagocice didactice pănă acum n’au
pietate şi recunoscinţă la a 25-a aniversare larilor, cât şi a localului nu lasă nimic de de St.-Petru) în grădina otelului „Concor fost cunoscute la noi în cerc mai larg, amin
a marelui Andreiii.i dorit. dia! Intrarea: de familiă pănă la 3 mem tesc, că întru cât se pote judeca într’un
De încheere amintim, că acesta a fost Şcola e înzestrată cu tabele de intui- bri 1 fl. 20 cr., de personă 50 cr. începu timp atât de scurt şi numai din salturile
a patra şedinţă din cele arangiate de Co ţiune din învăţământul religios, din fisică, tul la 8*/ ore sâra. ce se fac în decursul unui esamen grăbit,
2
mitetul acestei societăţi pentru luminarea geografiă etc. Pe păreţii salei de învăţă P r o g r a m u l : I. a) I. Costescu: după modesta mea părere şi judecată în
causă pedagogică am aflat, că d-sa îşi pri
11
şi distracţia meseriaşilor români. mânt se mai pot vedâ scurte sentinţe de „Adio patriei , terzet pentru voci de femei, cepe forte bine chemarea, e stăpână pe ea
11
Rap. cuprins moral tipărite pe hârtie şi încua- b) G. Mugur: „Primăvara , terzet pentru şi voiesce a-i servi cu zel. ,'A dovedit pre-
drate în rame de lemn. Curtea din faţa voci de femei. II. a) I. Simionescu: „Sin senţă de spirit, tact şi bun metod. Dâcă
11
gurică , cor micst. b) L Tănăsescu: „Luna
Dela Buşteni. şoolei, cât şi spaţiosa curte în care se află Maiti , cor micst. III. a) P. Ricci: „II suo- aceste şi alte însuşiri alese; ce se recer
u
biserica sunt nisce parcuri frumose, de natore de campagne , cor micst. b) I. Vidu: învăţătorului, le va cultiva şi în viitor,
11
— Iunie, 1898. cari ochiul visitatorului este încântat. Atât „Logojana , cor micst. IV. 1. Vidu: „Şte atunci cei ce au ales’o de învăţătore la
11
acâstă şcolă şi cei pentru cari s’a ales,
11
8tim. D-le Redactor! Duminecă în biserica cât şi şcola sunt întreţinute de fan şi Dunărea , baladă în cor micst cu
acompaniament de orchestră. adecă Borgouanii, nu se vor căi, ci din
21 Iunie v. c. mă aflam în comuna rurală admimstraţiunea domeniilor coronei cu contră stimându-o o vor iubi tot mai,mult
Buşteni din România (lâDgă Predeal). Acâstă multă şi mare îngrijire, şi sunt în adevăr, şi va deveni fala acestei şcole.
Şincai, pe care se-1 putem pune ală niului, fără de care el n’ar fi putut tului, nu cu sfielă, nu cu cutremur, trecere la monarchul. Şi maiestatea
turea lui Şaguna. sevîrşi strălucitele sale fapte. cum erau alţi Români, ci cu mân- Sa îi împlinea justele lui cereri,
Activ era el la culme. Şi nici Şi lumina sa lumina tuturor: în driă şi cu curagiu bărbătesc— „Mân- căcî nu voia se lase nemângăiat pe
chiar în timpul b6lei sale nhse pu dieta din Sibiiu, din Cluşiu, în par nerstolz vor Konigsthronen*, cum cjice acela, care era iubitul şi credinciosul
tea reţine dela lucru. Chiar şi atunci lamentul din Pesta şi în senatul im Schiller. Şi-i spunea împăratului, că stâlp al tronului seu.
bolind gr mi îşî dădu la tipar cea perial din Viena. Pr etutindeni răsuna Românii n’au alt juvaer mai scump, Şi prin tactul seu plin de în
mai de pe urmă operă a sa: „Pas cuvântul seu plin de adevăr, plin de decât limba şi naţionalitatea lor, ţelepciune, şi prin relaţiile sale in
11
torala , cu care îşi încheiâ, activita putere convingetbre înaintea persdne- seu, cum o spunea el nemţesce: time cu cele mai puternice şi mai
tea sa literari. lor celor mai strălucite: conţi, barouî, „ Den Rumănen ist niclits so heilig als influente persone ale imperiului, pre
Atunci îşî făcu el şi testamen archiduoî şi principi, cari îl îmbăr ihre Nationalitaet und Sprache*. Er alte cum şi prin energicia sa păşire în tote
tul, îşî inventă tbtâ averea sa, mo bătau cu aplausele şi cu cuvântul daţi îi vorbea astfel: „Maiestate prea căuşele naţionale şi bisericesc!, Şa
bilă şi imobilă, ba ce e mai mult, lor aprobător, şi se ridicau de pe înaltă! Noi suferim o durere nespusă! guna câştigă lucruri, cari mai înainte
bolnav, cum era, împins de nobila scaunele lor şi-i gratulau strîngendu-i Biserica nâstră predică principii aşa se păreau de necrecfut. Recâştigă
sa inimă, tot se mai ocupa cu afa- mâna cu căldură pentru cuvântul de curate, ca orî-care din celelalte; vechea metropolie a bisericei române
•corî publice naţionale şi bisericesc! lui strălucit. biserica şi şcola ripstra cresc Maies- gr. or. din Transilvania şi Ungaria
Şi casa Împăratului îi era lui tăţei Tale fii nu mai puţin credin în 1864; apoi despărţirea ierarchiei
Despre Şaguna se pbte cjice în tot-deuna deschisă. El n’avea se an- cioşi şi supuşi, şi nu mai puţin har române de cea sârbescă şi organi-
adevăr, că s’a ţinut cu totă puterea tişambreze cu ceasurile, pănă se ca nici şi de omeniă, decât celelalte sarea bisericei române gr. or. pe
sufletului stu de sentinţa latină: pete audienţă. El mergea fără zăbo religiui.î. Biserica nâstră şi fiii ei basele statutului organic, ceea ce s’a
Nuli a clies sine linca*, — nici o cji
v vire prin anticamere, fără nici o credincioşi au stat pe lângă causa făcut la a. 1868, atuncî, când se în-
făta a pnduce ceva bun, — căcî piedecă la împăratul. Şi împărătesa împerătescâ cu credinţă tare; ei au fiinţâ şi diecesa Caransebeşului, er
nicî un moment al vieţei sale nu venea spre întimpinare înaintea lui susţinut proba de foc cu băi băţiă; de cap al nouei metropolii, de ar-
i’a lăsat nefolosit, pentru ca se-şî ri cu damele ei de onâre şi se mirau ei uu permit a fi întrecuţi în cre chiepiscop şi mitropolit, fu numit şi
dice neamul seu, „ca pe Românii de figura lui maiestatică şi se între dinţă, ascultare şi jertfire de nicî un întărit, cum nicî nu se putea altfel,
Ardeleni din adâncul lor somn se-i ţinea şi vorbea cu dânsul şi-i cjieea: popor al monarchiei. — Şi aceşti tot dânsul.
deştepte şi cătră tot ce este adevă „Vater Şaguna („tată Şaguna!“) Şi fiii jelesc, căci biserica lor se bucură Şi împăratul îl distinse pentru
11
11
rat, plăcut şi bun se-i tragă .
apoi venerabilul mitropolit îşî în de mai puţine drepturi, decât orî-care eminentele lui talente şi hărnicii,
De-opotrivă cu mărimea muncei, drepta paşii cătră Maiestatea Sa îm- dintre celelalte din ţeiă“. precum şi pentru multele şi măreţele
a fost tot-odată şi mărimea inge- păratul-rege şi-şî spunea păsul sufle Şi cuvântul mitropolitului avea lui virtuţî şi merite în mai multe
