Page 17 - 1898-06

REDACTIUNEA, „gazeta* iese în floare }j.
Aiministraţiunea şi Tipografia.
ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş£se luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe şdse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
NINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri do anunclurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld &. Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrioh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppoliks Naclif. Anton Oppclik. Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Qoldbor- Admtnidruţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şâse
PREŢUL 1NSERŢIUHIL0R : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr»
ria garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 123. Braşov, Sâmbătă 6 (18) linie.

Boia parlamentarismului Ori şi cum ar fi, rămâne con­ Cu conducerea afacerilor îutregei ma­ când se fac alegerile în Germania, va fi de

unguresc. statat, că şi în sferele privilegiate jorităţi pe timpul vacanţelor parlamentare, interes să cunoseem, cari sunt partidele din
ale parlamentului domnesce o pâclă a fost însărcinat deputatul de Javorsliy (Po­ parlamentul german. „Reichstag“-ul din
Vorbeam în numerul precedent înăbuşitbre, fiind t6te supuse elicei lon), care a fost împuternicit de a chiăma Berlin, dela 1898 şi pănă adî se compunea
al fbiei nâstre de atmosfera înăbu- dela putere, ce ac}! este condusă de la Viena pe conducătorii cluburilor Dr. din următorele partide: Conservativi 68,
şitbre ce apasă asupra nâstră, a na­ un om ca Banffy, care, după cum Engel şi Dr. Pacalc, contele Palfy, contele partida imperială germană 27, centrul 99,
ţionalităţilor nemaghiare, cari sunt e bănuela, nu se sfiesce a sta în Falkenhayn, br. de Dipauli, Lupul şi pe Polonii 19, naţional liberali 52, alianţa libe­
eschise dela vieţa parlamentară. Nu conivenţă cu nisuinţele absolutiste conducătorul clubului sloveno-croat. rală >3, partida poporală liberală 23, par­
ne mirăm, decă şi cei ce stau în din Austria. Clubul Cehilor face următorea comu­ tida poporală germană 11, partida social de­
contact aşa de apropiat cu acesta Ministrul-preşedinte Banffy, se nicare : Clubul s’a sfătuit asupra situaţiei mocrată 44, partida naţională a reformelor
atmosferă, Maghiarii, simt din ce în asigură, e fărto simţitor pentru ori­ create în urma amânării parlamentului şi 13; afară de aceste partide au mai fost 20
ce mai mult, că mult lăudatul lor ce alusiune se face la inclinările într’o desbatere mai lungă, care a ocupat aşa numiţi Wilde şi 8 elsaţiani-lotoringiani,
parlamentarism unguresc sufere de-o sale spre absolutism. Din causa două şedinţe şi la care au participat toţi numiţi Protestler.
bolă fbrte acută, că asupra lui s’a acăsta s’a şi cătrănit de tot rău, membri în presenţa ministrului de finanţe
lăţit o atmosferă grea, care numai când Polonyi a atins din nou cârda Dr. Kaisl (Ceh tînăr), a luat măsurile ne­ Conservativii sunt deputaţi aleşi de
priineiosă nu-i pote fi. acesta simţibilâ într’o vorbire a sa cesare pentru apărarea intereselor şi tre­ gentry prusianl (Junkeri); cei din partida
imperială (Reichspartei) sunt o aripă a con­
Foia apponyistă „Bud. Tag- din cameră. Banffy a devenit de-o- buinţelor poporului cehie.
servativilor, pe timpul lui Bismarck cea
blatt“ se plânge de apatia generală, dată fbrte vehement şi a acusat pe * mai devotată partidă guvernamentală; cen­
co domnesce în dietă; partida gu­ Polonyi de perfidiă. Acesta în re­ Membri deputaţiunei austaiace pentru trul representă interesele bisericei catolice.
vernului e indispusă, oposiţia nu mai plica sa a cerut o esplieare şi mi­ cvotă au fost însoiinţaţl, că negociările ver­ Polonii apără, firesce, interesele naţionale
puţin şi numai miniştrii se preâmblă nistrul putea deci se mai aplaneze bale ale ambelor deputaţiunl se vor con­ polone; liberalii naţionali representau odată
voioşi prin culoarele dietei. lucrul, dâr el a răspuns răstit: „Am tinua în Viena la 25 Iunie. ideia unităţii naţionale, înfluinţând asupra
E bolnav pană la meduvă par­ dovedit’o timp îndelungat, că nici­ lucrărilor „Reickstag“-ului în direcţiă libe­
lamentarismul unguresc, esclamă nu­ odată şi nicî într’o împrejurare nu rală moderată; alianţa liberală (Freisinnige
mita f d i ă ; de multe-orî ne batem m’arn spăriat; am răspuns şi voiu Din afară. Verpinigung) constă din elemente secesio-
joc de stările deplorabile din Aus­ răspunde pentru fiă care cuvânt al nate la 18b0 de cătrâ naţionalii liberali; ei
tria, der, adevărat vorbind, nicî ra­ meu şi peste tot nu mă voiu re­ IHmisia cabinetului frances. Am stau pe basa de drept public a imperiului,
porturile parlamentare dela noi nu trage". anunţat deja erl, că cabinetul Măine şl-a luptând contra Junkerilor şi în favorea in­
sunt mai bune. In Austria pote se dat dimisia. Preşedintele Faure a primit’o tereselor agrare şi industriale; partida po­
ajute încă un harnic măestru maşi- Cu acest aspru răspuns, care n’a şi pănă la formarea noului cabinet a în­ porală germană e şi mai radicală; social-
nei parlamentare, ea se funcţioneze fost motivat, Banffy a provocat în- sărcinat tot pe Meline cu conducerea afa democraţii representă interesele classei mun­
cum se cade, în Ungaria însă nu-i su-şî duelul cu Polonyi, care la rân­ cerilor. In cercurile politice circulă diferite citorilor din fabrici; partida naţională a
va pute ajuta nicî cel mai bun spe­ dul său n’a întârefiat a trage conse- combinaţii. Unii (fie, că urmaşul lui Meline reformelor representă interesele acelor pă­
cialist, decă va mai dura mult ac­ cenţele din vorbele ministrului-pre- va fi Ribot, alţii amintesc pe Bourgeois şi turi din clasa mijlocie, cari sunt înapoiate
tuala guvernare. dinte. Norocire însă, că martorii re­ erăşî alţii pe Loubet. '? Causa pentru care în tote privinţele; lotaringienii luptă contra
Din espunerile foi ei oposiţionale ciproci au constatat, că în caşul de Măline şl a dat dimisia este, că Henry contopirei lor cu Germanii.
se vede, că ceea ce o supără mai faţă nu este vătămare personală, căci Picară a cerut, ca la ordinea de <fi propusă *
mult este, că adî totul e condus ce s’ar fi ales de parlamentarismul de Ribot să se adaugă cuvintele: „redi-
de un singur om, care este încun- unguresc şi de ţâra întrâgă, decă, mendu-se esclusiv pe majoritatea republi­ liesboiul. Americanii se pregătesc
giurat de-o cetă de linguşitori, cari neîmpedecându-se ciocnirea, intre- cană*. Cu tote protestările lui Meline, ca­ serios a năvăli cu mare putere armată asu­
se întrec a-i face tote pe voiă, şi că pidul Banffy ar fi fost greu rănit mera a primit acest adaus cu 295, contra pra Cubei. Din New-York se telegrafeză,
acest om este ministrul-preşedinte seu ar fi căc}ut chiar în duel ? 246 voturi. Intr’aceea republicanii încura­ că la 14 1. c. au plecat din Tampa 35 co­
Banffy, despre care se mai susţine, jaţi au pretins se se mai primescă şi adau­ răbii de transport însoţite de 14 corăbii
că s’a arătat prea accesibil faţă cu sul: „cu eschiderea socialiştilor"............ Acest de răsboiă. Afară de acesta Americanii —
veleităţile absolutistice din Austria. Situaţia în Austria. adaus însă a fost respins. Intr’aceea s’a după cum i se telegrafeză din New-York
y
A ceata se pretinde cu privire la trac- Atât comitetul esecutiv, cât şi co- născut sgomot mare din mijlocul căruia se lui „Daily Telegraph" — formeză o flotă
aucfiră şi strigăte de: „Trăescă regele! Jos volantă în Hamptonroad, ou devisa de a
tăriie pentru pact cu Austria, su3- misiunea parlamentară a dreptei au dis­
ţiindu-se, că br. Banffy a compro­ cutat într’o conferenţă de trei ore cu de-a- cu Republica!" Măline simţend, că posiţia ataca pe Spanioli la Cadix.
îi este clătinată, şî-a dat dimisia. Poporaţiunea din America este forte
mis în cei trei ani ai guvernărei sale măruntul atât starea presentă, cât şi sta­
mai greu opera lui Deak din 1867, rea, ce o pote afla parlamentul în sesiunea * iritată contra Spaniolilor în urma scirei,
decât partida kossuthistă în 80 de ani. sa de tomnă. Partidele din Germania. A c u m că aceştia ar fi mutilat pe Americanii câ-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ atât de frumos, încât vecurl întregi să fie cesului şi Englesului, precum şi ale Ibe- Când puterea prevaleză dreptului, a-
admirate de totă lumea cultă, servind ca rului (Spania, Portugalia) unde geniul italic tuncl toţi se gândesc la mijlocele de apă­
„Oraşele, haina popore!or“. model oraşelor mai târejiu înfiinţate din s’a cam cununat cu geniul arab, rămânând rare, şi estetica şi higiena e nebăgată în
lumea nouă şi veche. în general tot Latinul stăpân, aprope cu sâmă, cultura adevărată vegeteză! Aci este
Sub titlul „Capitala ndstră" dl In tot caşul însă, puterea geniului tote caracterele sale. Oraşele, precum şi isvorul stradelor strimte, curbe, rău aşe­
Dr. locui Neagoe a publicat în „Con­ italie, care a început renaseerea vechii cul­ capitalele Iberice, afară de pră puţine ex- zate higienicesce, înpănate cu case înalte,
stituţionalul" din Bticurescî un etudiu turi clasice a Romanilor, luminând întrega cepţiunl, au tăte caracterele stilului ro­ caii prin umbra lor întunecau aceste strade
estins asupra, capitalei române mai omenire timp de aprope una miie de ani, manic — al renascerii — atât în biserică, lipsându-le de radele binefăcătore ale so-
ales din punct de vedere higienie. geniul acesta latin, care însă nu a ajuns cât şi în palate, în casele private, şi pestradă. relui, în tot decursul dilei, afară de timpul
Estragem din acest interesant la zenitul său, şi care are să mai producă Păte strada să fi rămas mai puţin cu­ amedului, când sârele este în zenit, şi ast­
studiu următbrele părţi privitore la încă şi mai multă lumină obştâscă, a avut rată — ou privire la stil — aci Orientul a fel alungă umbra.
desvoltarea oraşelor: mai multă influenţă asupra spiritului pu­ avut mai multă influenţă, formând strade Aci este isvorul bolei şi degenerării
u
„Oraşele sunt haina poporelor , aşa dice blic al Italienilor, de cât proverbul citat. curbe şi strimte. Strade orientale lipsite de rasei omenescl, căci unde nu întră sorele,
un proverb italian, decă nu mă înşel, — Proverbele sunt gândiri de-ale geniilor mai caracterele măreţe ale vechilor oraşe ro­ întră boia, este un vechili proverb roman.
er Capitala este haina de sârbătore“. ales, der câte odată şi orbul găsesce Brăila. mane, la care estetica stilului împreunată Şi Nerone tiranul cel mai îngrozitor al
Ya să clică: precum haina caracteri- Neapoli, Florenza, Pisa, Bologna, Milano, cu buna gândire higienicâ erau unite cu Romei decădende, are după unii un merit
sdză gradul de cultură şi de bogăţie al Torino, au fost puternice centre de cultură multă pricepere, şi mare armonie. Der în istoric, şi anume, că a dat foc capitalei
omului, precum curăţenia hainei caracteri- italică, aci a început lumina şi deja prin peninsula Iberică, ca şi în alte ţări, la sale, ca să potă lărgi stradele Romei, re-
seză gradul de etică, estetică şi gospodărie veacul al Xl-lea tote neamurile străine, Spanioli, ca şi la alte neamuri, stradele gulamentând înălţimele caselor, în raport
al individului, care o portă, aşa oraşele vecinii oi’I mai îndepărtaţii, aci îşi făceau strimte şi curbe, au fost resultatul fatal al cu lărgimea stradelor şi ale locurilor pe
caracteriseză gradul de cultură, de bogăţie, şcola. Ast-fel Nttrenberg, Augsburg, Praga, fortificării oraşelor, ăr fortificările mai tu­ cari se clădeau. Adecă uşurând intrarea
de gust, de gospodărie şi cultură etică ale Viena. Dresda, Cracovia, erau numai copia turor oraşelor, cu ori fără posiţie strate­ sorelui în stradele şi în curţile casei ro­
unui popor; „er Capitala este haina de ser- mai mult său mai puţin reuşită a numite­ gică, erau asemenea resultatul fatal al unui mane, alunga bolele de pe aceste strade
bătdre , adecă superlativul acestor caractere lor oraşe italice, la care copie se mai a- period politic lipsit de moral, de cultură şi şi din aceste curţi.
u
publice naţionale. dăogau caracterele naţionale mai mult, ori de noţiunea dreptului public şi privat, şi De când cunosc acâstă împrejurare,
P6te că acest proverb a pus pe Ita­ mai puţin reuşite ale Germanului, Cehului, prin urmare lipsit de echilibrul relativ sta­ la auclul numelui de Norone nu mă cuprinde
lieni în ambiţie de a-şi clădi oraşele lor Polonului, Flamandului, Holandesului, Flan- bil al politicei. acel fior şi aceea scârbă, care mă cuprindea