Page 21 - 1898-06

REDACŢIUNEA, „gazeta* ie e jn floare di.
S
Admnistraţiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fi., pe eăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrele Birouri de anunoluri: Se prenumoră la tdte ofi-
In Viona: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfeld & Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. S Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Qoldbor- Admmidraţiunca, Piaţa maro,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe troi luni 2 fl. 50 or<
riă garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 124— Anul LXI. Braşov, Duminecă 7 (19) Iunie. 1898.

Se’nceteze odată nepăsarea! basa organisaţiei şcolare confesio­ serica română gr. or. din Transil­ în tdte bisericile un parastas împreunat
nale, au o deosebită îndatorire de-a vania şi Ungaria a decis, precum cu o cuvântare comemorativă, potrivită
Am urmărit şi urmărim cu cel urmări cu cea mai mare atenţiune seim, se facă sărbărî bisericesc! prin pentru popor, despre însemnătatea cţilei,
mai mare interes mişcarea în sînul şi simpatiă mersul reuniunilor de în­ parastase şi cuvântări acomodate. şi solemnitate şcolară“.
înveţătorimei nâstre, căci cine este văţători. Cu drept cuvânt se întrebă Escelenţa Sa Metropolitul Miron Luate acestea la cunoscinţă cu
mai mult chiămat a lucra pentru unul din raportorii^ noştri, din pro­ Romanul a adresat cătră clerul şi po­ viu consimţământ şi din partea si­
cultura naţională a poporului nos­ topopiatul JBiei: „Ore noi învăţătorii porul ortodox din archidiecesa tran­ nodului nostru archidiecesan din
tru, pentru deşteptarea şi înaintarea nu suntem vrednici să fim ascultaţi silvană un A p e l , în care se arată anul curent sub Nr. prot. 23 şi pu­
lui, dâcă nu dascălul român? şi secundaţi în afacerile ndstre de în deosebi modalităţile de urmat la blicate la timp şi prin cţiare, consis­
Unul dintre promovătorii cei directorii noştri scolastici?" acâstă serbare. Publicăm mal jos torial archidiecesan este convins pe
mai puternici ai legăturilor spiri­ Şi întrebarea o vom afla fdrte acest Apel, ce l’am primit astăzi- deplin, că clerul şi poporul nostru
tuale şi frăţesc! şi ai solidarităţii în la loc, dăcă vom ave în vedere, că Dâr nu numai în archidiecesă, va serba şi numai din propriul seu
lupta pentru cultura poporului în­ la adunarea din Maiu a. c. a învă­ ci şi în diecesele Aradului şi Ca­ îndemn aniversara acum de un pă­
tre învăţători sunt fără îndoeiă reu­ ţătorilor din acel protopopiat n’a ransebeşului se fac pregătiri pentru trar de secoi dela mârtea neuitatu­
niunile, cunoscute la noi sub numi­ luat parte nici un preot, nici măcar serbarea memoriei metropolitului lui său archipăstor, regenerator al
rea de reuniuni înveţătorescî. preotul local. Vom afla fdrte îndrep­ Şaguna. Episcopii dela Arad şi Ca­ vieţii nostre bisericesc!; ca totuşi
Asemenea reuniuni s'au înfiin­ tăţită şi afirmarea lui, că neajutân- ransebeş au dat circulate cătră cler, pietatea cătră memoria Aceluia să
ţat la noi mai multe sub scutul au­ du-se reciproc preoţii şi învăţătorii, prin cari obligă pe preoţi să facă se esprime pretutindenea în acelaşi
tonomiei bisericescî-scolare, dâr nici vor rămâne tot în starea cea vechiă cunoscut poporului înainte cu o săp­ timp şi în cea mai bună armonie,
păcă ac}î nu putem c^ice, că numă­ şi progresul va fi de tot neînsem­ tămână, că Duminecă în 14/26 Iunie află de bine consistoriul a da pu­
rul lor ar fi îndestulitor şi complet. nat şi încet, pe când alte popdre îna- se va serba aniversarea de 25 de blicului nostru unele manuduceri, pre­
Sunt încă ţinuturi mari locuite de inteză cu paşi uriaşi pe terenul şcolar. ani a morţii marelui Archiereu. cum urmezâ :
Români, ca de esemplu Bihorul, unde Nu mai puţin întristătdre ni-se 1. Fiind-că aniversara morţii ferici­
Nr. 4350 Preş.
nu se află nici o reuniune de învăţători. pare şi constatarea, că nu s’a făcut tului archiepiscop şi metropolit Andreii!
Mai de mult ne plângeam ade- încă nimic pentru a înfiinţa o bi­ A P E L Baron de Şaguna, adecă 16/28 Iunie, în
se-orî, că tocmai în archidiecesa Bla- bliotecă eorespuncfetbre, de care are cătră clerul şi poporul o'rtodox din anul acesta cade pe o (fi de lucru, când
şiului nu esiata nici o reuniune de lipsă neapărată o ast-fel de reuniu­ archidiecesa Transilvaniei. mulţimea credincioşilor noştri este mult
învăţători cu un cerc mai estins ne. Aşa cevaşi n’ar trebui se fiă, ocupată cu economia câmpului: serbarea
de activitate, afară doră de una ori pentru-că nimic nu scusă nepăsarea Iubit cler şi popor! generală a acestei 49® de tristă memorie,
două reuniuni locale, cari p6te că şi întrelăsarea în ast-fel de cestiuni, Congresul nostru naţional-bise- acum ca aniversara a 25-a, conform celor
tocmai fiind aşa de re9trînse în cer­ unde cu puţin zal şi cu puţină ener­ ricesc în sesiunea sa ordinară din dispuse dela metropoîie pentru întregă pro­
cul lor de activitate, abia dedeau gia se pot dobândi resultate cel pu­ anul trecut 1897 sub Nr. prot. 89, vincia nostră metropolitană, are să se facă
un semn de viâţa. ţin pe jumătate mulţămitore, er cu a decretat următârele: „Considerând, în tdte comunele bisericesc! din archidie­
Abia înainte cu un an s’a în­ adevărată însufleţire se pot face chiar că meritele şi virtuţile bisericescî- cesa nostră în Dumineca premergătore,
fiinţat şi pentru archidiecesa întrâgă minun'.. şcolare ale in veci pomenitului ar> adecă 14/26 Iunie a. c., având să culmineze
a Blaşiului o reuniune învăţătoreseă Dâr despre acestea şi multe al­ chiepiscop şi metropolit Andreiu Baron aceea în celebrarea unui parastas solemn
cu sediul în Blaşiu. îşi luase un tele de felul acesta, cari ating sfânta de Şaguna constituesc un neperilor pentru sufletul marelui bărbat al bisericii
frumos aveut acâstă reuniune şi pri­ causă a culturei ndstre naţionale, isvor de pietate pentru totă suflarea şi naţiunei nostre, care să urmeze după
veam cu Irumbse speranţe la viito- ni-se va da ocasiune de-a vorbi mai românâscă din metropoîie: Cousis- terminarea Sântei Liturgii.
rea ei desvoltare. pe larg. Pentru astăcţî încheiăm do­ toriul metropolitan se însărcineză a 2. Celebrarea acestui parastas preo-
Din raporturile însă, ce le pri­ rind, ca să înceteze odată nepăsarea, lua la timp tâte măsurile de lipsă, ţimea să o anunţe poporului în biserică cu
mim despre adunările parţiale ale care ne împedecă în desvoltarea nds- ca aniversara a 25-a dela mortea opt dile mai ’nainte, eventual şi în alt mo-
reuniunei, ce se ţin peste an în di­ tră, şi să păşim cu curaj şi însufle­ marelui archiepiscop şi metropolit dru şi timp, pentru a-se da actului urmă­
feritele protopopiate, vedem cu pă­ ţire la fapte, dela cari atârnă nu nu­ Andreiu baron de Şaguna se se ser­ torii! o publicitate cât mai mare; er comi­
rere de reu, că causa salutară a mai progresul, dâr chiar şi esistenţa beze în întiâga nâstră metropoîie, tetele parochiale să se întrunescă numai
întrunirilor învăţătoresci nu întim- ndstră naţională. într’un mod cât se pâte mai demn". deeât pentru a arangia pănă la amănunte
pină din partea publicului nostru In urma acestei decretări, con- solenitatea parastasului în modul cel mai
sprijinul, de care are lipsă şi fără de sistoriul metropolitan a adresat con- cuviincios, unde li se recomândă între ce-
care uu pote înainta. In amintirea Metropolitului Şaguna. sistoriului nostru archidiecesan la 11 le-lalte pregătiri cu colivă, lumini şi cu
Este îndeosebi forte dureros, că Peste (ţece cjile se împlinesc 25 Novembre 1897 sub Nr. 309 o re- pomene simbolice, încă şi posibila aducere
neinteresarea, de care vorbim, se de ani, dela mortea neuitatului Ar- cercare pentru „a dispune, ca în aminte în faptă de sărăcimea locală, care
arată chiar şi din partea preoţilor, chiepiscop şi Metropolit Andreiu Baron Dumineca precedentă aniversării, a- şi ea să aibă ocasiune de a-se alătura la
cari ca directori şcolari, ce Bunt, pe de Şaguna. Din incidentul acesta bi­ decă in 14/26 Iunie 1898, se se oficieze meditaţiunile piose ale celor mai cu stare.
----. --- i~ r _ry---- 1 - ' —
L i
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Lângă el Pintea şedea Căci vieţa încă-i dulce, Der ei bea şi-şî petrecea,
Şi eu soţii lui vorbia, Dâr de-o şi fi să pornim, Iute sera le trecea,.............
Vorbia şi se sfătuia. Oei mai bravi se ne ’nsoţim; Când pandurii ’nţelegea,
Ceva despre Pintea vitezul. Ei erau pănă ’n cincî-dee! Ş’atuncî apoi vom pleca, Cum-că Pintenii a vinit,

De Ion Pop Reteganul. Şi frigeau, vre-o trei berbec!, Dâcă din tine-om afla După ei au si pornit,
Nu-i frigeau precum se frige, Mortea ta din ce va sta? Şi ’năuntru ei intrară,
V.
Ci-i întorceau în cârlige,* — Fraţilor, iertaţilor, Şi de arme-i despoiară,
Etâ şi unele legende din vieţa In cârlige şi ’n belciuge, Din mine puteţi afla, Şi ca nodul îi legară.
a,cestui erou naţional. La locul în- Să le fie carnea dulce. Că mortea mea înc’o sta:
t âiu punem : „Horea lui Pintea Vi- Când berbecii se frigea Din trei fire de grâu sfâut, — Fraţilor, pandurilor,
t-âzul", după cum am scris’o dela Şi cina când se gătea, Dintr’un plumb micuţ d’argint, Daţi-ne voi nouă pace,
Oupşa Yasilie din Strîmbu, cum o Pintea la soţ! se ’ntorcea Bine ’n puşcă îndesat Că nimica n’om mai face,
aflăm şi în „Gfutinul" şi în „Nopţile Şi din gură le grăia: Şi la peptu-mi aţîntat. Der de ne duceţi la morte,
Uarpa/ine" ale lui Drăgescu: — Fraţilor, fertaţilor, Când fertaţii aud ir ă, Vai şi-amar de-a vostră sorte!
Der pandurii răspundea:
Stau să mor, aşa-mî e dor! Armele şi-le gătiră
Horea lui Pintea Vitezul! — De aic! voi nu ve-ţî scăpa,
Merge-ţ! câţî-va ’n Baia-mare, Şi pe cai că se suiră,
I. Aduceţi pâne şi sare, Cătră Baia se porniră. Păn’ de scire nu ni-ţî da
Mortea Pintii ’n ce va sta?
Frundă verde de secară, Şî-apoi câţî-va ’n Baia-mipă,
II.
Golea despre primăvâră Şî-aduceţi vin şi palincă, — Fraţilor, pandurilor,
Când se ’mbracă codrii âră, Să ne facem voiă bună, Când la Baia s’arătară,
Dela noi puteţi afla,
A eşit Pintea afară; Se petrecem împreună! Porta ’nebisă o aflară,
Că mortea Pintii va sta
A lăsat cetăţi şi sate, Un voinic mai tinerel, Şi cu bărdi dădură ’n portă, Din trei fire de grâu sfânt
Ce sunt pline de păcate, Şi ’ntre soţ! mai vitejel, De se sparse ’n dece totă, Şi dintr’un plumb mic d’argint,
Şi s’a tras în codrul verde, Oblu ’n sus s’a ridicat Şi în Baia ei intrară,
Tare în armă îndesat,
Unde traiul lin se pierde. Şi ast-fel a cuvântat: Pe la nobili se băgară,
Şi la pieptu-i aţintat!
Colo jos în codrul verde — Ascultă, Pinte voinice, După vin, pâne şi sare,
Ce cumplit foc se mai vede ! Noi la Baia nu ne-om ducă, Ca se ducă de mâncare. Dâr pandurii nu-i lăsară,