Page 23 - 1898-06

Nr. 124—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

lipine. Se cjicea mai filele trecute, Francisc Palacky a scris istoria popo­ eonsignat un escadron de husari la Blaşiii. atrage luarea aminte a Excelenţei Sale
că Maoilla, capitala Filipinelor, ar rului cehie şi a ţârilor în care locuesce Cu o anumită precisiune au urmat apoi în asupra acestei împrejurări.
fi căcjut. A doua cji înse o telegramă acest popor. Scrierile şi activitatea lui po­ mai multe oraşe ale României demoustra- Vedeţi, stimaţii mei d-ni, că guvernul
din Madrid desminţia căderea Ma- litică au avut mare înrîurire asupra vieţii ţiuni, cari întru atât au avut un caracter ungar încă are conflictul său de naţionali­
nillei şi ne spunea, că situaţia nu naţiunei cehe. regretabil, întru cât, precum se pdte vedâ tăţi. Nu voiesc să desfâşur aici mai pe larg
este atât de gravă şi desperată, că La 1848 el s’a pus în fruntea mişcă­ din (fiare, ţelul acestor demonstraţiuni a acâstă cestiune delicată, ci mă restrîng a
Spaniolii au destule mijlPce de traiu rilor politice şi de atunci pănă la mortea fost consulatul austro ungar, cu care oca- da espresiune dorinţei, ca acâstă cestiune
şi de apărare. O cji încă la mijloc, sa a luptat neîntrerupt pentru egala îndrep­ siune au avut loc ciocniri sângerâse între de naţionalităţi să dispară atât aici, cât şi
şi Araşi o altă scire ne spunea, că tăţire a poporului cehie. Primul congres organele siguranţei publice şi între mulţi­ dincolo, ca potestatea monarchiei ndstre
situaţia e din cele mai grave pen­ slav dela 1848 l’a ales preşedinte. Chiar şi mea excitată. să nu fiă păgubită.
tru Spaniol:. Care este adevărul? înaintea străinilor avea mare trecere şi Deşi trebue să constat aici, că o mare Ca representantul unei ţări sărace în
Omul nu se mai pdte orienta. Un Nemţii i-au tradus aprope tote scrierile.
parte din aceste demonstraţiuni s’au pus industrie, trebue să salut cu bucurie între
lucru însă totuşi pare sigur: Spanio­ In amintirea lui Palacky se vor face
la cale prin agitatori profesionişti, totuşi împrejurările actuale tendinţa încă prea
lii au ajuns aprdpe în imposibilitate mari serbări în Praga, la cari vor lua parte
trebue să stabilesc în deosebi faptul, că mascată a înaltului guvern de a deschide
de a mai continua răsboiul acesta, representanţl de ai poporelor slave: Cehi,
guvernul unguresc în conducerea politicei industriei ndstre prin desvoltarea flotei
care îi costă cheltuelî aşa de mari Ruşi, Poloni, Ruteni, Croaţi, Sloveni, Sârbi, sale interiâre mai ales faţă de Românii ndstre debuşeur'I noui, ceea-ce salut ou
şi care le istovesce tote puterile fi­ Slovaci etc. Consiliul comunal din Peters-
din Transilvania, nu congruâză de loc cu deosebită bucurie, fiind-că prin acâsta se
nanciare. Gazetele streine, mai ales burg a hotărît sâ depună pe mormântul lui
tendinţele Excelenţei Sale a d-lui ministru dă impulsul la lărgirea industriei prin ce
cele francese, sfătuesc pe Spania să Palacky o cunună, pe care o va duce la
al esternelor. ar câştiga ambele părţi ale monarchiei şi
încheie o pace onorifică, pănă când Praga proprietarul diarului rusesc „Swet“,
Noi am avut — durere — anul tre­ o parte a acestor mari avantagii ar veni
agitaţiunea nu va fi cuprins spiritele generalul Komarow. Dintre diariştii slavi şi asupra ţărişorei ndstre.
în întrega Spaniă. vor lua parte afară de Cehi: 14 Sloveni, cut ocasiunea a vedea în Austria, ce con-
La Guantanamo de pe ţărmul Cu­ 4 Slovaci, 5 Sârbi, 6 Croaţi, 18 Poloni, 1 secuenţe triste însoţesc interdictul de în­ Un avantaj deosebit aşi vedâ în acui-
bei, Spaniolii au avut (filele trecute Rute an. truniri strict esecutat, am vădut apoi cum rarea de colonii, decă va fi cu putinţă.
atacuri înverşunate şi sângerose cu Serbările din Praga vor ţinâ patru au avut totuşi loc astfel de adunări, dâr Nu voiesc sâ usez prea mult fără trebuinţă
răsculaţii uniţi cu Americanii. Tru­ dile; cu prilegiul acesta se va pune piatra nu între barierele negru-galbene, ci afară de atenţiunea înaltei Camere şi nici nu
de frontierele imperiului, cari adunări au voiesc să înşir tdte momentele politice-co-
pele spaniole au luptat vitejesce, dăr fundamentală la monumentul, ce i-se ridică
fost cu desăvârşire de alt caracter de cum merciale, cari susţin acâstă cestiune. Un
în faţa puterei coverşitâre a inimicului, lui Palacky acolo, şi care va costa 100,000
au trebuit să se retragă. Şi de o florini. ar fi fost, dâcă s’ar fi ţinut aceste adunări moment însă totuşi voiu espune. Eu con­
parte şi de alta pierderile de morţi între frontierele imperiului. sider acâsta de singurul mijloc apt, prin
şi răniţi au fost însemnate. Se cfice, Discursul baronului Vassilco, Domnii mei, eu stimez sensibilitatea care, şi dâcă nu se va putâ pune capăt,
că forturile dela Caimanera ar fi fost Excelenţei Sal-) în astfel de cestiuni şi am totuşi se va schimba îu bine emigrarea ţă­
rostit în şedinţa din 23 Maiu st. n. a dele- ranilor din G-aliţia şi Bucovina, care «-
nimicite de Americani. gaţiunei austriace la Budapesta. avut ocasiune să cunosc în comisiune acâstă
Cea mai nouă scire din Filipine sensibilitate, când este vorba de amestecul durere — cresce pe cji ce merge.
este, că şeful de bandă a răsculaţi — După notele stenografice ale biroului în afacerile interiore ale Ungariei şi din Emigrarea ţăranilor din Bucovina
delegaţiunilor. — causa aedsta nu pot cere dela Excelenţa cresce în proporţii înfiorătdre. Aşa numitele
lor, Aguinaldo, a năvălit cu armata
sa peste rîul Zapote cu mare putere Înaltă delegaţiune. Sa un astfel de amestec. Este totuşi de măsuri luate de guvern pănă acum sunt
cătră Las Binar şi Paranaque. Aici Din plină convingere ne-am asociat dorit, ca politica interiâră ungară să con­ — durere — prea insuficiente.
sune cu politica nostră esternă. Chiar aşa Recolte slabe, rachiul şi alte miserii
s’a ciocnit cu trupe spaniole, cari noi în comisiune la manifestaţia de încre­
au apărat aceste localităţi cu ne­ dere pentru Excelenţa Sa d. ministru de precum a accentuat mai înainte d. coleg au demoralisat întru atâta pe aceşti săr­
Axman şi a dat expresiune dorinţei, ca mani, încât urmând chemărei orl-cârui agi­
spusă vitejie, dăr au fost silite în esterne, nu numai pe motivul, că consim­
faţa duşmanului, covârşitor în nu­ ţim în întregul său cuprins cu politica Ex­ politica interioră austriacă să consune cu tator emigrâză la Brasilia, ca să piară în
politica esternă, tot astfel aşi accentua şi cea mai mare miseriâ în mlăştinele de
măr, a-se retrage. Lupta a durat 48 celenţei Sale, ci mai ales şi pe motivul, că
ăre întregi şi fără întrerupere. Spa­ am aflat dela locul cel mai înalt, că rela- eu faţă de politica interiâră ungară şi aşi acolo. Aşi ruga, Excelenţa Vostră, să luaţi
niolii şi-au făcut din biserici şi mă­ ţiunile nostre cu statele vecine sunt cele da espresiune dorinţei, ca guvernul ungu­ în considerare acest mic îndemn.
resc să se acomodeze tendinţelor Excelen­ Noi am avut în anul curent în o co­
năstiri spitale, cari stau sub scutul mai bune.
„Crucei Roşii“ şi gem de răniţi. In deosebi are Excelenţa Sa cuvânt ţei Sale a ministrului de esterne. mună a Bucovinei lungdrea de fomete.
Răsculaţii au bătut tabără înaintea sâ fiă mândru pe recunoscinţa exprimată Contrarul nu-1 pdte pretinde guvernul Acesta este un cas, care nu a mai venit
Manillei, dăr se crede, că ei nu vor din partea stimabililor membri ai oposiţiu- ungar dela Excelenţa Sa. Domnii mei, Ro­ la noi de 32 ani. Mulţumită intervenţiunei
pute o ocupa decât cu ajutor ame­ nei, ceea-ce este un cas, care — durere — mânia ocupă astăcjl între vecinii noştri un grabnice a guvernului nostru, a încetat
rican. obvine fârte rar între împrejurările, cari loc forte însemnat, şi dâcă se va ajunge deja epidemia, stările sunt însă atât de
dominâză la noi astădi. odată la o definitivă resolvare a cestiunei misere la noi, încât nu se pot descrie. Nu
Ou tâte acestea nu au întrelăsat aceşti orientale, sunt convins, că Românii vor am date oficiale statistice la disposiţiune,
Serbare în amintirea lui Palacky. dâr întru cât îmi este cunoscut, au emi­
domni, atât în comisiune, cât şi în acâstă ave rol fdrte important. Este deci forte
Marţi în 14 Iunie s’au împlinit o sută înaltă Cameră — aici în deosebi d. coleg regretabil, dâcă s’ar conturbura relaţiunile grat în anul acesta la Brasilia peste 800
de ani de când într’un mic sat (Hodslaviţe) dr. Schiicker — sS-şi esprime temerea lor, nostre bune faţă de acest stat vecin din ţărani din diferite regiuni ale Bucovinei.
Est= datoria guvernului a interveni. Este
din Moravia s’a născut Franciso Palaclcy, că din causa nenorocitelor ordonanţe pen­ causa eroilor comise de guvernul ungar.
vorba de cel mai preţios bun al statului,
un bărbat luminat al Cehilor, istoric, filo­ tru limbă s’ar putâ conturba raportul nos­ In România se schimbă fdrte des parti­
log, politic şi literat, unul dintre acei rari tru faţă de imperiul german. dele. Excelenţa Sa d-1 ministru de esterne, de viâţa omenâscă.
bărbaţi, care a fost deşteptătorul, sfătuito­ Analog acesteia a şi da loc şi eu unei ca fost ambasador la Curtea română, cu­ Ce ne privesce pe noi, Românii din
rul şi apărătorul cu condeiul şi cuvântul al temeri, care, întru cât mi se pare mie, nu noscând de sigur bine împrejurările de Bucovina, ne vom asocia la tote tendin­
naţiunei sale. Palacky şi-a făcut studiile este nemotivată. Aprope în acelaşi timp, acolo; îmi va da în acâstă privinţă drep­ ţele înaltului guvern, cari tind la mărirea
gimnasiale între Slovaci, s’a dus apoi la când am aucfit, că răportele nostre faţă de tate, când (fi ) °â acele persone, cari se puterei şi prestigiului monarchiei. Noi voim
0
Pojun, unde a făcut studiile academice (fi­ statele vecine sunt excelente, s’a interejis consideră astădi de demonstranţi, pot ajunge o Austrie mare, puternică şi unitară, în o
lologia şi istoria), apoi la Praga, unde şi-a din partea guvernului ungar ţinerea adu- mâne la putere, din care causâ este bine astfel de Austrie vedem noi Românii din
petrecut viaţa pănă la mortea-i întâmplată nărei Românilor la Blaşifl şi întru cât se a ţinâ în vedere aceste împrejurări. Bucovina viitorul nostru.
la 26 Iunie 1876. pdte da crecjământ soirilor din diare, s’a Am considerat de datorinţa mea a

In tote duminecile, Pintea nici de-acolo nu-i, Si pe el o ’ncălecat, Subsuâră de-a drâpta,
Şi să-l sufle vânturile Oă-i din sînul codrului. Drumu-a lungul l’o luat C’acolo-i stă puterea.
Colea primâverile. Sub polă de codru verde, Şi’n Baie şi-o d’alergat.
Pintea ’n Baie a picat,
Puţină zare se vede; — piuă bună, băeşii! u
Trei voinici s’au şi aflat Cu picioru ’n portă o dat
Nu sciu, zarea-i puţinea, — Sănătoşi, dragu badii;
Perul de ’i l’au tăiat: Băieşii că i-or strigat:
Ori dor’ Pintea-i p’ângă ea Tu esc! fârtatu Pintii ?
Unu-i George Sălăgianul, — Pinteo, Pinteo, vitâz mare,
Cu vre-o dece, doi-spre-dece Mei fârtat, fârtatule,
Şi cu Mitru Ardeleanul, Nu ne sparge portiţare;
Şi mi-şî frige d’un berbece, Ascultă-ne vorbele:
Altu-i Ioan Moldovanul; Din trei pusei vom împuşcare
Şi mi-1 împărţesc frăţesce De escl fârtatu Pintii,
fi şti a perul i-au tăiat Şi la pământ te-om culcare,
Cum şi Dumnedeu voiesce. Spune-ne mortea Pintii,
In portă l’au aşedat Cu trei fire de grâu sfânt,
Pintea din loc s’o sculat, Că cu bani te-om cumpăni:
Ca el se se pomenâscă Lâng’acestea un plumb de-argint
La plimbare s’o luat întâia cu tăierei,
In cea ţâră ungurâscă, Sub-suâră aţintit,
Şi din gură mi-o strigat: A doua cu husoşei.
De Români fiă mărit Subsuoră de-a drâpta,
— Care fârtat s’a d’aflare, A treia cu mănunţei!
Şi de Unguri pomenit! C’acolo ’ţi stă puterea!
Se mârgă la Baia mare — Mortea Pintii nu oih spune,
IV. După pâne, după sare, De mi-ţi pune pe cărbune ; Pintea âră ’n port’o dat
In numărul 20 al „Gazetei Tran- După praf de cel mai mare; Mortea Pintii nu’oi dare, Şi din gură şi-o strigat:
silvaniei“ din 1897 aflăm următorul După lin, după pelin, De mi-ţi pune pe frigare. — Nu-mi e mortea puşca ta,
„ Vers alui Pintea , care mi-se pare După trei cupe de vin? — Măi, fârtat, fârtatule, Ci mi-e frunda şi iârba,
11
cel original şi în adevăr creaţiune Numai unu s’o aflat, Spune-ne mortea- Pintii, Care-i in tâtă lumea.
pur poporală, âr cel de mai nainte Care-o fost mai slab la cap. Cu taleri te-om învăli. Din trei pusei mi-o d’împuşcat,
sigur e cioplit din acesta, ori din — O, Pintiucă, eu m’oiii duce Vedi, talerii, cum îi vec]I; Pintea ’n genunţl mi-o picat
altul asemenea acestuia: Şi de tâte ţi-oiâ aduce, Pe galbeni n’om pune preţ! Şi el numai şi-o strigat:
De mi’i da murguţ spăriet Mortea Pintii o spuseră: — Cine ’şl ţine fârtat dulce,
Vers alui Pintea Vitezul. Şi de comă săbiet. Trei grăunţe de grâu sfânt, P’acela dracu l’ar duce;
De unde-i Pintea de feli? Şi i-o dat murguţ spăriet Lâng’ acestea-un plumb de-argint, Cine ’şl ţine fârtat drag,
Din Mogogî, dela Ardeii. Şi de comă săbiet, Şubsuora aţîntit, N’ar avâ loc fără ’n Iad !