Page 15 - 1898-06

ST r. 122—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

tirii Curtea de Argeş. Mai depai'te se gă- Congrua, liturghia maghiară şi schim­ pediţia siberiană a plecat să-i caute prin expune şi produsele fabricelor nostre, înso­
sesce o baracă cu soldaţi răniţi şi cu su* barea călindarului. Preoţii ruteni gr. cat. partea de nord a Siberiei, âr acum o ex­ ţite de datele necesare, spre a arăta pro­
rori de caritate, cari îngrijesc de eroii răs- din protopopiatul Oareilor-mari au pornit pediţia americană stă gata să plece, sub gresul repede, ce am făcut în acâstă pri­
vinţă, dela promulgerea legei pentru încu­
boiului pentru neatârnare. Intre suroi’I e şi o mişcare în întrega diecesă a Muncaciului, conducerea căpitanului Wellmann, pentru
rajarea industriei.
M. S. Regina, muma răniţilor. Ultimul ta­ adresând un apel cătră fruntaşii tuturor a căuta pe Andree pe pământul „Francisc In înţelegere ’ cu ministeriul instruc-
blou represintă panorama Sinaii, în fund comunelor din diecesă, pe care îi îndemnă, Iosif", căci Wellmann crede tare, că vântul ţiunei publice, se va organisa partea aceea
cu castelul Peleşului, precedat de două ca în tote comunele să ţină adunări bise­ acolo l’a mânat pe Andrâe. Cheltuelile a exposiţiunei nostre, care va avâ de scop
vile, una simplă, ţărănescă, alta cu înfăţi­ ricesc!, în cari să ceră 1) urgenta resol- acestei expediţii se urcă la 50 mii de dolari, să arate simţul artistic al poporului român,
să facă cunoscute artele nostre şi mai cu
şare senorială. Curtea e încărcată cu scene vare a cestiunei congruei; 2) resolvarea cari s’au adunat dela Americanii bogaţi.
sâmă să dovedâscă că, cu organisarea ce
populare: leagăne, jocul ursului, o ţărancă cestiunei întroducerei limbei maghiare, ca
Mulţămită publică. Subscrisul comitet ne-am dat, am intrat pe calea unei mari
logodnică cu salba de galbeni la gât, şi limbă liturgică în bisericele gr. cat.; 3) desvoltâri culturale.
al petrecerei poporale „Ruga", ţinută la
altele. — Cetitorii noştri sciu, că la acâstă schimbarea călindarului, sâu mai bine dis Acesta este, în trăsături generale, pro­
Rusalii în 5 şi 6 Iunie st. n. 1898 din in­ gramul nostru, acestea sunt scopurile folo­
esposiţiune figurâză o mulţime de păpuşi adoptarea călindarului gregorian în biserica
cidentul hramului bisericei cated. paroch. sitor© şi din punctul de vedere material pe
în pitoresc! costume naţionale din Germa­ răsăritână gr. cat. După-ce tote comunele
gr. cat. din Lugoş, a aflat de bine a aduce cari le urmărim. In vederea lor facem apel
nia, Francia, Austro-Ungaria, Anglia, Scoţia, bisericescl vor fi adus asemenea concluse
şi pe acâsta cale cea mai cordială mulţă­ la toţi producătorii, mari şi mici, ca să se
Spania, Italia şi Rusia, piarele nemţesc! în adunările lor, acestea se vor înainta, pregătescă fără întârdiere să ia parte la
mită tuturor acelor P. T. Domni, cari au
vorbesc şi de exemplare din Japonia şi din prin protopopi, episcopului din Muucaciă, exposiţie şi să-şi pună tote silinţele spre a
contribuit cu oferte benevole la arangiarea
'Persia. care va avâ să facă paşii mai departe. — trimite obiecte, cari să întrunâscă, în pri­
acestei petreceri, al cărei venit destul de vinţa calităţei, tote însuşirile pentru a face
De multe sunt capabili renegaţii rutenii!
Ministru! de interne şi pelagra. Abia frumos fu destinat pentru fondul corului cinste şi lor şi ţărei.
•acum, în cesul al 11-lea, după ce pelagra Pelagra. Cetim în „Drapelul": După bisericesc gr. cat. din loc. Lugoş, 11 Iunie Prin lege şi prin regulament înadins
2 întocmit, s’au creat organe, ca să conducă
a început să ia printre ţăranii din Ardeal cum am scris în nenumărate rânduri, pe­ n. 1898. Comitetul arangiator.
lucrarea şi s’o organiseze. Comisarul gene­
dimensiuni atât de perieulose şi ameninţă- lagra face numărose victime printre locui­ ral cu comitetul esecutiv vor sta la dis-
tore, s’a deşteptat şi ministrul unguresc de torii săteni. Cei-ce nu mor de acâstă ne­ posiţiunea tuturor, pentru a da ori-ce des­
JEsamenele la şcâlele române gr.
interne, care „s’a milostivit" a provoca au­ norocită bolă, se sinucid spre a scăpa de luşire dorită şi să ajute chiar pe cât se
or. din Braşov se vor ţinâ anul acesta va putâ pe producătorii cu mijloce- res-
torităţile comitatense, ca să se informeze, chinurile pricinuite de dânsa. Astădi avem
în următorea ordine: trînse.
decă poporul sărac, în sînul căruia s’a ivit de înregistrat un nou cas de acestă natură.
La gimnasiu: Luni şi Marţi în 8 şi 9
pelagra, se nutresce şi astădi tot numai cu Femeia Stana Sore, din comuna Văcăresci,
Iunie st. v. esamenul verbal de maturitate.
cucuruz şi decă nu cumva are şi alt-ceva judeţul Dâmboviţa, care suferea de mai SCIRl ULTIME.
Dela 15—20 Iunie v. esamenele cu şcolarii
cu ce să se nutrescă? Se elice, că mai multă vreme de pelagră, s’a găsit strangu­ Budapeşta, 15 Iunie. Geza Po-
privaţiştî. Joi în 25 Iunie v. esamenele pu­
mulţi dintre profesorii universităţii din lată în podul casei. — Am anunţat deja, lonyi a provocat la duel pe minis-
blice de încheiere, începând diminâţa la 7V 2
Cluşifi au plecat în ţinuturile bântuite de că şi la noi în Ardeal s’a ivit acâstă bolă. ore cu ol. VII şi urmând treptat cu classele trul-preşedinte Banffy, pentru-că a-
pelagră pentru a povăţui poporul cum să Caşul cel mai nou s’a ivit la Răşinari. O cesta l’a numit perfid într’o vorbire
inferiore pănă la cl. I, cu care se vor ter­
se ferâscă de bolă. E curios, că ministrul comisiă însărcinată de ministrul de interne l a sa din cameră. Ministrul Banffy
mina esamenele la5 / ore p. m., fiind cal­
2
mai simte trebuinţă de asemenea informa- cu cercetarea a constatat cu totul 39 de ca­ a primit provocarea, numindu-şî mar­
culată câte o oră pentru fiă-care classă.
ţiunî, după-ce este atât de bine sciut, că şuri în comitatul Coşocnei, 4 caşuri în Să- tori pe br. Geza Fejervary şi Gajâri
La şcola reală: esamenele publice se
una din principalele cause ale pelagrei este lagiu, 1 cas în Sătmar şi 23 caşuri în di­ Odbn.
vor ţinâ Vineri în 26 Iunie v. începând la
hrănirea cu cucuruz nesănătos şi că de ferite alte judeţe. Praga, 15 Iunie. La serbarea în
7% ore cu classa IV reală şi urmând suc­
obiceiii cucuruzul constitue hrana princi­ memoria lui Palacky, ce se va face
Pentru ajutorarea celor bântuiţi de cesiv cu celelalte classe pănă la liy ore,
2
pală a poporaţiunei din acele părţi ale mâne, au fost invitaţi şi ospeţî po­
fomete s’au împărţit din budgetul ministe- fiind şi aci calculată câte-o oră pentru fiă-
Ardealului chiar şi în anii mai roditori, loni. Poliţia a oprit întâmpinarea
riului de interne în primul cuartal al aces­ care classă.
necum astădi, când nici cucuruz nu are. serbâtorescă, ce s’a plănuit a-se face
tui au 200,000 fi. fără încuviinţarea camerei. La şcola comercială se va ţinâ esame­
Decă din sutele de mii, ce s’au împărţit Polonilor.
Intre comitatele, cari au cerut ajutor ur­ nul de maturitate în 11 şi 12 Iunie st. v.,
pentru ajutorarea poporaţiunei maghiare Paris, 15 Iunie. Dimisia cabi­
gent, sunt în primul loc Torontalul, Timi­ âr esamenele de clasă se vor ţinâ dela
din Ungaria bântuită de fomete, guvernul netului Mâline n’a urmat încă, der
şul, Sătmarul, Bihorul şi Cianadul; în al 8—12 a. m, şi dela 3 — 5 ore p. m. în ur-
Far fi grăbit a face parte şi poporaţiunei ro­ se crede, că ea va urma la sigur.
2-lea loc: Baranya, Moson, Gyor, Heves, mătorele cjile: Vineri în 19 şi Luni în 22
mâne din Ardeal, care sufere de aceeaşi După şedinţa de erî a camerei, Mă­
Cojocna şi Neutra. In favorul poporaţiunei Iunie v., cu cl. I, âr Sâmbătă în 20 şi
sorte, s’ar fi putut evita cu uşurinţă isbuc- line a conferit lung timp cu preşe­
sărace din comitatele unguresel s’au mai Marţi în 23 Iunie v. cu cl. II.
nirea îngrozitorei bole şi ministrul de interne dintele Faure.
făcut şi se fac şi alte concesiuni. De esem- Mercurî în 24 Iunie esamenul de cân­
n’ar mai ave adi trebuinţă de-a umbla după Paris, 15 Iunie. E probabil, că
plu, ministrul de comerciă a făcut mari re­ tări cu şcolarii cl. I reale şi II gimn. la 11
„informaţiuni". Bibot va forma noul ministeriu, In­
duceri pentru transportul pe tren a cucuru­ ore a. m. în sala festivă.
Predici. Duminecă, va predica în bi­ zului pe sema poporaţiunei din comitatul Duminecă în 28 Iunie v. va urma în­ troducând elemente progresiste şi
serica St-lui Nicolae din Scheifi părintele Saros. Reducerile vor avâ valore pănă în cheierea solemnă a anului, distribuirea pre­ moderate. Nu este eschisă nici po­
•capelan militar Nicolae Figeşianu. 31 Iulie n. c. miilor şi împărţirea testimoniilor. sibilitatea, ca tot Mâline se bă însăr­
cinat cu reconstruirea cabinetului.
La serbarea di!ei de II Iunie 1848. Despre fişpanul Odorheîului, conte Ioan Paris, 15 Iunie. Cabinetul Meline
i
„Dreptatea" din Bucurescî publică în fruntea Haller, seim că s’a făcut arătare la preşe­ Participarea României la esposiţiu- şi a dat demisiunea, pe care preşedin­
diarului o declaraţiune în numele d-lui C. dintele camerei magnaţilor, că adevăratul nea din Paris. tele a primit’o.
Bălcescu, unul din cei câţî-va veterani lup­ lui nume nu ar fi Haller, că el nu este ur­ Madrid, 15 Iunie. Guvernul a
tători dela 1848 rămaşi în vieţă, prin care maş legal al familiei Haller şi că ast-fel „Monitorul oficial", publică următo­ primit o telegramă din Havanna în
declaraţiune d. Bălcescu declină preşedinţia nu are dreptul de-a se numi conte şi nici rul apel al Ministerului Domeniilor: care se d,ice, că 17 corăbii ameri­
Francia organisâză la Paris pentru
comitetului oficial al organisărei serbărei, de-a face parte dintre membrii camerei anul 1900 o exposiţiune universală, la care cane se află înaintea portului de
pentru motivul, că ast-fel cum e proiectată magnaţilor. Fişpanul Haller pentru aceste sunt invitate să ia parte tote statele. Acea acolo.
serbarea oficială, ea nu corespunde cu as- acusaţiuni a cerut satisfacţiă cu arma dela esposiţie va fi un inventar documentat de Aici n’a sosit nici o scire, care
piraţiunile acelei mişcări, care a avut de baronul acusator Otto Orban. Acesta însă tot ce au produs mai însemnat artele, sei- se confirme debarcarea Americani­
scop între altele întemeiarea şi concentra­ a declarat, că nu dă satisfacţia fişpanului inţele şi activitatea economică în întrâga
lume în acest secol. După pregătirile, ce se lor la Santiago de Cuba.
rea liberalismului. Haller şi cu acesta afacerea „ cavalerescă"
fac, ea va întrece în splendore pe tote ce­ New-York 15 Iunie. Deşi Ame­
s’a încheiat. Din incidentul acesta, Secuii
lelalte exposiţiunî, pe cari le-am admirat ricanii au eşit victorioşi în luptele
din Odorheifi şi comitat au arangiat o mare pănă acum. dela Guantanamo, totuşi posiţia lor e
Acesta însemnă de fapt desfiinţarea manifestaţiă în favorul fişpanului Haller, Guvernul ţârei, cu înaltă aprobare, a forte ameninţată, deore-oe Spaniolii
căsătoriei ca instituţia socială. încă un pas fâcându-i şi un conduct cu torţe. primit învitaţiunea Republicei francese. Pe îi atacă mereu şi în atacurile, ce tre­
lângă, că era o cestiune de cuviinţă inter­
■şi se va legifera că „coabitaţia voluntară Mişcare contra brutarilor în Brăila. naţională de a răspunde la ehiâmarea unei bue se supbrte A mexicanii au obo­
a doi individ! de sex diferit, are putere Luni la Brăila a fost un început de miş­ ţări amice, interese politice şi economice sit mult. Spaniolilor li-a succes a
■legală de căsătorie"... care în potriva preţurilor pânei. Primăria de primul ordin ne impuneau datoria de a încungiura pe Americani de tâte
participa la acâstă exposiţiune. In adevăr,
Trebue se mai adăogăm, că practica de acolo, avend cumpăraţi 30 de mii de părţile. Intr’un atac al Spaniolilor
puterea unui stat nu stă numai în virtutea
•este şi mai comodă decât legea. In multe hectolitri de grâu, a înfiinţat nisce cuptore cu răsculaţii, aceştia aduşi în per-
militară a cetăţenilor săi, ci şi în puterea
state, judecătorul remite cererea de divorţ de pâne, şi a pus în pieţă spre vândare lor de muncă, în forţele lor economice. plesitate şî-au îndreptat glânţele mai
unui arbitru, al cărui raport nu este supus pânea mai eftină cu 5 bani la kilo decât Este vorba să dovedim, că şi pe acest te­ numai asupra trupelor americane,
‘la nici un control. In ceea-ce privesce ter- brutarii. De aci a provenit mişcarea. Peste ren am făcut progrese însemnate de când cari abia s’au putut refugia dinain­
minul legal de reşedinţă, declaraţiile păr­ 4000 de âmenî vroiau să strice brutăriile. am rămas stăpâni pe politica nostră comer­ tea potopului de cartuşe.
cială şi economică. Este deci de datoria
ţilor erâşî nu sunt controlate; declari că Intervenind autoritatea, lucrurile s’au li­
tuturor Românilor, să ne dea concursul lor
locuescl de un an în localitate, când eri niştit. patriotic, pentru-ca şi cu acâstă ocasiune L t a e «* sa $ u v ă»
ai sosit cu trenul. .. să mărim vada României şi se întindem
Oficiu de dare în Jibău O deputaţiune Din cartea d lui Axentie Severii, vete­
piarele americane au o rubrică spe­ bunul ei renume.
din Jibău s’a presentat alaltăeri la minis­ Pe lângă aceste consideraţiuni de or­ ranul nostru luptător dela 1848, întitulată
cială consacrată agenţiilor de divorţ (Europa „Răspuns la cartea negră", cu un bogat
trul de finanţe Lukacs. pentru a-1 ruga să dine morală, sunt şi alte puncte de vedere,
n’a ajuns încă decât la agenţii matrimoniale) adaus despre arderea Aiudului, se mai pot
înfiinţeze un oficiu de dare în Jibău. Mi­ de cari trebue să ne conducem în organi-
■Cetesc! în fiă-care rli reclame în stilul ur căpăta esemplare la d-1 autor, precum şi
nistrul a promis, că le va împlini cererea, sarea exposiţiei nostre. la Tipografia „A. Mureşianu" din Braşov,
mător:
dâcă numai va fi posibil. Vom expune, după o metodă clară, pentru preţul de 1 fl. -j- 5 cr. porto.
Divorţ absolut, fără publicitate, înir’o tâte produsele, pe cari le exportăm şi ace­
Unde e Andree? In luna viitore s e v a lea ce am putâ exporta, pentru-ca să pu­
lună; iote căuşele admise, succes garantat;
împlini anul, de când Audrâe cu doi soşi tem nu numai păstra debuşeurile nostre
consultaţii gratuite: agenţia naţională 181 de astădi, ci să ne deschidem şi altele nuoi. Dr. Sterie UT. Ciurcu.
Broadway —• seu: ai săi, profesorii Frânkel şi Strindberg, au Vom trimite materiile nostre prime
plecat cu balonul spre polul nordic. La
Divorţuri ieftine, fără publicitate: cru­ cu tote explicaţiunile necesare, spre a atrage IX Pelikangasse — Nr. 10, Viena.
două săptămâni după plecare un porumb
zime, părăsire, nepotrivire de caracter etc. capitaluri străine în ţâră spre mare folos Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
de poştă a adus o scurtă salutare dela cu şi al lor şi al nostru.
Nostimă ţâră ! specialişti dela facultatea de medicină
tezătorii aeronauţi. De atunci nici o scire Fără să avem pretenţiunea de a con­ din Viena.
n’a mai sosit dela ei. Nu de mult o ex­ cura cu ţările cu industrie înaintată, vom