Page 22 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TR AN SL VAN IEI. Nr. 124—1898.

3. Preoţimea parochială să ţină. la neraţiunea de astăcji, plină de gra­ puternicirea de-a încheia pactul eco­ publicanul Ricard, pe care camera,
ocasiunea parastasului o cuvântare come­ titudine, doresc a serba memoria nomic şi cu o Austriă absolutistă. cu tâte protestările ministrului pre­
morativă despre însemnătatea cailei acomo­ celui mai mare în fapte şi mai Se crede, că dieta îş! va isprăvi şedinte Meline, l’a primit cu majo­
dată priceperii poporului; âr învăţătorii şeâ- demn de nemurire bărbat al bisericii lucrările acestei sesiuni în săptămâna ritate de 40 voturi In urma acâsta
lelor nostre confesionale să adune pe toţi şi naţiunei nbstre ortodoxe române, acâsta şi că va lua vacanţă pănă la guernul şi-a dat dimisia. — Noul
şcolarii din loc după terminarea parasta­ la împlinirea unui pătrar de secol Septemvre. ministeriu nu s’a constituit pănă
sului, la şc61a locală, unde pe lângă asis­ dela prâcurunda şi pentru toţi fii! * acum. Printie candidaţii la presi-
tarea fruntaşilor comunei bisericescl, even­ bisericii nbstre adenc deprimătdrea In cealaltă parte a monarehiei, denţia ministeriului se amintesc se­
tual şi a altora să le ţină la cuprinderea lor lui mbrte! Apelez dec! la simţul în Austria, săptămâna acesta a adus natorii Peytral şi Freycinet, apoi liibot,
o disertaţiune scurtă, prin carea să se im­ bun bisericesc şi naţional al publi­ o mai surprindere. Pe diua de Marţi, Dupuy şi Sarrien.
prime cât mai adânc în sufletul lor memo­ cului nostru, cler şi popor archidie­ era să se deschidă parlamentul. Din *
ria marelui archiereu şi bărbat al naţiunei; cesan, pentru a-şî face semă cu în­ tâte părţile aşteptau cu mare încor­ In marea împărăţiă nemţescă,
apoi să esecute cu şcolarii o cântare bise- semnătatea aniversării iminente a
dare şedinţa de Marţi, în care mi- German a, se fac tocmai acum alege­
ricâscă acomodată, sâu o composiţiune oca- (filei, în care fisicesce ne a părăsit
nistrul-preşedinte Thun avea să răs­ rile pentru parlamentul din Berlin. Sunt
sională. Cuvântările, disertaţiunile şi întreg pentru totdeuna, biruit de bblă acela,
pundă la interpelaţia asupra disol- cunoscute pănă acfi 79 resultate.
arangiamentul festivităţii are să fie lipsit care ni-a fost pănă a trăit, tăria şi
vării consiliului comunal din Graz. Aleşi au fost 2 conservatori, 2 din
de orl-ce colorit politic. Pentru înlesnirea lumina nbstră, der al căruia suflet
In loc de şedinţă însă a urmat fără partida aşa numită a imperiului, 42
preoţimei parochiale, se trimite la fie-care va rămână pentru totdeuna cu noi,
de veste închiderea şi amânarea par­ din partida centrului, 1 naţional libe-
oficiu parocbial câte un esemplar din cu­ ca obiect de admiraţiune şi model
lamentului din Viena printr’o hotărîre ral, 21 social-democraţî şi 1 Elsaţian;
vântarea pauegirică, compusă anume pen­ de imitat în vieţa nbstră publică- prea înaltă a monarchului. Deşi vor fi 24 alegeri suplementare. So-
tru acâstă ocasiunede asesorul consistorial, bisericâscă.
amânarea acesta a fost neaşteptată, cial-democraţii desvâltă mare activi­
protoereul Zacharia Boiu. Eiă, ca momentele festive, pen­ totuşi ea n’a mirat pe nimeni. Ce tate pentru a câştiga cât mai multe
4. Institutul archidiecesan seminarial
tru car! ne pregătim, se ne unescă era să şi facă contele Thun? Des- mandate.
pedagogico-teologic din centru în cflua pa­ %
pe toţî şi mai strîns în credinţă, baterî liniştite în parlament nu putea
rastasului, în orele de cătră seră, conform
speranţă şi iubire, pentru-ca întăriţî să mai aştepte, în urma purtării In 16 1. c. parlamentul Italiei a
dorinţei sale, va duce în deplinire o festi­ cu acestea, se putem promova cu Germanilor radicali oposiţionali, cari avut o şedinţă fârte însemnată. Mi-
vitate comemorativă domestică, cu parti­
resultate mulţămitbre binele comun de nenumărate ori au spus’o guver­ nistrul-preşedinte Rudini a preson-
ciparea publicului dinafară, prin cântări şi
sub nimbul marelui şi neuitatului nului, că parlamentul nu va pută tat pe membri noului său cabinet,
discursuri ocasionale, cari să ridice şi în- nostru archiereu Andreiu Baron de lucra nimic, pănă când nu vor fi declarând tot-odată, că guvernul află
tărâseă şi mai mult în sufletul corpului didac­ Şaguna! retrase ordonanţele de limbă. Amâ­ de lipsă a înainta parlamentului
tic, al elevilor seminariall şi al participan­
Sibiiu, 1/13 Iunie, 1898. narea acesta a nemulţămit partidele nisce proiecte de legi, cari au de
ţilor memoria bărbatului, căruia cu deose­ din majoritate, cari văd în ea o re­ scop apărarea societăţii şi îmbună­
bire şi acest institut are a mulţămi în cea Miron Romanul m. p., tragere a contelui Thun dinaintea tăţirea raporturilor economice. In
mai mare parte întemeerea şi organisa- archiepiscop şi metropolit.
falangei obstrucţioniste a Germani­ sensul acestei declaraţii ministrul-
rea sa.
lor. Pe aceşti Germani, firesce, preşedinte Rudini presentâ proiectul,
B. Dâcă, fiă din lipsa de preot local,
amânarea i-a îmbucurat, ea le mână care cuprinde măsurile de luat în
fiă din altă ore-care causă, parastasul nu JRevista politică. şi mai multă apă pe mâră şi-i face
s’ar pute oficia în diua defiptă mai sus: să câră cu tot mai mare putere re­ interesul susţinerii ordinei publice.
acela să se ţină în Dumineca proximă; şi Săptămâna acesta nu s’a petre­ Prin acest proiect guvernul este îm­
tragerea ordonanţelor. puternicit a publica starea de ase­
decă s’ar întâmpla, ca parochul, având să cut ceva mai de semă înăuntru ţării.
celebreze Santa Liturgie în altă comună, Spiritele între Ungurii, cari fac po­ Tote partidele din parlament diu şi pănă la aducerea unei legi;
n’ar pute duce în deplinire Liturgia şi în litica înaltă, au fost mai mult puse au dat manifeste cătră alegători. primesce deosebite împuterniciri cu
cealaltă parochie : el este autorisat a cele­ în mişcare de pertractările celor Partidele din drepta, seu ale majo­ privire la regulamentarea pressei;
bra parastasul ocasional în cea din urmă două comisiunî pentru cvotâ, pertrac­ rităţii, declară în manifestul lor, că se declară, că societăţile odată di-
şi fără Liturgie. tări, car! au ţinut în Viena mai au făcut tot ce s’a putut ca lucru­ solvate, nu se mai pot reconstitui;
6. Afară de parastasul solemn şi de multe cjile. Din cele ce au resuflat rile să nu ajungă aici, au suferit alegerile administrative se amână
festivităţile şcolare, deline ate în punctele prin gazetele unguresc!, acestea per­ tâte atacurile îndreptate în contră-i, pănă la 1899; guvernul primesce îm­
precedente, consistoriul archidiecesan află tractări n'au dus pănă acum la nici er acum nu pâte decât, consecuent puternicirea, ca persânele militare,
atitudinei sale, să declare, că va aduce cari stau în serviciul căilor ferate,
de bine a-se arangia în biserica cea mare un sfîrşit b u n ; cei din Austria au
din Răşinari, lângă care e situată cripta cerut mai mult la cheltuelile comune şi în viitor tote jertfele pentru sco­ a poştei şi telegrafului, să fiă chiă-
cu osămintele fericitului archiepiscop şi dela Ungur!, decât aceştia sunt în­ pul urmărit de guvern de a-se res­ mate sub arme, ori când ar cere tre­
metropolit Andreiu Baron de Şaguna, un duplecaţi să dea. Se vor mai face, tabili o activitate parlamentară priin- buinţa. Afară de acest proiect gu­
ciosă. — Partidele minorităţii cer vernul mai aşterne camerei proiec­
parastas de un calibru mai mare întru me­ ce-i drept, încercări de a-se ajunge
moria aceluia la 25 de ani dela mortealui la o învoială în acestă importantă tâte în manifestele lor retragerea tele despre: apărarea serviciului pu­
ordonanţelor de limbă. blic; modificarea legei de pressă, în
şi acâsta în însa-şl diua morţii, adecă Marţi cestiune, nădejde însă nu prea este,
Astfel stau trebile în Austria. temeiul căreia (fiarele pot fi oprite
în 16 (28) Iunie a. c. cu participarea pu­ ca lucrurile se pbtă fi întocmite şi
blicului, care având simţul nobil şi posibi­ pe voia Austriacilor şi pe voia Un­ * timp de 6 luni; mai departe proiec­
litatea de a-se presenta, se va aduna din gurilor. In Francia s’a întâmplat, că gu­ tul despre reuniuni; proiectul modi­
diferitele părţi ale provinciei nostre me­ Dieta din Peşta îşî continuă încă vernul de pănă acum, în fruntea că­ ficării legei învăţământului etc.
tropolitane la acel parastas, pentru a că­ desbaterile. Tocmai acum sunt la or­ ruia se afla Meline, şl a dat dimisia. Preşedintele consiliului de mi­
ruia arangiare în tote amănuntele este de­ dinea c|ilei nisce proiecte ale guver­ Pricina dimisiunei este, că republi­ niştri ceiu apoi discuţiune asupra
numită o comisiune consistorială, care să nului asupra dărilor de consum, pe canii radicali au cerut guvernului să politicei generale a cabinetului.
se pună în conţelegere cu comitetul paro- car! majoritatea le-a şi primit în facă politică de reforme curat re­ *
chial din Răşinari, având să premergă şi amândouă desbaterile. Oposiţia un- publicană şi democratică, spriginin- Soirile despre resboiul dintre Spa­
parastasului acestuia celebrarea sântei liturgii gurâscă a combătut aceste proiecte du-se numai pe o majoritate curat nia şi America nu ne înfăţişbză de
după tipicul dilei. din răsputeri, fiind-că după a ei pă­ republicană. In sensul acesta a pro­ loc icâna adevărată a celor ce se
re
Etă modul cum posteritatea, ge- rere, prin ele se dă guvernului îm­ pus un adaus la ordinea de (fi " petrec la Cuba şi la insulele Fi-

Să mai ies’ odat’ afară, Pintea calul şi-l gătia Domne-atuncI ’i poţi ierta Pintea astfel cuvânta:
Pun în armă grâu d’ăl sfânt Şi de loc încăleca, Şi pe mine-a mă certa! — O sută cincî-decl ai mei,
Şi plumbuţe de argint, Şi când calul şi-l porni De v’au spus, ca să mă vândă De voinici, ca nisce smei,
Şl-o mulţime se ’nsoţiră Pănă ’n Baia nu-1 opri. Şi pandurii să mă princjâ Yă pădiţl prin codrul verde,
Cătră Pintea se porniră. Prin cetate când intra Domne, atuncla tu să-i baţi Că’n Baia viâţa-ţl pierde, —
III. Fluera şi asculta Că nu-s fraţi adevăraţi!.. Şi ţineţi toţi la-olaltă,
Dor de soţii lui va da, Fraţilor, pandurilor, Şi nu vă daţi nicl-odată.
Trei câsurf acum trecuse,
Că fărtaţii-1 cunoscea Spuneţi voi şi domnilor, Nu daţi sfatul
De când bravii lui se duse,
Pintea când le fluera!.. Că legat, eu nu m’am dat, La fârtatul,
Pintea lângă foc rămase,
Dâră soţii nu s’arată, Ci vitâz, că m’am luptat, Că fârtatul
Şi somnul, cum îl luase,
Ci o câtă neaşteptată Ca să sciu, că de prunc mic, Pune capul!
Un vis rău el a visat,
De panduri din Baia mare, Păn’ la morte am fost voinic. Ascultaţi voinici de mine,
Singur de s’a minunat:
Ce era la priveghiare, Să vă ’nvăţ a trăi bine:
Par’că sabia cea nouă Şi când arma şl-o golesce,
Doră Pintea v& veni, Sfatul nu vi-1 daţi la nime,
’I se rupse oblu’n două; Pe panduri mi-i tăvălesce,
Cu ai săi de a-se întâlni ?! Cui îi dai pâne şi sare,
Par’câ sabia cea veche, Şi când scote sabia nouă,
Când pe Pintea îl văcjură, Ala te mâncă mai tare !..
’I se rupse la ureche, ’I se rumpe tocma ’ndouă,
Toţi în cale îi stătură De acjl Pintea vitâz mare,
Şi din vis s’a spăimântat Şi când scote sabia veche
— Dă-te Pinte acu legat, N’a tăia domnii ’n cărare,
Cât fii ’ndată deşteptat! ’I se rupe la ureche.
Că de nu vei fi puşcat Pintea a gătat cu tote
Atunci plumbul de argint
— Fraţilor, fârtaţilor, Cu trei fire de grâu sfânt, Şi trage acum de morte.
Şi trei fire de grâu sfânt —
pişe Pintea soţilor, Cu plumbuţe de argint! Dintre voi cin’ mă iubesce,
L’au aruncat la pământ.
Der întors’au soţii eră? — Ba, (leu, că eu nu m’oi da, Cine pe Pintea-1 jălesce,
Pieptul lui bucăţi se frânge,
Rău mă tem, ca să nu pieră! Să sciu chiar că n’oih scăpa, După-ce voiţi muri eu
Cât şi calul lui il plânge,
Ceialalţl atunci grăiră: Şi mai bine voiii muri, Să-mi tundă tot părul meu,
Şi rânchâză, asvârlesce,
— Cine scie ce păţiră, Că fârtaţii mei v’au spus. Şi ’ntr’o cji de sărbătore
Ecă miedul nopţii vine, De v’au spus, ca ei se scape, Căci pe domnul său jelesce. Să-l pună ’n portă la sore:
Şi din ei“nu ’ntârnă nime. Peste ţări şi peste ape, Şi când sufletul şi-l da Să-l pieptine fetele