Page 2 - 1898-06

GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 119—1898.

de 33 de ani, — a putut determina, că în tuirea unei comisiunî a limbilor. La fiind-că cu acesta n’ar pute să încheie nici unde poporul, în conţelegere cu numitul
ce mod doresce şi voiesce, să împartă acest început p6te i-ar fi succes uşor a alianţă pe nimic. Asquit a recomandat gu­ Bereczhy, a statorit modalităţile şi preţul de
ajutor. Asta o putea face, dâr egala mă­ ajunge aeăstă ţintă. Acum înse în- vernului, ca Englitera să nu se dimită în păşunat pe anul acesta. A avut acest Be­
sură, ce a ţi binevoit a o accentua aci, pentru zadar se ostenesce a tracta cu par­ combinaţii cu astfel de puteri, ale căror reczky şi un pământ cu trifoifi, tocmai în
noi s’a arătat nefavorabilă în aceea, că suma tidele pentru votarea acestei comi- interese (America) nu se unesc de loc cu capul satului, pe unde treceau vitele la
votată înaltul guvern nu a estradat’o respec­ 8iunî. Cea mai mare piedecă o vede ale ei. păşune. Poporul a cjis: D-le! Decă îţi dăm
tivei diecese, ci el însu-şî a împărţit’o; lista „N. Fr. Presse“ nu în oposiţia stân­ Secretarul de stat Curson şi-a dat si­ de păşune cât ceri, slobodi-ne spre păşu­
propusă din partea diecesea revăcjut’o şi a gei germane, ci în atitudinea drep­ linţa a dumeri pe orator, arătând asupra nat şi acest pământ cu trifoifi, care ne stă
dat cui a voit, er cui nu a voit, pe acela
tei, care de temă, ca du cum-va se avantagiilor, pe cari Englitera le-a câştigat aşa în cale. La ce Bereczky a rugat po­
l’a apăsat. Mă rog de iertare, o ast-fel de se găsâscă o majoritate pentru des pănă acum în China fără de a purta răs- porul, că barăm pănă la Rosalii să încun-
procedură, când e vorbă de beneficia, când fiinţarea ordonanţelor de limbă, ar boiti şi fără de a se certa cu celelalte puteri. jnre trifoiul, şi atunci cosindu-1, va slobocji
respectivul nu are alt venit de bani, decât fi în contra unei înţelegeri asucra Chamberlain, ministrul coloniilor, a de­ pământul să-l folosescă de păşunat. Timpul
ce a căpătat dela stat, lovesce în jurisdic-
comisiunei limbilor. Sesiunea se va clarat, că doresce mai bucuros raportori a sosit şi a trecut, şi sătenii au cerut să le
ţiunea bisericescă, şi pentru aceea măr­ sfîrşi dâr, c|ice „N. fr. P r . f ă r ă de bune cu Germania, decât cu Rusia, de slobodă pământul după-cum le-a promis.
turisesc, că puterea disciplinară a înaltului comisiune pentu pact, fără de corni- vreme ce interesele Engliterei în China Bereczky însă n'a voit să cedeze, ba i-a
guvern contemplată în paragrafii 7, 8 şi 9 siune budgetară şi fără de o comi­ sunt mai apropiate de ale Germaniei, decât ameninţat, că acum de ciudă nu va slo-
este degradarea bisericii, întru cât pe ser­ siune a limbilor. Problema e sim­ de ale Rusiei. „Nu cunosc politică mai bocli pământul pănă la tomnă.
vitorii bisericii îi pune sub două feluri de plă: vre contele Thun se împace, slabă — dise oratorul — decât aceea, care In frunte cu judele comunal, cu cu­
autorităţă disciplinare. Eu avend deci în sâu se subjuge pe Germani? Greu­ urgitâză un lucru, ce nu se pote ajunge ratorul bisericesc şi cu juraţii comunali,

vedere scăderea aceea a proiectului de tăţile nu sunt numai în parlament, fără de răsboifi . El ceru mai departe ra­ toţi omenii de frunte şi cu puţină carte,
44
lege, că deşi face disposiţiune interimală, ci şi în guvern. Contele Thun a aş­ porturi seriose şi intime cu Statele-Unite au hotărît, în urma acestei necualificabile
nu determină un anumit minimum, cu care teptat, ea lucrul se se clarifice din ale Americei, fiind-că o alianţă între Eu- purtări, ca în 7 Iunie, adecă Marţia tre­
voiesce, să întregescâ congrua preoţilor sînul camerei, der din contră, cla­ glitera şi America ar fi bună pentru amân­ cută, să mergă dânşii cu tote vitele de pe
greco-catolici; considerând mai departe, rificarea trebue se vină dela mi- două naţiunile şi pentru civilisaţiă. păşune şi se le bage pe trifoiul lui Bereczky.
că proiectul acesta deşi nu determină mi­ ni3teriu. Intre cei ce au atacat guvernul a fost Aşa s’a şi întâmplat. Faimosul fecior al
nimumul de esistenţă, totuşi supune pe
Cu alte cuvinte, foia germană şi Harcourt, combătând aspru discursul lui lui Bereczky s’a pus cu puşca încărcată
preotul gr. catolic unei nouă autorităţi aşteptă, ca contele Thun în momen­ Chamberlain dela Birmingbam. Acest dis­ înaintea vitelor şi a omenilor, ameninţân-
disciplinare ; şidupă-ce acest proiect de lege tul din urmă se caute a delatura re- curs, dise vorbitorul, nu ni-a câştigat nici du-i cu morte, de vor păşi pe trifoifi. Der’
stă în contrast cu paragraful 24 al arti- sistenţa Germanilor, desfiinţând or­ prietini, nici aliaţi. în deşert! Omenii şl-au esecutat botărîrea
culului de lege LUI din 1868, care dice, donanţele de limbă şi dând deelara- * luată, care, deşi după lege era necorectă,
că formarea de comune nouă bisericescl şi ţiunî liniştit6re cu privire la sigu­ Armările Rusiei. Ţarul Rusiei a dat în fond era justă. Bereczky în 7 Iunie a
de adunări bisericescl, schimbarea biseri­ ranţa constituţiei: un ucaz cu privire la noua organisare a făcut arătare pretorului din Hida contra
cilor filiale în biserici matre şi a biseri­ Etâ ce cjice ea cu privire la artileriei de reservă şi suplementare. După acestui fapt, o simplă transgresiune de câmp,
cilor matre în biserici filiale se ţine de acesta:
acest ucaz în timp de răsboifi vor fi for­ care momentan a şi ordonat notarului, să
drepturile esclusive ale confesiunilor; după
Contele Thun n’are, decât să declare mate atâtea brigade de artileriâ ale reser- mergă la faţa locului, să cerceteze lucrul,
ce în acest proiect de lege văd restrînsâ camerei, de despărţire, că nicl-odată nu se vei, câte corpuri pedestre de armată reservă şi să facă raport despre cele întâmplate.
aeestă jurisdicţiune a bisericilor: eu nu va atinge de constituţia, şi îndată se va are Rusia europenă şi Caucasul. Ordonă Fiind comunicaţia poştei forte greoie, no­
pot primi acest proiect de lege, ca basă la
găsi terenul pentru o înţelegere. Inafară mai departe ucazul, ca în timp de răsboifi tarul nici astăcţl nu a primit ordinul preto­
desbaterea specială. de ordonauţele de limbă, Germanii sunt să se înfiinţeze trei brigade suplementare rului. Sătenii din Doi şl an ţinut vitele pe
gata la o pace onorifică. Aceste ordonanţe de artilerie cu câte 12 baterii uşore, apoi pământul cu trifoifi al lui Bereczky, fără
r
Erăşi Gestiunea cvotei. însă trebue să fiă cassate, fiind-că e cu ne­ o secţiă de alte tunuri şi 19 batei'ii sepa­ ca vre o procedură să se fi pornit conti'a
putinţă, ca Germanii să plătescă un nou rate. Pentru scopul înfiinţării celor 164 lor pănă adî. Văcjând Bereczky acesta, şi-a
Seim, că din nou este pusă la ordi­ preţ pentru pace, seu să intre în tratări baterii de reservă în timp de răsboifi, tre­ trimis ficiorul la pretura din Hida, unde
nea dilei cestiunea cvotei. Sâmbătă s’au cu o naţiune, care e deja în posesiunea bue să se susţină în timp de pace 40 bri­ nefiind acasă protopretorul, ci numai pre­
început în Yiena tractările verbale între celor mai însemnate concesiuni. gade artileriă de câmp în reservă şi o bri­ torul, un băiat ales acum de-o săptămână
cele două comitete ale deputaţiunei aus­ O mijlocire între Germani şi Cehi gadă de munte, er pentru înfiinţarea a 5B provăclut cu aceeşî tactică, sciinţă, zel şi
triaco şi ungare pentru cvotă. însă devine imposibilă, îndată-ce siguranţa baterii suplementare în timp de răsboifi, cu aceeaşi ură faţă de noi, ca şi cel-ce a
Aceste subcomitete, compuse din câte constituţiei nu va fi mai pe sus de ori-ce să se susţină în timp de pace 5 baterii înscenat măcelul dela Mebadica. Feciorul
7 membri, s’au întrunit Sâmbătă în 11 îndoială. Chiar şi numai posibilitatea, că separate. lui Bereczky, folosindu-se de aceste cali­
Iunie. Subcomitetul deputăţiei austriaco, guvernul ar cuteza a săvîrşi o lovitură de * tăţi ale substitutului, a predat lucrul aşa,
precum reese din discusiune, are de gând stat pentru ordonanţele de limbă, ar face, Armările Germaniei. Din Berlin se te- că în urma ordinului de ieri, notarul ar fi
a propune o nouă modalitate pentru stabi­ ca îngâmfarea şi încăpăţinarea Cehilor să legrafeză, că Germania încă îşi va reorga- eşit la faţa locului, der nu ar fi putut sa­
lirea cvotei. devină fără margini. Constituţia e acjî sin­ nisa pe base nouă artileria. Din corpurile tisface ordinului. Omenii s’ar fi opus, nu
Pănă acuma deputaţiunea austriacă gura garanţiă a pactului în Ungaria şi Boe- deja esistente se plănuesce a-se forma câte­ pot zălogi vitele etc. Pe scurt el conclude,
pentru cvotă a pretins se se ia ca basă mia; pe ea se baseză armata comună, le­ va corpuri nouă, aşa că Saxonia va primi că notarului îi trebue ajutor de forţă bra-
pentru stabilirea cvotei fiă-cărui stat cifra gătura economică a monarchiei şi restabi­ un al doilea corp cu garnisona în Lipsea, cbială: gendarmi. Credulul de solgăbirău dă
poporaţiunei. Deputaţiunea ungară însă n’a lirea stărilor normale între naţiunile Aus­ Bavaria al treilea corp cu garnisona în momentan ordin gendarmilor, că numai de­
primit aeestă modalitate. Acum subcomite­ triei. Absolutismul ar aduce ţările nostre Nurnberg. Prusia va primi corpul al opt­ cât să mergă la Doi, ca să fie într’ajutor
tul deputăţiei austriaco voiesce să propună, într’o dependenţă atât de mare de Ungaria sprezecelea cu garnisona în Mainz. Nu se notarului de acolo întru a disciplina pe
ca raportul de contribuire la cheltuelile constituţională, încât am cădâ la rangul seie încă, că ce pretensiunl va ridica gu­ Yalabi. Notar nu era în Doi, ca ’n palmă.
comune să se afle şi să se stabilâscă pe unei Croaţie. Federalismul, precum şi ale­ vernul faţă cu cavaleria. Cercurile militare Procedura n’a fost începută: prin urmare
basa tabelelor asupra dărilor directe şi in­ gerea parlamentului central de cătră diete cred, că contingentul de faţă nu e sufi­ de opunere din partea sătenilor nu putea fi
directe în amândouă jumătăţile monarchiei, prin delegaţi, ar face, ca minorităţile să fiă cient şi că vor fi sporite şi trupele de bi- vorbă.
cari ambele au fost presentate de ministe- date fără nici un scut pe mâna majorităţi­ cicliştl. Opinia generală e, că guvernul va Mergând gendarmii la Doi s’au pus
i’iul de finance austriac. lor naţionale şi ar provoca periculul unor cere pentru fiă-care corp de armată câte-o
pur şi simplu la disposiţia şi comanda lui
De aici se conchide, că deputăţia aus­ conflicte sângerose. trupă de cavaleria, care va face serviciu Bereczhy, care înarmându-se dimpreună cu
triacă e gata de-a se înţelege pe aeestă O monarebiă mare în centrul Euro­ de curier. Guvernul militar le cere tote ficiorul său, dimpreună cu gendarmii s’au
nouă basă, şi se crede, că astfel va fi po­ pei nu pote să-şi delăture încurcăturile in­ acestea, ca să ţină pas cu Francia, care dus la pământul cu pricina. Aci ei nu vo­
sibilă ore-care apropiare. teriore după obiceiul republicelor sud ame­ continuă a-şl mări cadrele armatei. iau nici mai mult, nici mai puţin, decât
Propunerea deputăţiei austriaco încă ricane, seu după esemplul tinerelor popore * ca se închidă 200 de vite, ca apoi să nu
nu este precisată cu cifre. Se dice însă, balcanice. O lovitură de stat ar lovi în le slobodă pănă nu vor plăti omenii ce vor
Din Benin sida-balcanică. 0 soire tele­
că ea va propune un raport de cvotă, după respectul, ce şi-l datoresce monarchia grafică din Belgrad anunţă, că Arnăuţii cere ei, fără de-a mai face multă judecată.
care Austria ar ave se coniribue la cheltue­ însă-şl. uniţi cu miliţie turcescă au pătruns pe la Ei au şi mânat vitele în sat să le închidă
lile comune circa &2V %i er Ungaria circa Acestea suDt părerile organului Mababnina în Serbia. Păzitorii de graniţă la Bereczky. Omenii aucjend de veste au
2
37WU- de frunte al stângei germane. Ce sârbesc! au purtat adevărată luptă cu ei eşit înaintea lor şi i-au rugat, ca să nu le
ErI s’au continuat consultările depu-
cjic şi ce cred Cehii, am vedut deja şi în fine au trebuit să se retragă dinain­ închidă tote, că se pot bolnăvi, ci să în­
taţiunilor pentru cvotă şi se crede, că vor
din enuneiaţiunile (^farului „Narodai tea năvălitorilor, având mai mulţi răniţi. chidă câte una dela fiă-care gazdă, seu de
dura pănă Marţi. Se crede tot-odată, că Listy . Din Yiena se mai anunţă, că Arnăuţii au aprins apoi comuna. Guvernul nu, vor da zălog. De alt-fel ei toţi, cu totă
u
deputaţiunea ungară va lua în considerare
între contele Thun şi partidele drep­ sârbesc a trimis miliţie. averea lor garanteză despre pagubă înaintea
propunerile deputăţiei austriaee.
tei s’a sevîrşit o apropiare. piua de Intre Montenegrini şi Mohamedanl s’a legei. Intr’aceea s’a tras clopotul într’o
Membrii celor două subcomitete au
mâne va clarifica, p6te, situaţiunea dat o luptă în apropiere de Bezana. Din dungă şi mulţime de popor, cam 150—200
fost invitaţi Sâmbătă la prând la minis-
amândouă părţile au cădut mulţi. inşi s’au adunat la faţa locului. Ou totă
trul-preşedinte Thun.
declaraţiunea leală a sătenilor — după
D I N A F A R Ă . cum spun martorii oculari. — Bereczhy a
Sitiiatiuiiea în Austria. Măcelul din Doi. comandat, şi gendarmii au dat foc în omeni
Politica esternă a Angliei. In camera
şi în vite.
In faţa şedinţei de mâne a ca­ comunelor din Londra a fost o discuţiă Cetitorii noştri cunosc în linia-
Judele comunal a fost puşcat prin şele,
merei vienese, cara se crede, câ va forte interesantă la 11 iunie n. asupra po­ mente generale măcelul comis de
fi cea din urmă în aeestă sesiune liticei esterne a Angliei. Deputatul Asquit cei 4 gendarmî din Hida în comuna curatorul bisericei prin piept, fătul bisericesc
prin cap, aşa încât momentan i-au sburat
şi în care se aşteptă nisce enuncia- a cerut lămuriri dela guvern faţă de între­ Doi asupra Românilor, dintre cari
creerii. Toţi trei au rămas morţi! Alţi omeni
ţiunî grozava din partea guvernului, barea, că ce a făcut, ca interesele indus­ trei au cătjut morţi, er şeple greu ră­
organul de frunte al partidei pro­ triale şi comerciale ale Angliei să nu su­ niţi. Revenim acjî asupra acestei crime au fost greu răniţi. Asemenea şi multe vite.
gresiste germane „N. Fr. Presse" fere ştirbire în China prin Ruşi şi Germani, dâud următdrele amănunte asu­ Lui „Egyetărtăs i-se scrie de aseme­
44
face în numerul seu de erî unele inimicii veciniei ai Engliterei. Rusia este pra ei. nea, că acest Bereczky a trăit în continuă
observări importante. duşmanul Engliterei în Asia, prin urmare După cum i se scrie „Tribunei din certă şi duşmăniă eu locuitorii români ai
14
Cel mai mare preţ, cjice numita nu-i pote fi amic în Europa; totuşi ar ţină Sibiiu, în primăvara anului acestuia s’a ţi­ comunei, şi el, contra liotărîrei comitetului
f6iă, l’a pus contele Thun in insti­ mai mult la Rusia, decât la Germania, nut adunarea generală a proprietarilor, comunal, a oprit vitele Românilor să pască