Page 19 - 1898-06

Nr. 123-1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

şi Sofia şi că principesa Sofia a încetat din 800,000 fi., dând acest cuib de tâlhari Adnexe: Notiţe literare şi dramatice, porii, garantâză elasticitatea şi apără frum-
viaţă în aceeaşi di. chelnerului său principal I. Schowanetz, revista scrierilor periodice (nemţesce, en seţa".
— A<ji, Vineri, „Academia Română" care în puţini ani şi-a câştigat de-asemenea glezesce, franţuzesce. Cel mai frumos safir din lume. Cel mai
va ţinâ şedinţă publică. Se vor face urmă- o avere frumosă". * frumos safir din lume, după cum spune
torele comunicări: D-nul Gr. Ştefănescu: Căpitanul suprem Rudnay a ordonat In editura Tipografiei „Aurora“ A. revista francesă „Nature", e safirul expus
„Despre plantele fosile din România". D-l cercetare. Va fi ascultat scriitorul articu­ Todoran din Gherla a apărut: îndreptar la un giuvaergiu din Londra. Safirul acesta
Gr. G. Tocilescu: „Nouă cercetări asupra iului A. S. teoretic şi practic pentru învăţământul intui­ a fost adus din Ceylon şi e proprietatea
topografiei antice a Dobrogei“. Minunat tablou al vieţii sociale tiv în folosul elevilor preparandiali, a în­ generalului Robiei. Greutatea lui e de 368
din vestita capitală ungurbscă. văţătorilor şi a altor omeni de şcolă, de carate. Se află, ce e drept, safirl mai grei,
— D-l Al. Rosetti-Solescu, consulul V. Gr. Borgovanu, profesor de pedagogiă
României la Salonic, a fost decorat de M. la şcola normală de institutori în Bucu- dâr acesta e neîntrecut, întru cât privesce
S. împăratul Rusiei cu ordinul Sf. Stanis- L t i e r a i u r ă . resci. Ediţiunca III. Preţul 1 fi. 20 cr. (Cu frumseţă şi transparenţa lui. De o colore
lau cl. II. posta 1 fi. 30 er.) Se pote procura şi dela albastră-descbisă, el posedă, ca unele pietre
Din „Revista ilustrată , redactată de Tipografia „A. Mureşianu" din Braşov. preţiâse din Ceylon, proprietatea de-a lu­
44
— Duminecă, 7 Iunie, se va face la
d-l Ioan Pop Reteganul, a apărut broşura mina cum luminâză o stea, ceea-ce e forte
societatea de arme, gimnastică şi dare la
5 şi 6 pentru lunile Maifi şi Iunie cu un avantagios pentru cei cari se îndeletnicesc
semn, serbarea anuală, concursul şi distri­ SCIRl ULTIME.
cuprins tot atât de bogat, bine ales şi in­ cu tăiarea în diferite forme şi vânzarea
buirea premiilor.
teresant, ca şi broşurile de mai înainte. Constantinopol, 16 Iunie. Din safirelor. Fiind poleit şi pus într’o lumină
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au Sunt vre-o 5 cole, tipărite curat şi frumos, Yemen sosesc sein neliniştit6re. Atât favorabilă, safirul schînteeză ca o stea su­
ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz er ilustraţiunile sunt forte bine reuşite. Etă
autorităţile superi6re, cât şi cele in- perbă eu 6 racje, a cărei nuanţă şi posiţie
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ cuprinsul: feri6re sunt în stare de revoluţia. se schimbă după mişcările focarului lumi­
tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl.
Rugăciune cătră Isus Christos (după Feizi-paşa, comandantul militar din nos. Dâcă se espune safirul la două sâu
se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far­
limba italiană) de Emili an ; Simeon Băr-
macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. Yemen, nu vre se recunoscă pe nou trei focuri luminose, de odată, el oferă
Tuclilauben 9. In farmaciile din provinciă să să nuţiti de G. P.; Arta economiei vieţei ome­ numitul guvernator Hussein Hilmi. Gu­ două sâu trei de astfel de stele perfect
cără preparatul lui Moli provedut cu marcă şi nesc!, tradusă după un învăţător engles de vernatorul se află îu Sanaa, încun- deosebite.
.ssubscriere. Floriau; George Bariţiu (biografia şi por­ giurat de două batalidne. 700 de Un tune! sub strîmtorea Gibraltar. In­
tret); Plângerea şi mângăerea Evei, trad. dmenî au fost trimişi la Yemen pen­ ginerul frances Berber a conceput îndrăs-
0 speluncă de cartofori de Enea Pop Bota; Biserici şi preoţi în tru înfrânarea resculaţilor. neţul proiect de a construi un tunel între
America, de P. P.; „Asociaţiunea pentru
Asupra moravurilor diu capitala Constantinopol, 16 Iunie. Alba- Europa şi Africa, aşa că între Francia şi
ungară varsă vină lumina o notiţă, literatura română şi cultura poporului ro­ nesii au incendiat erăşi un sat. Din Algeria să se stabilescâ o legătură prin
mân" (istoricul ei dela înfiinţare pănă adi cale ferată. D. Berber, în proiectul său,
ce se publică în „Budapesti Hirlap“ ipec s’au trimis trupe la Berana.
cu portretele meritaţilor bărbaţi Andreii!
dela 16 Iunie n. Etă-o : Consulul montenegrin a cerut dela duce traseul tunelului submarin pe sub gol­
Baron de Şaguna, Timoteiii Cipariu, Ioan Pbrtă luarea de măsuri energice. ful de Vaqueros spre Tauger, adâncimea
Unde sunt acele timpuri, când poli- Popescu, lacob Bologa, Baron Vasile Pop,
'ţia stîrpia cu fier şi foc speluncile de car­ Ioan Axentie Severu); Originea lui Ioan New York, 16 Iun. După cum mărei nefiind acolo mai mare de 400 me­
tri. Tunelul ar avâ o lungime submarină
tofori, când detectivul Stiegelbauer a de­ Huniade, de I. P. R.; Doina plângătore i-se anunţă din Guantanamo lui „Ewe- de 32 şi o lungime totală de 41 chilome-
1
mascat pe „împăratul turcesc" şi P. Ba- (diu „Poveşti alese ) de Moşul; Alegerea ning Journal *, în 15 Iunie n. o pa­
w
rabas chioşcul din suburbiul Elisabeta? Că­ de măciucaş, trad. lib. de englesescă de trulă militară americană a tăcut 18 tri; calea ferată ar ave două linii. Legă­
pitanii de poliţiă Torok şi Selley purtau Laviniu; Ea şi el, schiţă originală de E. Spaniol! prinsonierî, între car! şi un tura între continente s’ar face în Europa
.grija cartoforilor înşelători, însă a urmat Lungu-Puballo; Nimfa de apă, poveste, ofiţer, apoi le-au mai luat 100 pusei- prin linia spaniolă, dela Malaga la Cadix
prin Algeciras şi Tarifa, în Africa prin o
noua eră şi Stiegelbauer a devenit un di- trad. de Iulia Bran; Petrea Iovului, poves­ Mauser şi 10,000 cartuşe. America­ linie dela Tanger prin Oeuta, Tatuan, Me-
regător de moşiă, er Barabâs a fost pen­ tire de Ioan Pop Reteganul; Nu-i fericire nii raporteză, că Spaniolii au pier­ lila şi Nemours, linie, care ar fi să se con-
sionat. De-atunci înfloresce erăşi Eldorado pe pământ, poesiă de Octavian; Impre- dut la Guantanamo 100 morţi şi struâscă acum şi s’ar uni la Tlemcen cu
al cartoforilor şi în capitală funcţionâză siune, de Newton; Exilatul, poesiă de V. 200 răniţi.
câteva bănci cu rulette. Numărul cafenele­ Th.; Trei stanuri, legendă scrisă de Ignatiu Washington, 16 Iunie. America­ actuala reţea algeriană. Acâstă linie ferată
lor, unde se fac jocuti de hazard, nu se Saluşinsky; Scrisore d-rei L., poesiă de T. nii împreună cu resculaţii au cuprins ar costa 90,000,000 franci. D-l Berber crede,
că tunelul, cu ajutorul unui sistem de con­
pote scii. Cu subscrierea A. S. s’a publicat Oltean; Planuri nimicite, naraţiune istorică oraşul Averraderos.
în „Egyetârtes", la rubrica „din public", un din lumea artelor, trad. de C. Alba-Iuliană; San Francisco, 16 Iunie. A doua strucţie necunoscut încă, va costa câte
3000 de franci metrul, ceea-ce ar fi pen­
articul interesant despre cafeneaua „Schowa- Pro domo (voci din pressă asupra „Revis­ expediţiă pentru Filipine a plecat tru construcţia totală 123,000,000 franci,
u
netz din strada Coronei. Scriitorul arti- tei Ilustrate", felicitări la adresa Redacţiei er! de aici. astfel, că totă întreprinderea s’ar urca la
culului susţine, că în acestă cafenea se fac şi răspuns la observările „Tel. Rom", pri-
jocuri de hazard, pe cari poliţia le retace. vitore la „intenţiuni") de Ioan Bacii! preot suma de 225,000,000. Presupunând, că în
„Două odăi ale cafenelei „Schowa- român gr. cat. şi editor al „Rev. Ilustrate"; D I V E R S E . fiă-care an s’ar lucra în amândouă părţile
net-z" — dice A. S. — servesc ca speluncă Ţăranii noştri, poesiă (cu două ilustra- Secretul tinereţei vecînice. Nu este câte doi cbilometri, construcţia ar cere 8
de jocuri de hazard. Cine vede pentru pri­ ţiuni); Bibliografia ; Diverse ; Telefonul Re­ tocmai mult timp de când cba '®!® publi­ ani. De remarcat e, că presa francesă ju­
1
ma dată acâstă localitate incomodă, se în­ dacţiei etc. caseră reminiscenţa, ce se legă de numele decă într’un mod forte sceptic acest pro­
trebă cu mirare, cum îşi pot da întâlnire iect, pentru-că nu e de credut, că trans­
Atragem din nou atenţiunea familiilor a doi impostori faimoşi: Cagliostro şi St. portul de persâne şi mărfuri din Francia
aici într’o speluncă atât de ordinară: de­ române asupra acestei valorose reviste. Abo­ Germain. Aceştia nebuniseră lumea, der
putaţi, bancheri avuţi şi comercianţi, pro­ namentul pentru semestrul al 2-lea constă: mai ales pe femei, cu credinţa, că au aflat în Algeria s’ar face pe acest drum atât de
fesori de universitate, funcţionari înalţi, ad­ ediţia de salon 3 fi. (7 fr. 50 bani), âr edi­ un medicament, care asigură vecînica ti costisitor. Calculul rentabilităţei e cam exa­
vocaţi, medici, coloneii din garnisâna ces. ţia poporală 1 fi. 50 (3 fr. 50 bani). „Re­ nereţă. Cagliostro a făcut trebşâre în­ gerat ; calculându-se o circulaţie cjilnică de
şi reg., plebani catolici din Peşta, căpitani, vista de pe semestrul I se pote căpăta şi semnate cu „vinul egiptean" al său, în a 500 călători şi 700 tone, venitul tunelului
ar fi de 7,000,000 franci, şi pentru linia pe
proprietari etc. Pe mine din 1892 m’aujă- legată în legătură de lux numai cu 5 fi., cărui efect crecjuseră mai ales femeile. Fi-
fuit de 60,000 fi. Au fost şi de aceia, cari ediţia de salon cu 3 fi. 50 cr. şi ediţia po­ resce, speranţele mari au fost sdrobite de continent de 6,200,006, în total ar fi de
.s’au sinucis; omeni de afaceri, cari s’au rui­ porală cu fi. 1.50 (3 fr. 50 bani). Abona­ disilusionări şi mai mari; natura n’a putut 13,200,000 de franci.
nat; diplomaţi, cari au ajuns la ruşine şi Gladstone şi musica. „Omenii răi nu
mentele sunt a se trimite editorului Ioan fi înşelată atât de uşor, ca inimele ome- cântă", efic® Goethe. Tot cam de princi­
miseriă; oficeri, cari şi-au pierdut rangul... Baciu, preot în Şoimuş (posta Nagy-Sajo). nesci. In legătură cu acâstă amăgire se piul acesta a fost condus şi nemuritorul
pe când proprietarul predecesor al speluncei
împrospătâză aoum numele acelor femei, Scbakespeare, când a scris: „Omul, în su­
s’a retras în disponibilitate c’o avere de
Cosmopolis, Revistă int-. rnaţionalâ (în cari au ajuns aceste verste înaintate şi a fletul căruia nu este câtu-şi de puţină mu-
trei limbi). Pe an 12 broşuri â i fi. 50 cr. căror frumseţă s’a luptat cu viforul tim­ sică, şi pe care simfonia musicei nu-1 emo-
(A. Hartlebens verlag in Wien). Broşura purilor, păstrându-şi tinereţa. Cea mai fru­ ţionâză, acela e capabil de trădare, de ne­
municipală, decât representa — Roma ve­
pentru luna Iunie 1898 anul al 3-lea al mosă femeiă a tuturor timpurilor a fost dreptate. Mişcările sufletului său sunt tar­
chie, şi mai ales Roma Cesarilor? Diana Poiticrs, pe care amicul său Henric
acestei interesante reviste are următorul dive şi melancolice, ca noptea". După
Ba nu! cuprins: II regele Eranciei, a ridicat’o înainte cu Gladstone, musica este un dar dela Dum-
Cu totă lumina vecului al XIN, noi In limba germană: Der alte Prediger 350 de ani la rang de prinţesă. In etate nedeu. Marele bărbat de stat admira mult
în multe, der mai ales în ale administra- (Von Use Frapan) Der spaniscb america- de 66 de ani Diana avea încă frumseţă cântecul gregorian. Pe Wagner nu’l iubia,
nisebe Conflict: Eiinf ofifene Scbreiben (L.
ţiunei publice, fiă municipale, fiă provin­ din copilăria. Admirată îi era mai ales fiind-că nu e destul de simplu. Iubia pănă
Bamberger, Ludwig v. B-r, Theodor Bartb
ciale, precum şi în ale higienei, suntem fineţa pielei la adânci bătrâneţe. Contim­ la fanatism oratoriul Mors et vita al Fran-
M. v. Brandt, A. v. Bogusiawski, General-
nisce sfârnun (mici negustori de arniciu, lieutenant z. D.) Das Leben eines Erzie- poranele ei c}ic®au, că se folosia de medi­ cesului Gounod. La o ooasiune, înaintea
piper, tămâe, nasturi, pipe etc.) faţă de ne bers: Beniamin Jowett (Lady Blenner- camente secrete, ba femeile cari o invidiau unei mari societăţi, a vorbit cu atâta în­
gustorî toptangiî. ha.ssett). Zur Eutwicklungsgescbicbte des lăţiseră vestea, că a făcut legătură cu de­ sufleţire despre musică, încât a fost purtat
Tagebuchs (Richard M Meyer). Georg von monul, căruia şi a dat sufletul pentru a-i
Nu puterea şi inteligenţa nostră ne-au Bunsen (Mărie v. Bunsen) Politiscbes in pe umeri de cătră ascultători. Anabsele
ţinâ frumseţă. Că din ce a constat acest sale le-a sfîrşit afirmând, că musica nu
lărgit 'stradele nostre, ne-a deschis calea deutscher Beleucbtung („Ignotus").
medicament, nu soia nimeni afară de me­ este numai cea mai nobilă distracţie a
nadelor sorelui şi a luminii lui dătătore de In limba englesâ: The Wayfarer (Fioua
viâţa fisică şi pshicâ, de vieţa materială şi Macleod). My Indian Friends (F. Max. dicul ei; pănă când însă Diana fu îu omenirei, ci tot odată şi o indispensabilă
morală, ci o împrejurare tecnică întâm- Miiller). Crete under The Concert (W. viâţă, el n’a publicat acest secret. Numai condiţie a fericirei ei.
Miller>. Current Frencb Literature (Edmund după mortea ei, făcu următârea descope
.plătore.
Gosse). The Celtic Element in Literature rire: „Eu Qudan, apotecar şi medic, declar Proprietar: SSr. Aure? Mureşlamt-
Mărirea vecului de faţă, mai ales faţă (W. B. Yeats). Walt Wbitamann, Man und pe onârea şi consciinţa mea, în amintirea
de reformarea oraşelor, nu este produsul Poet (R. M. Bucke). The Globe and tbe prinţesei Diana Poitiers Valentinois, că Redactor responsabil: €*reş»iri«
Island (Henry Norman).
unei filosofii mari şi bine întemeiate, care singurul medicament secret, ce l’a folosit
In limba francesă: Dorine [^uite et
pentru vecuri să între în sângele şi în Medic român în Karlsbad.
fin] (^ndrâ Theuriet, de l’Acad. franş). Le pentru păstrarea frumseţii, n’a fost decât
creerii generaţiunilor, ci este o întâmplare Marâchal Canrobert (Germain Bapstj. L’Al- apa de ploie. Prin apa de ploie şi-a con­ Medic universal
aşa clicend tehnică — o invenţiune tehnică liance russe et Napolâon III. (Emile 01- servat frumseţă şi tinereţa pănă la versta
întâmplătâre, a cărui sfîrşit este încă de­ livier, de l’Acad. franş). Le Societe rou- de 72 ani. Susţin cu adevărat, că acesta Dr. Uicolae Comşa.
parte, şi de care lumea setosă de sore s’a gră­ maine. I. (Henry des Rioux) Le Salons an- e singurul mijloc în totă lumea, a cărui
glais de 1898 (Gabriel Mourey). Les Ori- K A 11 L S B A 1),
bit a se folosi. Şi bine a făcut, că s’a grăbit! folosire statornică prin facerea de băi şi
gines de la Crise italiene (Leop. Mabilleau.) Weinluius, Sprudolgasse.
Revue du Mois (Francisc de Pressensâ). spălare, conservă fineţa pielei, scutesce