Page 13 - 1898-06
P. 13
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în filare iii,
Adiinistraţiuiea şi Tipografia. Afioflamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu
N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şdse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunolurl: Se pronumoră la t<5te ofi-
In Viena: Ffl. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Blax. Augonfold & Emerich Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Hoinrlch Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Goldber- Admmixtruţmnca. Piaţa mare,
oer, Ekstoin Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, otagiu
ei urg.- Marolyi 4. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cin
riă garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în cttsă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seriă 10 cr. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Unde e mai mare pericolul? gen naţional, de ce bărbaţii politici der nu va pută să schimbe nicî-odată tuăm cuvântul „deocamdată“, deore-ce ori
se-şî închicjă cu tot adinsul ochii, condiţiunile reale ale desvoltărei, cine, mai ales însă guvernul, e convins, că
Ori cât de mari ar fi neajun ca se nu vadă periculul, de care şi din causa acesta constitue un cu §. 14 nu se va ferici lung timp, avend
surile, ce le produc certele naţionale este ameninţat, dăcă ei îl vor tracta pericul mult mai mare, decât s’ar în vedere pactul cu Ungaria. Situaţia de
din Austria faţă cu interesele de ca stat naţional omogen, când el pută vedâ în luptele naţionale, fiă adî e identică cu aceea, când contele Ba-
consolidare ale statului, este şi ră este per excellentiam poliglot şi când cât de esacerbate, dintre popărele deni a amânat parlamentul înainte de asta
mâne neîndois, că nu s’au putut şi Maghiarii nu fac nici jumătate din Austriei. cu un an, din causa obstrucţiunei. Dâr de
nu so pot încungiura, căci sunt ba- poporaţiunea lui totală ? atunci raporturile s’au mai înrăutăţit, fiind
sate în cerinţa imperativă a drep Ei bine, stând odată înaintea că şovăirea şi inactivitatea guvernului au
tăţii şi a egalei îndreptăţiri naţio acestei realităţi neesorabile atât din Situaţia în Austria. întărit de tote părţile'radicalismul german,
nale pentru tote poporele acestui stat. colo, cât şi dincăce de Laita, ce (Manifestele partidelor. Voci din pressă.) şi decă guvernul nu se va abate dela me
Din acest punct de vedere le am pote fi mai firesc şi mai înţelept lu todul său de pănă acum, uşor pote să
urmărit şi le urmărim necontenit şi cru, decât ca bărbaţii dela cârmă să îndată după amânarea „Reichsrath“- ajungă şi aceea, ca elementele estreme să-l
noi, cei din partea de dinebee a conteze cu ea? ului, partidele austriace s’au întrunit pentru învingă, contopind în ele chiar şi pe parti
monarchiei, căci cu totă structura Dăcă guvernele austriace au a redacta manifeste cătră alegetorii lor. dele mai moderate. Bucuria ce-au avut’q
de faţă a statului ungar, în care s’a păcate, atunci cel mai mare este de La 14 Iunie s’a întrunit în Viena co- obstrucţioniştii din causa amânării parla
erigeat domnirea absolută a unei sigur păcatul, că n’au fost cu ochii misiunea parlamentară a partidelor stângei. mentului, pote să-i servâscă de indiciu con
singure rasse, este un fapt nerestur- deschişi pentru cerinţele mari ale des- Ea a hotărît, ca iiă-care partidă să dea telui Thun, în ce chip oposiţia a înţeles
nabil, că şi poporele din acest stat, voltărei popărelor în timpul mai nou manifest separat. ruperea repentină a consultărilor şi ce fel
care pbrtă acelaşi timbru poliglot, şi că de aceea n'au ţinut semă pre Manifestul dreptei (majorităţii) înşiră de speranţe nutresce privitor la vacanţa,
aspiră cu aceeaşi îndreptăţire la ace cum se cuvine de esigenţele ei ne tote faptele şi evenimentele petrecute în ce urmeză... Modificarea §. 11, care vor-
eaşi ţîntă a egalei îndreptăţiri na esorabile. Ele au negligeat ast-fel sesiunea parlamentului. El declară în fine : besce despre competenţa parlamentului
ţionale. de-a face la timp multe, ce trebuia „Majoritatea esprimându-şî părerea central; mai departe susţinerea claselor su
Decă sunt în partea austriacă să le facă, şi din causa acesta sufere de rău asupra acestei stări de lucruri, pen fragiului universal şi alegeri parlamentare ime
a monarchiei mari neajunsuri din ac}i nu numai Austria, ci întrăga tru cari ea, după cele espuse, pote să de diate, pe lângă scutirea legală a minorită
causa neînţelegerilor şi a nemulţă- monarchiă. cline dela sine conscienţios ori-ce răspun ţilor autonomiste: sunt pretensiunile, dela
mirei, ce domneace între popbrele Ce să mai cjicem de guvernele dere, declară, că cu tote esperienţele ce cari majoritatea autonomistă nu se va abate
de-acolo, atunci în partea ungară a ungurescî, de bărbaţii politici unguri? le-a făcut ea cu prevenirea (faţă cu opo- şi nu se pote abate; acâsta vor cere-o erăşişi
ei, deşi la suprafaţă totul pare a Din nenorocire ei se află cu tătă siţia) ce a dus’o pănă la abnegare şi cu erăşi cu atât mai mare energiă, cu cât obstruc
merge liniştit şi neted, la fund înse politica lor într’o stare patologică; tote grelele atacuri ce le-a suferit necur ţia va furibunda mai mult... Ori din ce
fierbe şi clocotesce cu atât mai tare, n’au ochi şi n’au urechi pentru pre- mat, este gata de a aduce şi în viitor ori puncte de vedere deosebite s’ar judeca ac
cu cât mai acută este suprimarea. tensiunile lumei reale, ci sunt şi ră ce jertfă scopului urmărit de guvern, de tivitatea deputaţilor cehi, una trebue să
Cu alte cuvinte, după a nostră mân stăpâniţi de fatala ideă fixă, a-se restabili o activitate parlamentară li-se recunoscă: în actualele raporturi grave,
părere neajunsurile sunt aici şi mai că vor isbuti a face din acest stat priinciosă — întrucât acesta jertfă, nu ar atitudinea deputaţilor cehi li-a fost dictată
mar! ca în Austria din causă, ca ne un stat naţional maghiar prin asi duce la abdicarea majorităţii şi n’ar face-o de fapte neîncungiurabile, aşa că multe
înţelegerile şi nemulţămirile popb- milarea succesivă a tuturor celorlalte să renunţe la principiile fundamentale de lucruri, pe cari cei-ce stau departe de
relor nu se pot manifesta pe faţă şi rasse. puse în proiectul de adresă al anului evenimentele politice nu le pot înţelege,
liber, căci aceste popbre de fapt Intr’aceea în Austria guvernelor 1897“. după-ce vor esamina conscienţios natura lor
sunt total eschise dela vieţa parla au început să li-se deschidă ochii recu Partida progresistă germană constată în li-se vor înfăţişa ca provenite din o situa
mentară şi sunt eschise dela egala noscând, că împăcarea popărelor prin manifestul ei, că în mânia unor succese, ţie forţată.
şi libera participare la manifesta- îndreptăţire naţională este o con- sfîrşitul luptei nu se pote prevede. Partida „Peiclisiverli* dice: Erăşi îşi scote ca
ţiunile vieţei publice de stat, apă diţiune sine qua non pentru o trainica vede, că contrarii ei nu sunt aplecaţi la o pul ideia înlocuirii ordonanţelor de limbă
sând asupra lor un sistem de gu consolidare a statului. Dăr cum tote înţelegere dreptă, că guveruul n’are tre- cu o o lege asupra limbilor. Noi n’o credem
vernare, care a priori înăbuşe orî-ce în lume se condiţioneză reciproc, buinciosa putere de voinţă, ca să desfiin acesta, suspendarea ordonanţelor de limbă
astfel de manifestaţiune pe terenul aşa şi aceste guverne n’ar fi ajuns ţeze ordonanţele de limbă şi prin acesta să n’ar ave nici un resultat. Oposiţia nu s’ar
politic şi este susţinut printr’un şir nici pănă acum la cunoscinţă asupra garanteze pacea dorită şi de el şi condi mulţămi cu atât, ea va cere nimicirea totală
nesfîrşit de mesurî ilegale, volnice marelor esigenţe ale problemei de ţiile principale ale raporturilor normale în a ordonanţelor şi ori-ce desbatere asupra
şi violente ale puterei de stat, ce se stat poliglot, dăcă nu ar fi fost deş stat. După cele întâmplate în Graz, partida unei nouă cestiunî a limbilor ar aduce-o la
identifică cu interesele specifice ale teptate şi înpintenate la acăsta prim nu mai aşteptă nimic dela guvern. Partida absurd. Cehii s’ar opune suspendării ordo
rassei domnitore. înse-şî luptele energice ale naţiunilor regretă adânc sguduirea vieţii constituţio nanţelor. Astfel, situaţia s’ar înrăutăţi şi
Tbtă lumea politică din monar- de sub ocârmuirea lor. nale şi imposibilitatea de a-se încheia un mai mult, fiind-că contele Thun ar avâ
chiă este astăcfi preocupată de crisa Cu durere vedem şi simţim de pact echitabil cu Ungaria, şi tbtă vina o adversari întărîtaţî şi în stânga şi în drepta.
din Austria şi cu drept se întrebă altă parte, că lipsa unei energice şi aruncă asupra partidelor majorităţii. In Trebue aflat dâr alt mijloc de scăpare.
toţi, ce o se mai iasă din antago concentrice lupte din partea naţio fine manifestul accentueză alipirea partidei După părerea foiei vienese, acesta nu pote
nismul neîmpăcat între rassa slavă nalităţilor nemaghiare în contra asu- la comuniunea germană şi declară, că ea fi altul, decăt o lege de limbă cinstită, pe
şi germană? Sunt şi de aceia, car! prirei sistemului de guvernare un va continua lupta pănă la victorie. care însă nu-i este iertat actualului parla
deşi nu sunt tocmai contrarii cau- guresc a contribuit mult a încuragia Partida germană poporală regretă în ment a-o aduce. Parlamentul actual trebue
sei libertăţii poporelor, consideră guvernele maghiare în politica lor manifestul ei, că guvernul nu voiesce ca disolvat, trebue jertfit, decă e să se pre
luptele esacerbate naţionale dintre destructăre de maghiarisare. prin retragerea ordonanţelor de limbă să vină crisei. Nici un austriac sincer nu va
Germanii, Cehii, Polonii, Slovenii, Acăsta se simte mai ales în mo dea mijlocul unic al restabilirii păcii în deplânge îmormântarea acestui parlament.
Românii, Rutenii etc. locuitori ai mentele de faţă, când luptele naţio stat. Partida protesteză contra ori căror
ţărilor austriace ca o nenorocire nale în Austria se părtă cu atâta încercări de vătămare a constituţiei, mai
pentru monarchiă. înfocare. ales contra aplicării §-lui 14, precum şi în 0 nouă ordonanţă.
Nu-i vorbă, ar fi mai bine pen Cu tăte acestea în Austria ve potriva ori-cărei esperimentări absolutistice, Numărul ordonanţelor ministeriale
tru desvoltarea liniştită a monar dem în aceste sbuciumărî în orga şi dice, că datorinţa urgentă a guvernului s’au mai sporit în timpul din urmă cu
chiei, decă n’ar esista aceste diver nismul interior un semn de progres este, de a desfiinţa ordonanţele de limbă. una, ce a fost dată de ministrul ung. de
genţe naţionale în statele ei. Con spre însănătoşare. Numai prin lupte Creştinii socialişti, după-ce trag în ma interne în înţelegere cu cel de culte şi in
tele Thun de sigur, că n’ar avă energice şi statornice se păte re- nifestul lor a straşnică săpunelă Jidanilor, strucţiune publică. Prin acâstă ordonanţă
atâta bătaie de cap şi n’ar fi atât solva grava problemă a egalei în declară, că ţin la solidaritatea germană şi se dispune, că de aci înainte şcolele, ce se
de îngrijat, decă ţerile austriace ar dreptăţiri naţionale. Acăsta e clar. pretind retragerea ordonanţelor de limbă. vor înfiinţa din partea comunelor politice, nu
fi locuite numai de Germani ori de Tot aşa de învederat însă este, * vor pute fi, decât şcole comunale. Ordonanţa
ea
Cehi. Tot aşa cjic odinioră în ca că atmosfera grea, ce apasă asupra PolitiJc“ din Praga, vorbind despre acâsta însă stă în flagrantă contra-dicere
mera ungară şi Ludovic Mocsary, stărilor din statul ungar, suprimând situaţiă, scrie între altele: cu o altă ordinaţiune ministerială, în care
că s’ar simţi fărte fericit, decă cele 17 cu forţa orî-ce mişcare, orî-ce ră Ce va fi acum ? — aşa se întrebă fiă- se dice, că susţiitorul unei şcole, are dreptul
miliăne de locuitori ai statului un suflare firăscă a răului, de care care, şi cei din drâpta au mai ales causă de-a hotărî şi caracterul şcolei susţinute de el.
gar ar fi toţi .Maghiari. Atunci de este cuprins organismul său — a pune acâsta întrebare contelui Thun. Cre Se nasce acum întrebarea, care din
sigur n’ar mai avă nimeni se se este o stare nesănătăsă, cu totul dem, că deocamdată răspunsul nu pote fi aceste două ordonanţe contracţicetore are
ocupe cu cestiunî aşa de grave, ca anormală, care păte amâna încă pe altul, decât, că guvernul este silit a guverna să fiă obligătore pentru comunele politice?
cea de naţionalitate. Dăr dăcă odată multă vreme procesul de regenerare, după forma absolutistică şi astfel va lua în Răspunsul la acâstă întrebare ni-1 dă
n’a fost dat acestui stat se fiă omo înmulţind şi înăsprind relele eaistente, folosinţă paragraful necesar. Anume accen un articul publicat în „Alkotmâny“ dela
