Page 14 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 122 — 1898.

14 Iunie, în care, fiind vorba de noua or­ JResboiul. Din Havanna se telegra- „Vitejie^ gendarmerescă. causă la acesta? Ce pretinde el? Şi pre-
donanţă, se dice între altele: feză, că între Spanioli şi resculaţî s’a dat tensiunea lui are îndreptăţire ? Pentru abor­
Egyetertes dela 15 Iunie se ocupă,
il
erăşl o luptă. Pierderile resculaţilor sunt v
„Decă ordonanţa s’a dat cu consi­ sub titlul „Vitejie gendarmerescă' , darea şi judecarea acestor întrebări, nu e
1
42 morţi şi număroşl răniţi. Generalul nici competent, nici acomodat gendarmul.
derare la ţinuturile lecuite de naţionalităţi, la loc de fruDte cu măcelurile co­
Pândo a luat măsuri de a-se împiedeca ori­ E lucru nebunesc, ca acolo, unde în mij­
atunci are sens stricta aplicare a ei; er mise de gendarmî la Doi şi Balcnaz-
ce debarcare a Americanilor pe insulă.
decă acestă ordonanţă, care din punct de locul poporului se simte ceva turburare,
ujvâros. Apreciările fhiei maghiare
vedere al legalităţii nu este corectă, vor să o Scirea, ce a circulat prin diare şi priviDdu-ne direct şi pe noi Românii, îndată să se trimită gendarmî, în loc ca
aplice cu totă asprimea şi faţă cu comitatid despre care am făcut amintire şi noi, că să fiă esaminate raporturile cu înţelepciune,
lăsăm se urmeze aicî o parte din
Moşon, acesta pe puţin clis ar fi o penibilă Manilla ar fi capitulat, nu este adevărată. sânge rece şi cinstit! Ce-i folosesce puterii,
acest articul:
qreşelă de guvernament". O depeşă din Londra cu data de 14 Iunie că înfrică poporul, însă îl lasă nemulţămit?
Gendarmii au împuşcat în Doi trei Ce-i folosesce statului, decă faţă de popor
Va să o ordonanţă ilegală „are spune, că resculaţii din Filipine stau în ţărani, cari au murit, şi pe-o mulţime i-au
sens“ când e vorba de comitatele locuite depărtare de 2 km. dela Manilla. Ei vor să rănit, er alaltăieri erăşl au cădut jertfe îşi eserciteză puterea lui monstruosă, er nu
de nemaghiari, aceeaşi ordonanţă însă cuprindă oraşul şi să institue un guvern şi binefacerile lui ? Prin acâsta nu se seu-
vitejiei gendarmerescl în Balmazujvâros,
constituo „pe puţin clis o penibilă greşelă de autonom, înainte de ce Americanii vor fi tesce autoritatea puterii de stat, fiind-că
unde un om a murit, er cinci au fost ră­ poporul nu pote respecta, nu pote cinsti
guvernământ', când e vorba de comitatele debarcat. — Cumeă Manilla n’a cădut încă,
niţi de glonţul puscei gendarmului. Şi în
locuite de catolici maghiari şi maghiaronl. se vede şi din o altă soire telegrafică din Doi şi în Balmazujvâros e linişte acum. astfel de autoritate, care-şl separeză inte­
Madrid, care afirmă, că guvernul spaniol a resele ei d9 cătră interesele poporului. Ea
Interpretarea acesta a şovinistei foi Resultatul aşaderă e clar. Cu preţul vieţii
făcut paşi, ca puterile să provoce pe Ame­ nu face să înceteze nici nemulţămirea, nici
catolice ungurescl este caracteristică pen­ câtorva bieţi ţărani,. gendarmii au făcut a susţine ordinea şi liniştea, fiind că ea nu
rica, că la cas, decă Manilla ar căde, ora­
tru simţul de dreptate şi de egalitate, cu linişte. Asta-i grozav! Astfel de caşuri pot
şul să fiă ocupat de trupe americane. face decât să potenţeze pasiunile poporului.
care cei din „partida poporală pretind, ave într’adevăr efect înălţător asupra celor
u
Nimănui nu folosesce, însă tuturor strică.
că se portă faţă cu naţionalităţile nema­ Drept ultimă scire despre răsboiu, ce se îndeletnicesc cu ordinea socială şi
Din parte-ne e de prisos orî-ce
ghiare. este o telegramă din Washington, în care cu liniştea. Mai liniştitor este, că cerceta­
E vorba de o mulţime de şcole po­ se dice, că admiralul Sampson ar fi adresat rea rigurosă stabilesce de obiceifi. învăţături cocnentar ia acesta apreciare, care
porale romano-catolice, pe cari le susţin o depeşă ministrului de marină comuni­ forte folositore: măresce egoismul gendarmi- numai măgulitore nu pote fi pentru
Perczel, .Banffy şi gendarmii lor.
comune politice, mai ales în comitatul Mo­ când, că locotenentul Piue a făcut un drum lor şi-i incuragiază, că la astfel de ocasii
şon. Decă „Alkotmâny“ reclamă îndreptă­ de esplorare de 70 milurl englese cătră să pusce ţintind bine în masa neliniştită, nu
ţirea acestor comune politice, de-a susţine Santiago. Intrega escadră spaniolă se află cumva puşcătura să fiă aşa numai o risipă
şcole cu caracter confesional, atunci de ce în port. Americanii căduţl în lupta dela de prav de puşcă, ci glonţul se nimerescă. SCIRILE BILEI.
i
admite, că disposiţiunea contrară a minis­ Guantanamo ar fi fost mutilaţi de cătră Tot atât, pe cine ajunge. Principal în lucru — 4 (lf>) Iunie v.
trului ar ave înţeles, când ar privi numai Spanioli. este, ca poporul să se înfioreze şi deci —
* Adunarea generală ordinară a despăr­
ţinuturile locuite de naţionalităţi? De ce gendarmii trebue să împusee. ţământului I (Braşov) al Asociaţiunei, după
aceste naţionalităţi să nu se potă bucura Alegerile în Germania- Astădî, După-ce „Egi/etertes persifleză cum aflăm, s’a hotărît a se ţinâ de Du­
11
u
la rândul lor, în caşuri analoge, de aceeaşi în 16 Iunie n., se încep alegerile pentru în chipul acesta „vitejia gendarme- minecă într’o săptămână, 14 (26) Iunie v.
îndreptăţire ? parlamentul german. De astă-dată pregă­ râscă încurajată de autorităţi, con­ c., în Braşovul vechia.
tirile s’au făcut în cea mai mare linişte,
tinuă :
s’ar pute dice, că grosul alegătorilor le-au Visita împăratului Wilhelm la Sinaia.
D i n a f a r ă . privit chiar cu ore-care indiferenţă. „Natio­ Nouă însă aşa ni-se pare, că lucrul an; u
acesta nu e în totă ordinea. Noi aflăm, că Din Constantinopol ’i se anunţă cfi d i
M
nal Ztg. vorbind de acestă indiferenţă dice :
Situaţia’ în Er uncia. In şedinţa acestă vitejiă gendarmerescă, care la noi „Frankfurter Ztg.“, că împăratul Wilhelm
„Ca la noi în Germania, aşa şi în Francia
dela 14 1. c. camera francesă a reluat dis­ e la ordinea cţilei, este un lucru nedrept, gu­ va visita părechea regală română în Si­
predomină simţul, ca şi când Gestiunile
cuţia asupra interpelării privitor la politica guman şi murdar. E lucru nedrept, fiind-că naia, seu înainte, seu imediat după călătoria
decisive pentru viitorul şi desvoltarea po­
cabinetului. Ministrul-preşedinte Măline răs- totuşi omului viaţa îi e mai scumpă, de sa la Ierusalim.
porului în mişcarea electorală, ca şi în tote
pundând lui Bourgeois, protesteză contra geba statul şi gendarmul o preţuesce drept
luptele politice, n’ar mai ave importanţă. Serbările dela Cismegiu. Comitetul-cen­
acusei, că ar fi făcut politică antidemora- un bagatel. Că gendarmul este ameninţat,
Ori încătrău privesc!, vecii că domnesce tral al Ligei lucreză din răsputeri pentru
tică. Guvernul este dispus întotdeuna la înjurat şi lovit eu petri de ţăranul amarît
esclusiv lupta de interese, faţă cu care serbările mari, pe cari le va da Sâmbătă
împăciuire, rder venirea la putere a socia­ prin atâtea nedreptăţi... nu e causă de
dispar momentele culturale, principiile po­ şi Duminecă 6 şi 7 Iunie v. în grădina
lismului ar aduce ruina republicei şi a ajuns, ca el să-l ucidă îndată prin glonţ.
litice etc. Susţinerea păcii, înflorirea co- Cismegiu. Un mare număr de admirabile
Franciei. Meline afirmă, că programul ca­ E lucru guguman, fiind-că poporul turbu-
merciului şi a industriei, crescerea bună- obiecte de tombolă sunt deja adunate la
binetului a fost întotdeuna democratic. El burat se sparie, ce-i drept, de arma ucide-
stărei poporului, au contribuit, ca în tote Ligă. Cele mai multe persone, cărora li
doresce unirea tuturor republicanilor, der tore, însă având şi el destul sentiment pen­
consideraţiunile şi discusiunile politice să s’au încredinţat liste de obiecte, s’au grăbit
nu pote să primescă programul lui Bour­ tru a-se scandalisa de nedreptatea vădită,
se dea preponderanţă cestiunilor materiale. a răspunde la apelul Ligei.
geois, care ar conduce la aceleaşi resultate, să amăresce şi mai mult când vede, că nă­
In actuala mişcare electorală a eşit la
ca şi programul socialist. După-ce Bourgeois cazurile lui nu se vindecă, că nu este în­ Dela Neu Wied. După „Kolnische Zei-
ivelă decadenţa spiritului şi a moravuri­
declară, că programul său este cel al lui trebat din care causă se turbură, de ce tung“ esposiţiunea de păpuşi îmbrăcate în
lor politice şi făţişa precupeţire pentru
Gambetta, face imputări şefului cabinetului, se mănie, are ori n’are dreptate; — ci este costume istorice, dela castelul de Neu Wied,
avantagii materiale. Nu-i mirare deci, că
că nu vre să se despartă de drepta. După înfrânat prin înfiorătorea neîndurare a puterii. are un succes de admiraţiune, care se ma­
în tote partidele cresce numărul indife­
o viuă discuţiune, camera primesce ordinea Şi e lucru murdar, fiind-că totdâuna este nifestă cu deosebire pentru partea româ-
renţilor. Parlamentul s’a dedat, ca afacerile
de cli lui Bibot, care aprobă declaraţiu- repulsiv, când puterea abuseză de forţa ce nescă. Se scie, că fantasia genială a Car­
a
lui să fiă purtate în total numai de nisce
nile guvernului, esprimând hotărîrea de a o are şi c’un barbarism orb folosesce arma men Sylvei, ajutată de gustul damelor ro­
membri, cari rămân în Berlin, er un nu­
urma o politică de reforme democratice, în­ ucitjStore faţă de omenii nearmaţi... mâne, a hotărît de succesul acestei exposi-
măr suficient pentru a pute aduce deci-
temeiată pe unirea republicanilor. — Cu Unde vor duce lucrurile, decă gen­ ţiunî cu scop filantropic. Aci figureză cor­
siuni să se adune numai când sunt şedinţe
tote că guvernul a primit aprobarea poli- darmului i-se impune, ca datoriă, cea mai tegiul de încoronare al Reginei României,
hotărîtore ... Marea sfăşiare în partide ru-
liticei sale din partea majorităţii, totuşi sălbatecă neumanitate şi i-se socotesce de trăsura cu 8 cai, Regina cu Curtea sa în
sultă clar din numărul candidaţilor puşi la
circulă sciera, că cabinetid va dhnisiona şi merit, decă puşcă un om? Brutalitatea e cel mijlocul alaiului măreţ. Alăturea avem scena,
alegeri. Pe 397 de cercuri electorale se
că Bibot va fi însărcinat cu reconstrui­ mai nemernic mijloc pentru înfrânarea popo- ce represintă pe prinţesa Despina, dinain­
u
vin 1417 candidatî .
rea lui. ndui turburat. Poftiţi a scruta, că ce l’a tea Metropolitului, depunend pe pristol scu­
*
răpit pe popor la turburare? Are ori nu lele sale domnesc! pentru sfîrşirea mânăs-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ an, Massachussetts chiar cinci ani. Der se felicita deunăcjî, că din 2000 căsătorii legitimă, de cât când a doua aspiră la că­
acâstă severitate formalistă este forte contractate anul trecut, numai 641 s’au des­ sătorie. Der decă acesta e mai acomodantă,
blamată şi probabil terminul minim de re­ făcut deja prin divorţ ! Acest numai e forte bărbatul se mulţumesce cu starea de fapt—
Căsătoria şi divorţul în America. şedinţă va fi redus în curend şi în aceste elocvent. şi atunci femiea părăsită este aceea, care
ir. state. Esistă în America un obiceiă, care intenteză acţiunea judiciară. Mulţi bărbaţi
Carolina sudică are cea mai aspră le­ s’ar pute numi vilegiatura divorţului. Fiind­ află în America divorţul lor, tocmai când
Nu e rar să audl, în America, con­ gislatură a divorţului: ea nu-l îngădue sub că unele state sunt mai indulgente şi mai ex-soţia se mărită a doua oră...
versaţii cam de genul acesta : nici un motiv. Din acestă pricină statul facile în acordarea libertăţei mult dorite, * *
*
— Domna X are relaţii sociale dis­ Carolina merge despopulându se pe di ce soţii, cari doresc să divorţeze, se stabilesc Şi acum câte-va cifre:
tinse? merge, soţii emigrând în alte regiuni cu cât-va timp în aceste state. Ast-fel Dacotah Massachussetts are în media 600 di­
— Mai e vorbă : a fost înrudită cât-va moravuri mai... liberale. este forte frecventat, de ore-ce legislatura vorţuri pe an ; Connedicut 470 : Mâine 437 ;
timp cu cinci din familiile de rangul I din E interesant de observat influenţa, ce acestui stat recunosce 10 motive de divorţ New-Hamphire 241 ; Vcrmont 197; Bhode-
New-York. legea divorţului o are asupra educaţiei şi — între cari şi consimţământul reciproc — Isldand 196.
Cinci căsătorii succesive, natural, nu­ purtărei femeilor în diferitele state ameri­ şi cere numai 8 luni de reşedinţă. Ospeţii Decă stabilim raportul dintre numărul
mărul acesta trece peste mijlocie ;■ der sunt cane. In statele nordice, unde divorţul se vremelnici din Dacotali îşi petrec timpul în divorţurilor şi al căsătoriilor, resultatul
legiune femeile americane, cari au divorţat obţine uşor şi se practică pe o scară largă, mod forte agreabil, în aşteptarea erei fe­ devine şi mai frapant, in Connedicut la 10

măcar odată. Şi acele, cari au rămas la fetele primesc o educaţie băeţescă, cultivă ricite a liberărei. Coridorul principalului căsătorii e 1 divorţ; în Vcrmont 1 la 14;
prima încercare, n’o fac din virtute, seu tote sporturile, sciinţele aride, — de pildă otel din Dacotah a şi fost poreclit galeria în Massachussetts 1 la 21; în Rhode-Island
fiind-că sunt fericite, ci din alte pricini. matematicele. In Sud dimpotrivă, unde in- ăivorţidui — şi acest lucru n’a fost uitat 1 la 13.
Cele patru-decl şi nouă de state, cari disolubilitatea căsătoriei n’a suferit încă o de proprietarul otelului, în prospectele-reclamă In 1891 s’a numărat în oraşul Chi­
alcătuesc federaţia Statelor-Unite, se bu­ seriosă atingere, fetele sunt educate mai pe cari le lanseză în tbte colţurile Repu- cago 1 divorţ la opt căsătorii!
cură de-o desăvîrşită autonomie legislativă. europenesce, ele sunt cochete ca Parisie- blicei americane. Ca exemple de legislaţie comodă
Legea divorţului varieză deci mult dela un nele, seu ca Vienesele. Opt-clecî la sută din cererile de di­ putem cita statul Mâine, unde motivele sunt
stat la altul. Unele state recunosc 8, altele Tot aşa şi în California, unde, nu e vorţ sunt făcute de femei. E lucru firesc : lăsate la apreciarea judecătorilor. Şi ce să
9 seu 10, altele numai sese motive de di- mult de atunci, o femeiă divorţată era dis- pe bărbat divorţul îl lasă rece; când s’a mai spunem de statul Oregon, unde o lege
vorţ. Unele cer justiţiabililor o lună de re­ preţuiţă de totă lumea. Acum lucrurile s'au plictisit de nevastă-sa, îşi caută alta şi nu recentă proclamă „ca separaţia voluntară a
şedinţă, altele şese luni, Illinois cere un mai schimbat. Un diar din San Francisco caută a-se despărţi în mod legal de cea soţilor are putere legală de divorţ u