Page 11 - 1898-06
P. 11
Nr. 121—1889. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
de bucate s’a lăţit scirea, că în numărose despărţământ — pote din neorientare au Lupta a durat pănă Dumineca la amiaeji; ferinţe a răposat la locuinţa socrilor săi
părţi ale ţării, semănăturile de tomnă şi rămas cu totul pasive şi nepăsătore. ea s’a început c’o canondă, care ţinu pănă din Bistriţa în 13 Iunie n. c. în etate de
primăvară sufer de rugină. In Alfold şi în Din acesta indisposiţiă însă ne scose Sâmbătă noptea târţjiu. Duminecă dimineţa 45 ani şi în auul al 12-lea al căsătoriei,
părţile de dincolo de Dunăre rugina a pri îndată ştim. d-nă Ecveica I. Vodă, care soldaţii americani atacară pe Spanioli, cari ’L jălesc întristata-i soţiă Aurelia n. Silaşi;
cinuit mari pagube. puse la disposiţia comitetului 10 fl. ca pre pănă la amiadl s’au opus vitejesce. Ame Alesandru Silaşi protopop în Bistriţa cu
miu pentru cel mai bun şi frumos lucru fe- ricanii formară un patruunghiu. In port soţia sa Iulia n. Alexi; Pompeih Hosszu
Pictorul ungur Munkâcsy, autorul lui
meesc de mână din acest despărţământ, ceea staţionau corăbii americane. îndărătul co şef-inginer al oficiului de edile în comita
„Ecce Homo! , se află internat la institu
w
ce se primi cu viuă plăcere. linei, ce domină Guantanamo, se întinde o tul Coşocnei cu soţia sa Elena n. Şilaşi;
tul de alienaţi din Endenicb, lângă Bonn.
După unele desbaterl referitore la aju pădure desă, în care Spaniolii steteau la Andreifi Sopon proprietar în Budatelec cu
Soţia lui a cerut tribunalului din Paris să-l
tore pentru bibliotecile poporale, pentru pândă. Când Americanii se apropiară de soţia sa Nastasia etc. — Fiă-i ţărîna uşoră I
pună sub curatelă, ceea-co s’a admis, nu-
învăţăceii de industrii şi după publicarea pădure, Spaniolii au tras focuri dese asu
mindu-se curator banchetarul Sigismund la-
unor note ale comitetului central, se re pra lor. Puşcăturile au durat pănă la mie-
rislovoski. Galeria de tablouri a pictorului SOIRI ULTIME.
constitui comitetul cercual, alegându-se cu cjul nopţii (Sâmbătă), aşa că Americanii nu
se vinde actualmente la Paris prin licitaţie.
aclam aţiune: se puteau orienta, decât la lumina focului Lemberg, 14 Iunie. In orăşelul
Linia Remnicul-Velcea-Căl'mănşştî. Li Director Nicolae Garoiu, vice-preşed. din puşcăturl. Intr’acestea sosi în port o
Kolaczyce au fost la 9 1. c. turburărî
nia ferată RâmnicubVâlcea-Călimăneştî va Ion Dan protopop; membrii în comitet: Dr. corabiă americană, care prin lumină elec
antisemite. S’au spart 800 de tereştri.
fi inaugurată la 15 Iunie v., când se va da Iancu Meţian cassar, Ion Vodă, Moise trică trăda posiţia Spaniolilor. Când Spa
Gendarmeria, care a intervenit, tu
circulaţiunei. Brumboiu, Ion Strevoiu notar, Nicolae Pana niolii văcjură, că Americanii le-au desco
bombardată cu pietri.
controlor; membrii suplenţl: Moise Micu, perit posiţia, căutară o altă posiţiă de apă Asemeni turburărî au fost la
Dela adunarea despărţământului il şi Nicolae V. Pop, după care directorul rare, însă Americanii îi atacară c’o ploie 12 1. c. în Brzyski unde o pravăliă
mulţumind tuturor pentru interesul arătat, desă de glonţe. Spaniolii se retraseră după
(Bran) ai Asociaţiunei. ovreescă a fost jăfuită. Tot la 12 1. o.
închide adunarea la 3 o r e . miecjul nopţii în direcţiă sud-vestică, er s’au întâmplat marî turburărî în
Zerneştî, 10 Iunie n. 1898. A urmat masa comună şi veselia, Americanii resfirându-se în plutone îi per
Ulaskovice; turburătorii au jăfuit pră
(F i n e.) care s’a întins pănă cătră 8 ore, când ne secutară şi ajunseră în posiţia favorabilă vălii şi au incendiat o fabrică. A
depărtarăm toţi deplin mulţămiţl de pri de a-şî putâ întrebuinţa şi revolverele.
La rândul său comisiunea esaminâtore trebuit se fiă consignată miliţia.
mirea fraţilor PoenarI şi de resultatul adu- Spaniolii au dat atunci piept cu inimicul;
a propus primirea raportului comitetului Turburărî mai mieî au fost în cer
nărei. ei s’au luptat resistând forte vitejesce, însă,
cereual şi îneassarea tacselor restante. Abun- cul Myslenice, unde Evreii au fost
Un participant. neprimind ajutor, au trebuit să se retragă,
dantă a fost însă refîrada comisiunii finan ameninţaţi şi casele lor bombardate
deşi mereu susţinură focul, chiar şi în re
ciare. Acostă comisiune a referat, că parte cu pietri ; apoi în Skavina şi Radziso-
direct, parte prin respectivele agenturi Scola de fete a Asociaţiunei. tragere, pănă diminâţa. Cătră 2 ore Ame wice, precum şi în Gorlice.
ricanii duseră în luptă 317 cai şi tunuri
s’au înscris şi au plătit tacsele 15 membri Briinn, 14 Iunie. Erî sâra, cu
Primim din Sibiiu a SX-a Programă de câmp. Dintre Americani au căclut 4
noi, 20 membri vecbî, 51 membri ajutători, tbt9 masurile luate, s’au repetat ata
a şcolei civile de fete cu internat şi drept morţi şi mai mulţi răniţi, între cari şi un
•âr vre-o 120 PoenarI au făcut un ofert cu curile între Cehi şi Germani. Patru
de publicitate a „Asociaţiunei pentru lite ofiţer. Pierderile Spaniolilor nu sunt cu
acestă ocasiune de peste 40 fl.; pe scurt, muncitori au fost răniţi, 15. ares
ratura română şi cultura poporului român“ noscute.
comisiunea predă cassarului despărţămân taţi.
pe an. şcol. 1897/8, publicată de Dr. Vasile
tului suma de 260 fl. Observ, că întregă Generalul Blanco şi Maximo Gomez.
Bologa, director. Cuprinsul: Rolul mamei Washington, 14 Iunie. Ministrul
acestă sumă s’a încassat numai din comu
în familiă, de Maria Cioban; î2) ScirI şco Generalul Blanco, guvernatorul su de resboiu face cunoscut, că s’au
nele, în cari s’au organisat agenturile co lare, de director. — Din partea a doua a prem al Cubei, a adresat şefului rescula- început pregătiri intense pentru a-se
munale, precum din ZârnescI 77 fl., Poiana
programei reproducem următorele date: ţilor cubanl, Maximo Gomez, o scrisore în trimite al doilea corp de armată la
Mărului 83 fl., Tohanul vechifi 34 fl., To- Director al şcolei şi al internatului e care îl provocă să stea pe partea Spanio Cuba.
hanul nou 14 fl., Predeal 5 fl., Sohodol 10
Dr. V. Bologa, care a propus limba ro lilor în lupta contra inimicului. Constantinopol, 14 Iunie. Monte-
fl., Bran centru 32 fl., — pe când din ce
mână în cl. I—IV, er în cursul complemen Blanco diee în scrisorea sa, că Spa negrinii au încălcat a doua-6ră gra
lelalte comune, ca Vlădeul, Ţînţarî, Şimon,
tar limba şi literatura română şi pedagogia niolii şi Cubanii sunt siliţi a-se lupta con niţa şi au săvârşit omoruri. Părta a
Moeciul inf., Cheia, Moeclul sup., Fundata,
de casă. învăţători: Eugenia Moga n. Trif; tra unui popor de altă rassă, care urmă- protestat.
Şirnea, Peştera, Măgura, nu numai, că n'a
Ioan PopovicI; Eugenia lonescu; Maria resce politică de cucerire şi în scopul acesta Partriarchul armenesc şî-a dat
participat nimenea la adunare, der delegaţii
Cioban. CatecheţI: Nic. Togan (gr. cat.) şi nu vre să înfrângă numai domnia spaniolă di misia.
comitetului pentru organisarea agenturilor
u
Dr. Petru Spân (gr. or.). Instructori: G. în Cuba, ci vre să stîrpescă poporul cu- Corabia rusescă „Car , mergând
nu s’au aflat îndemnaţi nici a raporta cel
Dima (musica vocală), Iulius Schaeffer (mu- ban. „A sosit momentul — cjice Blanco — spre Creta, a dus ou sine 500 sol
puţin, dâcâ au încercat a organisa, sâu din
sica instrumentală); Sabina Brote (musica când uitând trecutul, trebue să ne aliăm, daţi, trecând prin Dardaneile.
ce motiv nu s’a putut organisa agentura
instrumentală); Selma Mockesch (musica noi Spaniolii şi Cubanii, pentru apărarea
în respectivele comune. Petersburg, 14 Iunie. Aprâpede
instrumentală) şi Elena Petraşcu (limba intereselor comune. Trebue să respingem gara Ambroffijevfka s’au ciocnit două
Precum comitetul central pune mult francesâ'. — La internat: directoră Elena pe năvălitor. Nici odată Spania nu va uita
pond pe desvoltarea despărţămintelor, aşa Petraşcu; medic de casă Dr. I. Beu, aju ajutorul de care ea se va împărtăşi în trenuri. Opt vagâne au fost nimicite
total. Trei persone au murit, er 20
şi acestea ţin mult la organisarea agentu aceste momente critice, şi dâcă vom res
tore: o guvernantă şi o bonă. au fost greu rănite.
rilor, căci au cea mai bună ocasiă de-a pinge pe inimic din hotarele nostre, atunci
Eleve înmatriculate au fost: în cl. I
conveni cjilnic cu poporul, a-1 însufleţi pen mama bună şi iertătore îşi va deschide
16, în cl. II 23, cl. III 21, cl. IY 20, în
tru causă şi a-1 îndemna să contribue mo braţele, ca să primâscă pe noua sa fiică, D I V E R S E .
cursul complementar 9. Cu totul 81. In in
ral şi material la înflorirea Asociaţiunii; că care vorbesce limba ei, în religia ei ado-
ternat au fost 57 eleve. După locul nasce- Stradele Londrei. Cât de mare oraş
ce pot face agenturile şi bărbaţii devotaţi reză pe Dumnedeu şi în ale cărei vine
rei, 7 dintre eleve au fost din România, este Londra se pote vede din următorul calcul
causei din fruntea lor, s’a constatat destul curge nobilul sânge spaniol. Din căuşele
er celelalte din diferite părţi ale Ardealu simplu. Deeă cine-va ar ave plăcere se
de evident la adunarea acesta a despărţă aceste, d-le general, te rog să închei ali
lui, Bănatului şi Ţerei unguresc!. Din Bu străbată într’una tote stradele Londrei, ar
mântului, la care au incurs contribuirl nu anţă cu mine. Să ne unimim armatele în
covina n’a fost anul acesta nici o elevă. trebui să facă un drum de 2000 milurl
mai din comunele, în cari s’au organisat oraşul Santa Clara. Cubanii vor îmbrăca
In decursul anului şcola a fost visi- englese. Aşader ar face un drum ca cel
Agenturile; răspunderea pentru agenturile uniforma spaniolă, vor ave parte de solda
tată de d-1 I. M. Moldovan, preşedintele dela New-York la San-Francisco, care co
neorganisate o vor lua asupră-le acei domni, ostaşilor spanioli şi cu lozinca: Trăâscă
Asociaţiunei, de delegaţii comitetului d-nii respunde lăţimei continentului Amorioei
cari ca delegaţi ai comitetului cercual au Spania! Trăâscă Cuba! vom goni pe ini
Dr. II. Puşcariu şi Ios. St. Suluţiu, apoi de Nord.
primit onorifica însărcinare, der pănă acjl micul năvălitor şi pe fiii aceluiaşi popor
de inspectorul unguresc de şcole Pinter, Far uriaş. Guvernul engles plănuesce
n’au făcut nimic şi prin urmare partea cea îi vom libera de sub jugul unui popor
care în vre-o trei rânduri a asistat la tâte construirea unui far, care să aibă puterea
•mai mare a comunelor ţinătore de acest străin“.
prelegerile. — Starea sanitară a elevelor a de lumină a 30,000,000 luminări. Pentru
La scrisorea acesta Maximo Gomez a
fost deplin mulţămitore. provederea acestui imens isvor de lumină
răspuns, că Spaniolii şi Cubanii nu vor
Pentru primire în şcola civilă se cere se vor întrebuinţa curente electrice.
■oraş, hotărî să se căsătorâscă în adâncul pă încheia nici odată pace pe pământul Cubei.
atestat despre absolvarea claselor elemen Cât lucreză împăratul Germaniei. O
meniului. Henry Mac-Call şi logodnica lui, „Spaniolul — cjice Gomez — a fost tot-
tare (primare), în lipsa unui astfel de ates foiă mTitară germană descrie în mod forte
însoţiţi de prietini şi de elergyman (preot) tat primirea se face pe basa unui esamen deuna popor rău, pe când Americanii nu interesant activitatea împăratului Germa
se transportară la grota Mommoth. Aci, numai că-şl împlinesc datoria faţă de ei,
de primire. Didactrul e fixat cu 2 fl. pe niei. Etă ce se dice despre el: In 1897
tîrîndu-se pe mâni şi pe genunchi, trecură ci tot-odată aduc servicii şi civilisaţiunei şi
lună. Elevele cursului complementar ase i-s’au înaintat împăratului spre resolvare
the despair of thefat man („desperarea omu umanităţii. Pot ore Cubanii să stimeze pe
menea au să plătescă didactru de 2 fl. pe 1026 raporturi directe şi 761 telegrame,
u
lui gras ), trecură cu barca peste rîul acei Spanioli, pari au nenorocit timp atât
lună. Pentru primirea în internat se plă împăratul a redactat 751 de decisiunl,
•Green, populat de pescî orbi, merseră patru de îndelungat acestă insulă stropită cu
tesce 200 fl. pe an, plătiţi înainte în 2 seu afară de acestea a conlucrat la nenumărate
kilometri sub pământ şi sosiră în fine. cu sânge? Te stimăm pe d-ta, domnule; sunt
cel mult în 4 rate. In acestă sumă nu sunt ordine de cabinet, numiri, autenticărl, re-
îhainele ude şi rupte, în locul fixat pentru însă lucruri, cari pe veci ne despart de na
socotite însă spesele pentru îmbrăcăminte, chiămărl şi la alte documente. In secţia
ceremonia nupţială. Aci, în mijlocul unei ţiunea spaniolă, pe când pe Americani îi
cărţi şi instrucţiunea în musica instrumen civilă i-au venit spre revedere 50,000 acte.
tăceri de mormânt, la lumina torţelor, păs iubim. Am scris lui Mac Kinley şi genera
tală şi în limba francesă, cari spese părinţii Posta îi transmite dilnic aprope 400 afa
torul pi'ocedâ la unirea logodnicilor. lului Miles, mulţămindu-le în numele arma
au a-le suporta separat. ceri de resolvat, al căror număr la anul
tei mele pentru intervenţia Americanilor.
La Indianopolis, un actor şi o actriţă nou şi la date mai însemnate se urcă la
Ne încredem în ei şi nu ne temem faţă cu
s’au căsătorit pe scenă, în timpul repre cifra de 2—3000. Nu puţin lucru îi dă îm
.seutaţiei. Căsătoria fusese anunţată pe afiş, RgsbeM ispano-american. dânşii stîrpirea rassei nostre, lucru de care păratului şi cabinetul militar. Anul trecut
■ca o great attraction, cu numele preotului. îi bănuescl fără nici un motiv. Istoria va a dat 5114 ordine de di pe armată şi 3540
Lupta dela Guantanamo. judeca asupra nostră, a tuturor. Privitor la
La Chicago, un spiritist are speciali patente. Pe lângă acâstă mare activitate
tatea căsătoriilor celebrate de spirite. Poţi Despre lupta, ce s'a dat Sâmbătă şi present nu pot decât să repet, că apropie scripturistică, împăratul dă o mulţime de
tt
să capeţi binecuvântarea lui Isus Christos Duminecă între Spanioli şi Americani la rea înti’e ai’matele nostre este imposibilă ! audienţe, ia parte la o mulţime de con
seu a lui Mahomet după alegere ; şi ceea Guantanamo, o telegramă din Londra dă silii şi la reviste militare, călătoresce mult,
ce e şi mai estraordinar, tribunalele re următorele amănunte : N E C R O L O G , [oan Sopon, notar de ţine discursuri fârte adese-orl şi pe lângă
cunosc legitimitatea unor asemenea căsă Spaniolii au atacat (Sâmbătă) pe cei cerc în Budatelec, pe Câmpiă, magistru de acesta mai are vreme să împlinâscă şi rolul
torii ! 600 de marinari americani, cari Vineri de postă, proprietar şi membru în comitetul de cap al familiei.
barcaseră în apropiere de Guantanamo. comitatens, după grele şi îndelungate su
