Page 18 - 1898-06
P. 18
Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 128-1898
duţl la Guantanamo. In New-York spiritele de apă venite cu mare vehemenţă au e- Apollodor. El era susţinut de 20 arcuri pu împreunate şi cu jăfuirl. Causa turburarii
sunt nespus de iritate. Poporaţiunea pre sundat terenurile mai aşedate din centrul ternice, avend fiă-care arc lăţime de 18 metri poporului se atribue scirei, că Jidovii au
tinde, ca corăbiile spaniole sg mergă direct Branului. Timp de 2 ore şi mai bine a şi înălţime de 45 metri.
înveninat o fântână din Kolaczicze.
contra Spaniei. ţinut acest potop, causând mari stricăciuni
Serbările dela Cismigiu, pe cari le
„Imparcial din Madrid dice, că pacea locuitorilor. Mori stricate, case dgrîmate, Afacerea Lepsenyi. In şedinţa de alal-
44
organiseză Liga culturală Sâmbătă şi Du tăerl a camerei ungare a raportat comi-
nu se va încheia, pănă când America nu cari de ocamdată nu se pot erua. Drumul
minecă, au să fiă cele mai splendide serbări
va ajunge la convingerea, 'că cestiunea in de comunicaţie între cetate şr centrul Bra siunea de imunitate, că afacerea depu
ce se vor fi dat în primăvara asta în Bu- 14
sulelor Filipine e forte delicată şi că ocu nului total spălat. Stâlpi dela telegraf, obo- tatului Lepsenyi (din „partida poporală ),
curescl. Grădina Cismigiului va fi admira
parea Cubei din partea ei este imposibilă, rîţl jos şi firul telegrafic erupt. Un lo care la eşirea sa din cameră a fost bătut
bil arangiatâ. Distracţii şi spectacole va
având în vedere clima şi apărarea Spa cuitor îndrăsneţ din Fundata cu căruţa şi cu bâtele din partea unor colegi ai săi,
riate şi frumose, ■'‘lumină electrică în în-
niolilor. doi cai, voind a trece prin valurile apei, nu constitue o vâ'emarc a dreptului de imuni
trega grădină, gaz aerian, lămpi Leyle;
era pe aci să se ’uece, decă gendarmii şi tate, deore-ce el a fost atacat în calitate
3000 luminări putere, căluşei cu etagifi, de redactor al cjiarului „Neplap şi nu cu
44
Din F r a g a . alţi omeni nu i ar fi sărit în ajutor. Atâta ateliere fotografice â la minut, Paraschiva
de-ocamdată. — Coresp. scop de-al împedeca în eserciarea dreptului
Lupu, fata din Transilvania, care cose şi
Din Fraga s’anunţă cu data de 15 Iu său de deputat.
nie : In suburbiile Neustadt şi Weinberg Afacerea de onore dintre BanfFy şi brodâză cu piciorele, capul vorbitor, re- Din filolog — clown. Un escelent filo
Polonyi. ErI am semnalat pe scurt, că de presentaţii de prestidigitaţie, teatru cu
s’au vădut adl dimineţă pe casele, în cari log din Copenhaga s’a angagiat ca clown
putatul Geza Polonyi a provocat la duel pe spectacole variate. Două musicî militare
locuesc Germani ori Evrei, tot felul de într’un circ de-acolo. Motivul e, că filolo
semne, ca: capete de morţi, cifre, litere etc. ministrul-preşedinte br. Banffy. Pricina şi orchestre, tarafuri de lăutari, mare tom gia nu-1 hrănesce de-ajuns şi astfel e ne
acestei provocări este următorea: In şe bolă; 5000 obiecte, căluşei cu drum de
Fiind-că semne de aceste au fost jucat un voit a mai esercita o meseriă pentru a şl
dinţa dela 16 1. c. Geza Polonyi luând cu fier, panoramă, dulap, leagăn, menageria
rol înainte şi în decursul celor din urmă îndestuli nevoile vieţii.
turburărl, poporaţiunea germană şi jido- vântul la desbaterea proiectului despre da Braun, maimuţa miraculosâ, un vaporaş
rea de consum, dise între altele, că acele pentru plimbări pe lac, balon, lampione, Foc în Bucurescî. Luni, pe la orele
vâscă e cuprinsă de mare nelinişte şi te
oraşe, cari au căpătat chiriile de dare de focuri de artificii şi difertie alte surprise. 7 jum. sera, un fum negru şi des se răs
meri. Se face cercetare strictă. Semnele au
fost depărtate de sergenţii poliţiei. consum, nu presentă fidel venitele în bud Esamen de inginer mechanic. Ni-se pândi d’asupra Capitalei, viind din-spre
0 notă a direcţiei poliţiei din Praga getul lor. Ministrul Banffy întrerupse pe scrie: D-l Corneliu Comanescu, fiiul d-lui gara Filaret; puţin după aceea se vădură
44
dice: „In timpul din urmă s’au făcut multe Polonyi ciicend: „ Aşa dăr au înşelat . — paroch din Codlea Iosif Comanescu, elev şi nisce flăcări uriaşe. Lumea totă cre
arătări, că pe uşile locuinţelor ocupate de „Sunt guvernamentali toţi, nu-mî pasă, al gimnasiului român din Braşov, fost pre dea, că arde fabrica de chibrituri, şi şiruri
u
familii germane şi jidovesc! s’au aflat semne, chiar decă au înşelat , replicâ Polonyi. La şedinte al societăţii „România Jună“ din de trăsuri pline de omeni curioşi se în
din cari s’ar pute conchide la o proscriere acesta Banffy se ridică şi cjise, că Polonyi Yiena şi ofieer c. şi r. în reservă, ca ab dreptau spre locul focului. Ajunşi aci, se
a Nemţilor din Fraga. Cercetările estinse vine totdeuna cu lucruri ridicule, şi pro- solvent al politechnicului din Yiena, în vă4u, că arde fabrica de uleiuri minerale
au constatat, că asemeni semne s’au apli cede în cel mai perfid mod. S’a făcut mare calitate de inginer mecanic, a depus în 13 a d-lor Schenkel Mohr & Comp. Fabrica
cat şi pe uşile Cehilor şi ale creştinilor, sgomot din partea oposiţiei. După-ce s’au şi 14 Iunie n. c. al II esamen de stat cu întregă era în flăcări, şi sute de butoie
aşa că se pare, că scopul este numai de mai liniştit puţin spiritele, Banffy vru să succes strălucit. — Felicitările nostre. pline cu uleiuri ardeau. Sosind pompierii
a nelinişti pe Nemţi şi eventual a face esplice, că ce înţelege sub perfidiă. Polo cu pompele cu aburi, au reuşit să locali-
propagandă pentru turburători, şi prin- nyi disc adecă, că datele oraşelor sunt Nou preşedinte al camerei magnaţilor. seze focul, deşi era fârte greu, din causa
tr’asta p6te a conturba sărbările naţionale false, prin urmare procedară lui e o perfi In urma morţii lui Toth, preşedintele ca lipsei de apă. Incendiul se atribue unui
din (filele următore . die. Din pricina acesta Polonyi a provocat merei magnaţilor, în cercurile parlamentare lucrător, care făcea reparaţie lângă cazanul
44
44
£ pe Banffy. Amândoi „eroii şl au numit se crede, că va fi numit contele Iuliu Ssa- cel mare cu uleiii. Focul a durat aprope
martori. Martorii lui Polonyi cerând satis- pary, care de mult aspira la demnitatea totă noptea şi abia despre rliuă a putut fi
Pentru serbările in memoria lui Fa-
facţiă cu arma, cei ai lui Banffy au de acesta. stins. Pagubele trec de 300.000 de lei.
laclcy s’au anunţat ospeţî slavi din Galiţia,
clarat, că el (Banffy) e gata a i o da. Ei
din ţinuturile locuite de Slovaci în Unga Trăsnet într’o biserică. Din Praga se Societate pentru întreprinderi electrice
însă (br. Fejervary şi Gajari) sunt de con
ria, din Stiria, Carniolia, Istria, Croaţia, anunţă, că Dumineca trecută s’a întâmplat şi industriale. S’a format şi constituit în
vingerea, că aici nu obvine cas de vătămare
Serbia şi Rusia. Aceştia vor fi primiţi în o mare nenorocire în Wamberg. Biserica Bucurescî o societate română pentru în
a onorei; prin urmare nu e la loc satis
mod festiv deja la gară. Direcţia poliţiei a Borbola de-acolo era plină de popor, de treprinderi electrice şi industriale Capi
facţia cavalereseă. Martorii lui Polonyi
oprit ca ospeţii slavi sg fiă salutaţi la gări faţă erau tote corporaţiunile şi preotul toc talul social e de 2.500.000 lei cu faculta
(Toth şi Kubik) au primit de bani buni
cu imnuri naţionale. mai voia să între în biserică pentru a în tea de a-1 ridica pănă la 10.000.000 lei.
acesta părere şi au declarat afacerea de
Pe astăc}!, Vineri în 17 luuie, sunt aş cepe serviciul divin, când trăsnetul lovi Acâstă societate s’a format cu concursul
încheiată.
teptaţi în Praga ospeţii poloni. S’au făcut altarul. Garda de onore din aprojuere, şese societăţii germane pentru întreprinderi elec
mari pregătiri pentru primirea lor. In pro Regina României se va reîntorce dela veterani, cădură jos fără simţiri, er poporul trice din Frankfurt pe Main, (Societatea
gram era pi’evăcjut, ca corul studenţilor sg Neu Wied în ţeră la 15 Iunie v., şi va înspăimântat năvăli afară din biserică. electrică fostă Lahmayer şi Comp.) Bres-
cânte mai multe cântece naţionale polonese merge direct la Sinaia. Dintre cei şâse soldaţi veterani, cinci au lauer Discontobank din Berlin şi Banca
J
şi apoi cântecul „Ivde domuv muj' . Acesta fost desmţiţl, unul însă a murit pe loc. Iescheck şi comp. Preşedinte al consiliului
Curtea regală română va lua Sâmbătă
salutare însă fu oprită de direcţia poliţiei de administraţiă e d-l Th. Rosetti, er
reşedinţa de vară la Castelul Peleş. Toţi Cereri pentru reducerea dărei de pă
sub cuvânt, că pote da prilegiu la tur membrii români ai consiliului sunt d-nii
representanţii puterilor străine din Bucu- mânt. Mişcarea pornită de „partida po
burărl. Take Ionescu, Poenaru-Bordea deputat şi
rescî s’au instalat la Sinaia. porală a avut pană acum resultatul, că
14
vre-o 200 de petiţiunl se află aclî pe biu- inginerii Vârnav, Tăruşanu şi Zanne. Cei
SCIRILE DILEI. Pod între Serbia şi România. Intre gu roul camerei ungare, prin care se cere re lalţi membri ai consiliului sunt represen
vernul român şi cel sârbesc s’a făcut o
ducerea dărei de pământ şi introducerea tanţii societăţilor străine amintite.
— 5 (17) Iunie v. învoială pentru construirea unui pod, care
dărei pe burse. Mare parte din aceste pe-
Potop asupra Branului. Ni-se scrie din va lega Turnu-Severin cu Cladova. Podul Scirî mărunte din România. Ministrul
tiţiunî au fost înaintate chiar din cercuri
Bran cu data de adl, 17_Iunie n.: Aseră pe va fi construit tocmai în locul, unde 100 plenipotenţiar al Rusiei, d-l de Fonton, a
electorale guvernamentale.
la 8 ore nori grei, tunete şi fulgere neîn de ani după nascere lui Christos, împăra a remis M. S. Regelui din partea împăra
trerupte s’au ridicat pe colinele munţilor tul Traian a construit renumitul pod numit Turburărî antisemite în Galiţia Tur- tului Nicolae II al Rusiei, o scrisore, prin
Piatra Craiului şi Bucecih. In câte-va mi pe numele său, din care şi adl se văd ră burările antisemite din ţinuturile Galiţiei care îi notifică, că marea ducesă Miliţa
nute valuri de apă, povoie şi grindină au măşiţe de stâlpi. Podul acela a fost con locuite de Poloni şi Ruteni nu s’au potolit NicolaevicI, a dat nascere la două Princi
năvălit asupra comunelor Brănene, torente struit de legionarii romani după planul lui nici acum. In 32 de comune ele au fost J pese, cari au primit numele de Nadejda
l
în anii studiului liceal, precum şi în anii vechifi al comerciului. Femeia romană, ade Comunele lor, chiar şi cele mici, îşi aveau acestea la Romani erau pompose şi măreţe
d’ântâifi ai şcolei de medicină. vărată matronă, era casnică şi cinstită; ea medicii lor, numiţi Archiatri populares , în forma executării şi dimensiunilor lor.
u
r
Acum, tiranul scârbos şi înfiorător, cunoscea uliţa numai din cercetările Tem cari supravegheau afacerile sanitare, mai „ Via Lata , „ Via Flaminia , care era con
u
u
mi se dovedesce drept un smintit neîn plelor, din plimbări şi visite la amicele ei, mult pe cale higienică, decât pe cale cu tinuarea Capitolului, Corso de acţl, ne arată
frânat, şi vina este mai mult a Romei de- er viâţa de uliţă şi for (piaţa publică) era rativă, căci cunosceau legea vecînică şi ne mai bine superlativul luxului de lăţime al
ca(jânde, care începuse a pierde puterea usitată şi permisă numai bărbaţilor. Casa schimbată a seiinţei, care glăsuesce : în ale unei strade romane. Corso de adl repre-
şi cunoscinţa înfrânării, cu care cucerise şi romană era un adevărat sanctuar al fami sănătăţii prevenirea (apărarea de încuibare a sintă faţă cu lăţimea de ex. a Calei Vic
stăpânea aprope totă lumea cunoscută de liei, în care stăpânea femeia, er stăpâni bălei) este mai puternică, decât vindecarea bălei. toriei d"n Capitală, o stradă pote pe jumă
pe acele vremuri, er acum nu mai putea rea bărbatului începea dela pragul atriului tate mai largă, decât acesta. Modestă di
Şi la Romani, stradele strimte erau
înfrâna un Cesar nebun! şi mergea — după putere — în lumea mensiune de lărgime, faţă cu bulevardele
impuse prin fortificaţii, prin brâul de zid
Deja înaintea lui Nerone, doi CesarI largă. Care va să dică, in gospodăria ro al oraşului, şi la clădirea acestui zid, din Capitalelor europene, americane şi austra
mari şi înţelepţi, doi adevăraţi Romani, Ce mană ministrul de interne era femeia, er liene din diua de adl. Străvechile conti
multe împrejurări, nu se putea ţinea cont
sar Augustus şi TJlpius Trajanus regulamen cel de esterne era bărbatul. Acăsta este or de desvoltarea numerică a locuitorilor, în nente, Asia şi Africa, nu se bucură încă
tară înălţimea caselor din Roma, ordonând dinea firăscă a societăţii omencsd. raport cu timpul; astfel era o firescă ur de oraşe moderne, dreptă dovadă a îm
Augustus, ca înălţimile lorsănutrâcă peste Mi-se pare, că poporul acesta, stabi- prejurărilor politice şi comerciale din tim
mare, ca stradele largi să fiă un lux cu ne
70 de urme, er Traian reducând la 60 de liudu’şl pe asemenea temelie familia, era putinţă de făptuit. pul de faţă, care ne dovedesce, că: cul-
urme, maximul toleranţei. După măsura me mai cuminte decât noi, grozavii vecului al tura modernă în calea ei împrejurul pămân
trică, cam trei urme formeză un metru. Prin XlX-lea, cari umblăm şi răsturnăm chiar Chiar şi Roma — vecînică cetate — tului, încă n’a poposit în aceste părţi vechi
urmare casele romane nu aveau înălţimea şi legile naturii! Metropola Cesarilor, cari erau stăpânitorii ale lumii — lipsind fortificaţiile vechi —
caselor nostre cu trei, ori mai multe etaje. Stradele vechilor oraşe romane erau lumii, cu tote că îşi rupsese brâul de zid în unele locuri. Şi căror împrejm-ărl este
Casa romană nu avea ferestre spre stradă, strimte, der bine pardosite şi bine cură în vre-o trei rânduri, pas la pas cu gigan de a-se mulţămi că bulevardele nostre
ci spre curte, ,din pricina acâsta era regu- ţite. Canalisaţie şi conducte de apă bo tica ei desvoltare, totuşi nu avea strade moderne, întrec superlativul luxului de
u
lamentată prin lege şi mărimea curţii, ca gată, bine clădite şi bine întreţinute. Ad largi, afară de via sacra , centrul de mă lăţime al unei strade din antica Fomă ?
n
ea să nu fiă lipsită de sore. Numai unele ministraţia municipală a Romanilor este rire al Romei, forul vechiu al Capitolului, Represintă vre-un stat, vre-o mare
case anumite şi între acestea lupanarele pănă adl încă în multe neajunsă, nu de sîmburile de cristalisaţie a nemului măreţ putere europenă, ori americană, mai multă
aveau mici ferestruici spre stradă, prin noi, der nici de Englesî, cel d’întâiîi popor şi fără păreche în lume, al nemului Foman. putere şi bogăţie, mai multă cultură hi
care se debita reclama verbală, ca factor în ale culturii adevărate din timpul de faţă. Via Apia , era o şosea naţională, şi gienică, ori mai luminată administraţie
u
v
