Page 106 - 1898-06
P. 106
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 141—1898.
N’am avut pănă acum norocul a asista | n’a trimis nici delegat şi nici desluşire gie şi reguli igienice pentru conservarea sa acâstă sarcină grea, şi într’adevăr a reu
la esemene şcolare presidate de sus nu pentru neparticipare, precum am aucjib dela sănătăţii şi a corpului omenesc, manual di şit sâ ne dea un manual de şcolă forte bun
mitul d-n vicar; m’am convins acum, că unii. Astfel, după aşteptare de vre-un pă dactic pentru anul al Vl-lea al şcolei po şi folositor, căruia de mult îi duceam do
acest bărbat fruntaş al bisericei, pe lângă trar de oră, s’a început esamenul şi s’a porale pentru şcolele de repetiţiune şi pen rul. Limbagiul cărţii euşor, fluent, limpede
înfâţişarea-i blândă, ce îl face atât de sim ţinut în absenţa lui, conducând preşedin tru poporul nostru. l£r a 2-a carte e: şi plăcut. Cartea mai are şi acel avantagiu,
patic şi stimat, e şi forte bun pedagog. tele fondurilor şi preşedintele scaunului „ Vicia şi faptele lui Ştefan cel mare şi Bun, că materia e împărţită în săptămâni şi luni,
u
Acâsta s’a dovedit din tractarea sa în esa şcolar. De are vre-o însemnătate absenţa Domnul Moldovii , scrisă pentru înţelege aşa că învăţătorul va avâ a se ţinâ numai
men atât cu pruncii, cât şi cu învăţătorii, acâsta a densului, nu seim... rea tuturor. de acâstă împărţire şi resultatul va fi pi
întrebările, ce ca preşedinte le adresa 9le De încheiare mai amintesc, că în M'am interesat mult de tote scrierile păibil.
vilor, când -voia să afle, dâcă elevul are eu- Borgo-Prund de câţi-va ani este şi şcâlă d-lui Cătană şi le-am cetit cu mare plăcere Autorul a avut în vedere şi a pus
noscinţă şi înţelege 6re cutare parte din de stat cu doi învăţători. şi atenţiune, căci d-sa scie scrie într’un mare pond şi pe regulile igienice, cari sunt
materialul propus, le adresa cu o blândeţe Un ospe. stil plăcut, atrăgător şi aprope de limba- de mare însemnătate şi pe cari un om ob~
şi bunăvoinţă încuragiatore pentru şcolari giul poporului. Aşa au fost scrise „Poveş servându-le cu stricteţă, va ajunge bătrâneţe
14
şi le punea atât de prpcis, încât răspunsul Din Câmpiă, Iunie 1898. tile Bănatului 3 volume, aşa „Baladele adânci şi fericite, un lucru, pe care toţi îl
14
scurt, potrivit sâu nepotrivit al elevului, arăta On. D-le Redactor! Noi, Românii din Poporale etc. Acum venindu-mi în mână dorim. Manualul acesta se pote cu sporite
lămurit priceperea lui. Ba spre a nu în protopopiatul Pogăcelei, am ţinut, că avem cele două cărţi amintite mai sus şi cetin- folosi şi în scolele de repetiţie, âr de pe
curca pe elevi în răspuns, întreba mai în- învăţători ispravnici şi lucrători buni în du-le, numai bucura m’am putut, căci am masa fiă-cărui Român n’ar trebui să lipsâscă
tâiâ pe învăţători, că în ce formă s’au de ogorul, ce li-sa dat lor spre a 1 lucra. Eram vădut în persona d-lui Cătană un învăţător un astfel de manual, care-1 învaţă cum să-şi
finit şi cu ce termin au numit cutare lucru. mândri cu ei, căci sciam, că sunt buni şi harnic, devotat cu trup cu suflet chiămării păzâscă bunul cel mai mare din lume,
O împrejurare, pe nare unii presidenţi şi sunt ai noştri. Părerile mai marilor noştri sale dăscălescl. Dânsul era, care în aduna adecă viaţa şi sănătatea.
ospeţi la asemenea ocasiuni nu o prea ob însă ne-au desamăgit cumplit. rea generală a Renniunii învăţătoresci din E forte de lipsă deci a da în mânile
servă, ci vrând, vecjl Domne, să blameze Ou ocasiunea adunării învăţătorilor, anul trecut ţinută la Lugoş îndemna pe
pe învăţător, cer să li-se răspundă de elevi ce s’a ţinut vara acâsta în Velcheriu, Mult învăţători în disertaţiunea sa „învăţătorul poporului acâstă carte scrisă atât de bine
şi într’un stil uşor de înţeles, o carte, pe
44
ceea ce n’au dreptul să câră; dâr prin On. D-n protopop al Pogăcelei s’a esprimat, ca scrutător al sciinţei , ca să fiă activi, care cetindu-o şi urmând poveţelor ei, omul
acâsta procedură în faţa pricepătorilor de că numai un esamen bun a avut în întreg să se intereseze mai mult şi mai cu deamă- îşi umple punga cu bani, trupul cu sănă
lucru se blamâză pe ei înşi-şi, arătând prin tractul, şi acela a fost esamenul din Băla runtul şi de literatura poporală, ca astfel tate şi sufletul cu veseliă
acâsta ori răutate, ori necunoscinţâ şi neres- să potă deveni cu atât mai folositori popo
al învăţătorului Mihail Demian. Unde sunt
pectare a principiilor pedagocice şi pres- rului, care-i hrănesce şi-i susţine. Dânsul Deci, d-lor învăţători, de voiţi binele
dâr ceilalţi învăţători? Oe p6te fi causa,
scrise metodice şi didactice. Astfel îşi cam că din 17 comune cu 17 învăţători, sus era, care cjicea învăţătorilor: „La lucru, poporului nostru, de voiţi ca din şcolarii
pierd dreptul de a fi respectaţi cu sinceritate. ţinuţi cu atâtea jertfe crunte din partea fraţi Colegi, căci tot satul, tot ţinutul lo încredinţaţi conducerii d-vostră să iesă un
Observ, că pănă acum era obiceite la nostră, numai unul s’a aflat, care să facă cuit de Români, sunt tot atâţia munţi plini popor viguros, treaz, cult, deştept, avut şi
puternic, folosiţi în scolele d-vostră acest
acâstă şcolă, că esamenul public de în mândriă poporului român? Răspundă la de aur, argint, diamant şi alte petri scumpe, manual de mare preţ, şi nisuiţi-vă, ca şco
cheiare era presidat de representantul fon acestea simţul şi consciinţa acelora, cărora şi nu avem alta, decât să săpăm şi să sco- larii să se acomodeze şi să-şi întocmescă
44
durilor centrale şcolare, din cari se susţine li s’a încredinţat crescerea tinerimei nâstre!.. tem dintr’ânşii comora . viâţa după prescrisele regulelor igienice
şeola, şi de protopopul gr. or. ca inspector Adunarea învăţătorâscă dela Velcheriîi, Acum vedem, că d 1 Cătană nu nu
arătate întrânsul şi fiţi convinşi, că aţi
tractual de şcole pănă când şcola era după cum am audit, încă nu ne face onora mai elice, ci şi dovedesce în faptă, că are adus un mare bine poporului. Yă recomand
44
„şcolă capitală cu caracter conf. gr. or. şi bucuriă. S’au arătat prea mari neînţe o rîvnă şi silinţă de fier, pe care puţini să Introduceţi acest manual în scolele
De când stăpânirea politică a ţărei a pre legeri între conducătorii noştri, cărora le din învăţătorii noştri o au. De pe paginile d-vostră cu atât mai vârtos, că e apro
44
făcut’o însă „în şcolă fundaţională cu ca- <jic: la o parte cu învrăjbirile! Preoţii şi ultime ale cărţilor amintite mai sus, am pu
bat şi de Venerabilul nostru Consis-
ractar egal cu al şcolelor comunale, ne-am învăţătorii noştri să-şi .dea mâna de pace tut ceti, că dânsul păn’ acum a scos de toriu din Caransebeş şi dela prima Sep-
fost obicinuit a vedâ în fuuntea mesei pre- şi uniţi se lupte în contra năcazurilor, căci sub tipar 7 cărţi, tote forte frumose şi fo temvre se pote introduce în scolele nostre
sidiale trei preşedinţi: Unul era delegatul altfel va fi vai de noi. lositore, cetite cu drag şi de poporul de poporale. Manualul costă 25 cr. şi se pote
fondurilor, altul inspectorul r. de şcâle şi Să nu ne descuragiâm însă. Inima rând, er gata pentru tipar încă are vre-o căpăta dela „Librăria diecesană din Ca
44
al treilea preşedintele curatoratului sâu bună nu le lipsesce nici preoţilor, nici în patru.
ransebeş, ori dela librăria „Andreiă To-
scaunului şcolar. Esamenul îl încheia unul văţătorilor. Numai iubire şi voinţă să fiă Tote acestea dovedesc o activitate doran din Gherla (Szamosujvâr).
44
dintre preşedinţi cu o vorbire. In acest an şi ceea ce pănă acum a fost rău, se pote mare, un zel învăpăiat cătră sciinţă, şi nu
*
acâsta nu s’a întâmplat, ci încheiarea s'a repara. Sperăm, că nu vom mai fi osândiţi mai laude pot să-i aducă d-lui Cătană. Dee
făcut simplu cu rugăciunea şcolarilor ros- de-a audi, că într’un protopopiat întreg Dumnecleu, ca să avem tot astfel de învă A doua lucrare a d-lui Cătană eşită
stită după esamen. In anii trecuţi era numai câte unul ori două esamene au fost ţători diligenţi şi harnici, căci atunci po de curând din tipar e: „ Viaţa şi faptele lui
obiceiul, că fondurile trimiteau cărticele bune. Preoţii şi învăţătorii să-şi dea mâna porul nostru va prospera vădând cu ochii Ştefan cel mare şi Bun, Domnul Moldovii .
44
ou menirea de-a fi distribuite ca premii şi să se pună pe lucru, căci numai aşa în tote privinţele. Vada naţiunoi nostre va Acâstă carte se estinde pe 136 pagini şi
şcolarilor mai diligenţi. In anul acesta nici vom fi iubiţi de omeni şi de Dumnecjeu! cresce nu numai în lăuntru, ci şi înafară, descrie viaţa celui mai ilustru Domn, ce
acâsta nu s’a făcut şi nici nu s’a vorbit 44 er poporul nostru va fi mare şi puternic. au avut Românii. Acâstă carte e scrisă în
„uliul .
baremi în acâstă causă. Der să vin la obiect. Prima carte, de tr’un stil plăcut şi atrăgător, încât când te
u
Terminul esamenului îl statoresce cor Dou§ cărţi folositore. care am amintit, Omul , e de 52 pagini, apuci să o eetesci, nu te mai poţi lăsa pănă
n
pul învăţătoresc în conferenţă şi conclusul tractâză forte precis şi practic cunoscinţele, n’o cetesc! totă şi pe urmă rămâi atât de
se aşterne prin „scaun la inspectorul de Pilele trecute cetii prin foi, că d-1 ce trebue să le posedă fiă-care individ mişcat şi-ţi pare rău, că n’ai trăit şi tu pe
44
şcole spre aprobare. In acest an am în învăţător George Cătană, din Valeadieni, a despre corpul omenesc şi funcţiunile dife acele timpuri, ca să iai parte la tote răs-
ţeles, că încă s’a făcut aşa şi conclusul cu scos de sub tipar de curând două cărţi ritelor sale organe. Pănă’ acum, după cum boiele alăturea cu acest viteaz şi nebiruit-
terminul a fost înaintat şi şî-a primit din bune şi folositore. Mi-am procurat şi eu spune şi d-1 autor în prefaţa acestei cărti Domn.
partea inspectoratului r. de şcâle apro aceste cărţi şi am acum în biblioteca mea cele, nu am avut nici un manual de şcolă Se vede, că d 1 Cătană, când s’a apu
barea în regulă şi fără modificarea termi- tote cărţile eşite pănă acum din până mă de felul acesta, lucrat după cerinţele de cat să descrie (după diferiţi scriitori, cum
nului pus pentru esamen; cu tâte acestea iastră a d-lui Cătană. Cărţile acestea sunt: astăcjl şi în conformitate cu planul nostru însu-şi spune în prefaţă) viaţa acestui
inspectorul r. de şcole n’a venit la esamen, 1) Omîil , noţiuni din anatomiă şi fisiolo- de învăţământ. D-1 Cătană şi-a luat asupra Domn, nu a avut intenţiunea da a-ne da o-
u
n
rânduri cu strălucite decoraţii, cu rusesc! din Petersburg şi Moscva; porului nostru: pe terenul bisericesc, Românilor, sosiţi acolo clin t6te păr
ordinul Leopoldin comandor; la 1852 cţiare grecesc! din Atena şi unul din naţional şi şcolar, ca întemeiător a ţile şi unghiurile, şi unde şi Braşo
cu titlul de baron şi-l numi consi Londra; mai departe „IllustrierteZei- 600 de şcole naţionale, ca reînfiin- vul nostru este representat prin tri
lier intim; la 1864 îi conferi ordinul tung“ din Lipsea şi „Waldheims 11- ţător al mitropoliei, ca înfiinţător şi mişi şi trimise dela tbte corporaţiu-
44
coiânei de fer clasa I; âr la 1867 lustrierte Blâtter din Yiena (amea- ■ocrotitor al spiritului constituţional nile şi reuniunile nâstre de aicî.
îl decorâ cu crucea cea mare a or doue acestea cu portretul Mitro liberal bisericesc, ca întemeiător al Şaguna e mort. Der sufletul seu
41
dinului Leopoldin, — conferindu-i tot politului); apoi Wurzbach în scrierea „ Asociaţiunei Transilvane , peste tot învelit în fapte gloriose e nemuri
deodată felurite ajutâre din visteria sa „ Bio*raphisches Lexikon des ca ângerul tutelar şi ocrotitor al po- tor El pianeză asupra nâstră a tu
44
statului pentru ajutorarea clerului şi Kaisertums Oesterreich şi în sfârşit: poporului nostru şi ca cel mai stră turor. El pianeză şi asupra institu
poporului: 54,000 fi. pe tot anul, şi Eugen Friedenfels în „Schiţele sale lucit principe al întregei creştinătăţi tului acestuia, asupra profesorilor şi
73,000 fl. odată pentru tot-deuna, biografice" toţi aceştia preamăreau pe de religia orientală. şcolarilor. Numele lui nemuritor va
precum şi 1000 de galbeni din cas- Şaguna şi făceau se răsune numele lui Unde mai găsim noi Român îm remâuâ întipărit vecinie cu litere de
seta sa privată. ca al unui om de iugeniu şi de un podobit cu astfel de virtuţi? Unde aur în registrul acelor fruntaş! ai
Şi fiilor neamului nostru: Arde caracter estraordinar (ein Mann mit mai găsim Român cu astfel de tre nemului nostru şi ai omenirei, carî
leni, Bănăţeni, Ungureni şi Bucovi grosser Begabung, mit ausserordent- cere la personele cele mai strălucite tot rodul unei enorme munci l’au.
neni, le crescea şi le rîdea inima ve- Iiohem Scharfblick) şi ca al celui ale imperiului? Unde mai găsim noi dăruit obştei, din care au eşit.
cjând valdrea cea mare a lui Şaguna mai însemnat principe bisericesc al Român, despre care să se fi scris Se fim şi noi ca el: se căutăm-
la miniştri, ia archiduci şi la împă întregei creştinătăţi orientale (der atâta şi atât de minunat ca despre se-i fim întru tâte asemenea, cu
ratul, şi admirau talentul şi virtuţile bedeutendste Kirchenfiirst der grie- Şaguna ? S’a scris însă astfel despre inima învăpăiată pentru tot ce e;
Archipăstorului român şi respectul chiach-orientalischen Christenheit.) Şaguna din partea Românilor şi din nobil, frumos şi sânt, cum a fost el.
ce-l insufla el în tote părţile. Şi cjia- ❖ partea străinilor, pentru-că el pe
ristica română în frunte cu „Trom toţi i-a întrecut cu mărimea inge- Aşa a vrut el se serbăm memoria;
41
peta Carpaţilor a lui Cesar Boliac Onorată Adunare! Din tabloul, niului său şi cu strălucirea virtuţilor lui: cu fapta, er nu cu cuvântul..
era plină de laudele succeselor lui ce mi-am permis a vi-1 presenta, şi faptelor sale. Ideile lui se fiă ideile nostre; sufle
strălucite şi n’avea cuvinte cum se cred că fiă-care din noi a rămas cu De 25 de an! este el mort. Osă- tul seu sufletul nostru. Se fim cu,
preamărescă virtuţile şi faptele lui; impresia, că în adevăr mare bărbat mintele lui zac în pământul Răşina suflet şi iniaiă românescâ, cum a.
şi o mulţime de foi streine în to'te trebue să fi fost Mitropolitul Şaguna: rilor, care astăcjî a devenit locul de fost el, cu iubire şi jertfire pentru
părţile lumei şi anume: „Archiv fur Mare cu chipul său maiestatic, mare peregrinare al Românilor din tăte binele şi fericirea nemului nostru,.
44
katholische Kirche din Mfiuchen; cu ingeniul său estra-ordmar, mare părţile; acolo, unde astăc}! ’i-se se- — asta a fost dorul marelui Şaguna
44
„Protestantische Blâttar din Berlin; în privirea virtuţilor şi faptelor sale vîrşesce parastasul cu mare solem când a pus piciorul pe pragul vecîniciel..
cjiare sârbesc! din Carloviţ; cjiare strălucite pe t6te terenele vieţei po nitate, cu mare afluenţă din partea
