Page 24 - 1898-06

Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 124—1898.

SCIRILE DILEI. dată la visită domeniului contelui Cseko­ în contra unei invasiunî din partea Sârbi­ mul ce’l răspîndesce prefonderia pe aleă.
i nics. Aflăm, că după iniţiativa d-lui Mun­ lor. Foile bulgărescl din oposiţie, văd în Preşedintele promite a răspunde în şedinţa
— 6 (18) Iunie v. teanu, neobositul director al şcolei de agri­ alegerea locului de manevre o manifesta- viitore. Hubbes arată, că s’au ivit plângeri,
că construirea canalului din strada de
Adunarea despărţământului I (Braşov) cultură dela Herăstrău, ministerul domenii­ ţiune în contra concentrării trupelor sâr- mijloc, (Braşovul-vechii!j nu se face în con
al Asociaţiunei, după cum se pote vede din lor va trimete cliLle aceste d-lor Eugen, bescl la Niş. diţiunî destul de sigure. Cere numirea unei
convocarea, ce-o publicăm mai jos, se va Alexandru şi Zeno Mocioni o căldurosă Eserciţille de înotat cu caii. Ministe­ comisiunl spre cercetarea lucrului. După o
ţine de mâne într’o săptămână, adecă Du­ adresă de mulţumire pentru primirea afa­ rul român de răsboifi a luat disposiţia, ca desluşire dată de inginerul oraşului Kertsch,
minecă în 14 (26) Iunie în Braşovul vechiu bilă şi familiară făcută elevilor şcolei dela regimentele 2 şi 4 de roşiori, din Bârlad, preşedintele promite, că va cerceta lucrul.
Advocatul Sorescu interpeleză asupra abu-
la 3 ore p. m. In acestă adunare, pe cât Herăstrău.
să facă timp de 20 de clile eserciţii de surilor ce se fac din partea precupeţilor şi
aflăm, se vor suleva multe cestiunl de in­ privitor la vândarea de victuale stricate.
Visită prinţului Bulgariei în România. înotat cu caii, având pe ei tot echipamen­
teres, mai ales în ce privesce direcţia acti­ Preşedintele şi senatorul Schnell comunică,
Se afirmă, că visită Principelui Ferdinand tul. Aceste eserciţii se vor face pe malul
vităţii viitore a comitetului. Probabil, că că oraşul de-ocamdată n’are modru de a
al Bulgariei la Curtea română a fost fixată Şiretului, la comuna FurcenI, şi au de scop
cu acestă ocasiă se vor esecuta şi câte-va pune capăt tuturor neajunsurilor. — După
pe diua de MercurI, 24 Iunie. Ea se va a obiclnui regimentele de cavalerie să potă acesta a urmat alegerea pentru ocuparea
cântări frumose din partea corului de co­
face tot la Sinaia, ca şi anul trecut. Prin­ trece în orl-ce moment orl-ce rîurl seu postului vacant de administrator al spita­
pii al d-lui profesor de musică Timoteiii lului civil din loc. Alegerea s’a făcut pe un
cipele va fi însoţit de primul ministru dr. gârle. Experienţele acestea vor fi făcute şi
Popovicl. Asupra acestora atragem atenţiu­ an de probă. Au fost nu mai puţin ca 15
Stoilofif. de celelalte regimente de cavalerie.
nea Românilor din oraşul şi comitatul Bra­ concurenţi la acest post. La a doua votare
Liberat. D-l Mihaiîi Rubinoviciu, preot a fost ales G. Schlandt cu 69 voturi, con­
şovului,"în firma speranţă, că nu vor întâr- Principele George al Greciei, vecinicul
român gr. or. în Braznic, comit. Caraş-Se- tra lui F. Schmidt, care a intrunit numai
dia de-a lua parte în număr cât mai fru­ candidat la scaunul de guvernator al insu­ 33 voturi.
verin, va fi Luni, în 8 (20) Iunie, liberat
mos la adunare, atât bărbaţi, cât şi femei. lei Creta, s’a logodit cu fiica marelui duce
din închisorea de stat dela Seghedin, la Vladimir, fratele mai mare al Ţarului Rusiei. Tergul de ţâră, ce s’a ţinut la Braşov
Regele Carol la Petersburg. piarele care a fost osîndit pe timp de 6 luni pentru în săptămâna acesta, a fost cât se pote de
din Petersburg aduc soirea, că Majestatea obicinuitul cuvânt de „agitaţiune . — Fe­ Petrecere în Ragla. Inteligenţa ro­ slab. Marfă multă, cumpărători mai puţini
14
Sa Regele Carol va merge în luna Iulie la licităm pe d-l preot Rubinoviciă şi-i dorim mână din Ragla (comit. Bistriţa-Năsăud) pote chiar şi ca la târgurile de săptămână.
Petersburg, pentru a face visită curţii im­ tăriă sufletescă, ca să-şî potă păstori turma învită la petrecerea de vară, ce se va aran­ N’a lipsit nici ploia, ce pare a fi nedeslipită
periale rusesc!. D-l Rosetti-Solescu, minis­ sa cuventătore şi în viitor cu bărbăţiă ja acolo Luni, în 11 Iulie n. c. începutul de târguri şi care de astă-dată a causat şi
tru plenipotenţiar al României la Peters­ şi curaj. la 4 ore p. m. Intrarea: de personâ 80 or., multe stricăciuni celor cu şetrile şi în ge­
burg, va Sosi săptămâna viitore la Sinaia, în familiă de pers. 50 cr. Venitul curat e nere vândătorilor. Târgul de vite ni-se
Ploi, grindină şi furtuni. Din mai multe
ca să raporteze Regelui Carol despre pre­ destinat fondului de edificare al şcolei conf. spune, că a fost bunicel, cel de cai mult
părţi ale ţării sosesc scirî despre ploi mari,
gătirile, ce se fac în vederea visitei sale Pentru comitetul arangiator: T. Şiraon, mai slab.
grindină şi furtuni, împreunate cu esundărî.
în capitala Rusiei. preşedinte; I. V. Mărginean, v.-preşedinte;
In localităţile mai multor comitate din Un­
0 visită la d-nii Mocioni. Cetim în garia ploile şi esundârile au pricinuit pa­ I. I. Pecurariu, secretar; I. Botta, cassar; C o n v o c a r e .
T. Roman, controlor. Participanţii sunt avi-
44
„Timpul din BucurescI: Etă câte-va amă­ gube însămnate sămănăturilor. Numai două
saţl la mâncarea propriă; de beuturl va Despărţământul I. al „Asocia-
nunte asupra escursiunei, pe care d-l pro­ săptămâni ne despart de seceriş şi timpul
îngriji comitetul. ţiunei pentru literatura română şi
fesor şi director V. Cârnu Munteanu a fă­ acesta ploios şi rece face, ca spicul grâu­
44
cut-o în Bănat cu 12 elevi ai şcolei de agri­ lui şi nu se desvolte, grăunţul stă pe loc, Nenorociri pe mare. Vaporul „Archiducele cultura poporului român îşi va ţine
cultură dela Herăstrău: Scopul acestei es- ba în mare măsură sămănăturile de grâu Ferdinando Massimiliano s’a ciocnit alaltă- adunarea sa generală ordinară
44
cursiunî era de a visită domeniile fraţilor tomnatee au cădut, er care n’au cădut sunt erî în drumul dela Triest la Veneţia, cu cora­
Hocioni şi ale contelui Csekonics, dome­ stricate de rugină. Nu numai în Ungaria, bia italiană „Isonne . El a suferit stricăciuni Duminecă în 14 (26) Iunie a. c. în biserica
44
nii, al căror renume a trecut graniţa din ci şi la noi în Transilvania sunt în pri­ însemnate. O altă ciocnire s’a întâmplat gr. or. din Braşovul-vechiu, la ârele 3 p. m
causa eulturei sistematice, ce se practică vinţa acesta astfel de stări slabe. Ploile între vaporul „Ems“ şi „Gipsy Princess", ©a'fllisfiea. de di:
pe ele. Primul domeniu visitat de d-l Mun- din urmă au stricat mult şi aici sămănătu­ care s’a cufundat îndată. Căpitanul celui din 1) Deschiderea adunarei.
teauu cu elevii săi a fost Căpâlnaşul, pro­ rilor şi agricultorii sunt cuprinşi de teme­ urmă vapor, soţia şi trei fii ai săi s’au înecat. 2) Raportul general al comite­
prietate a fraţilor Alexandru şi Eugen Mo- rea, că şi anul acesta vom ave o recoltă tului.
cioni, cei mai mari proprietari români de decă nu chiar slabă, atunci la totă întâm­ Concert. Musiea militară va concerta 8) Raportul cassarului.
pământ din Ungaria. Acest domeniu, care plarea abia mijlocie, care nici pe departe mâne seră, Duminecă, în grădina otelului 4) Alegerea comisiunilor pentru
44
are o întindere de 30,000 pogone, în mare nu va răsplăti daunele anului sărac trecut. „Pomul verde . Intre cele 10 puncte ale înscrierea de membri noi şi pentru
parte pădure, este reputat prin cultura mo­ programului se află şi romanţa „Suvenir censurarea socotelilor.
Distincţiune. Din incidentul retragerei 44 44
dernă, ce se face pe densul. Primirea ce de BucurescI şi „Fantasiă română de 5) Raportul acestor comisiunl.
în pensiune a d-lui Anton Fiala, controlor
s’a făcut d-lui Munteanu şi elevilor săi a Georgescu. 6) Proiectul de budget pe anul
la perceptoratul reg. ung., şi ca recunoscere
fost din cele mai căldurose. D-l Eugen Mo- Dela comună. In şedinţa de Marţi a curent,
a serviciilor zelose şi credinciose, ce le-a
cioni s’a simţit forte măgulit de acestă vi­ representanţei comunei Braşov — după ce 7) Alegerea a doi membri, cari
prestat statului în timp de 48 de ani, Ma­
sită şi, ca o probă a bucuriei sale, d-l-Mo* locţiitorul de primar Alesius împărtăşi, că se representeza despărţământul la
jestatea Sa i-a conferit crucea de merite cu la cererea fişpanului din loc a sosit aici o
cioni, împreună eu soţia sa şi două copile, adunarea generală a Asociaţiunei.
coronă. Mâne în 19 1. c. ’i-se va preda comisiune ministerială, ca să visiteze cassa
au dejunat şi prândit la masă cu escursio- 8) Propuneri de sine stătătore.
d-lui Fiala, în mod solemnei, crucea de că- şi manipularea dela comună — s’au făcut
niştii români. Tot timpul mesei domnul, d-na înainte de trecerea la ordinea cjilei mai 9) Disertaţiune.
tră şeful direcţiune! financiare d-l Stef.
şi d-şorele Mocioni au vorbit românesce — multe interpelări. Goldsehmit a interpelat,
Gencsy. Luni în 20 1. c. la 8 ore sera func­ La acestă adunare se învită toţi
şi o românescă alesă — cu elevii români, ce măsuri are de gând a lua primăria faţă
ţionarii financiari din loc vor aranja o cu fabrica de săpun şi luminări Eitels, care membrii Asociaţiunei din acest des­
interesându-se de aprope de starea lucru­
cină comună la otel „Europa în onârea răspândesce în strada vămii dilnic un miros părţământ şi în genere toţi amicii
44
rilor şi mai ales a agriculturei din Româ­
colegului lor decorat. pestilenţial? Preşedintele promite, că va răs­ eulturei române.
nia. Insu-şl d-l Munteanu a rămas uimit de punde în şedinţa viitore, apoi răspunde la
viaţa românescă de pe acest domeniu. Dela Manevrele armatei bulgare. Din Sofia o interpelare de mai înainte făcută de ad­ Din şedinţa comitetului despăr­ 4
4
Oâpâlnaş escursioniştii români au mers la se anunţă, că armata bulgărescă va face în vocatul Puşcariu privitor la cimeteriul cen­ ţământului I. al „ A s o c i a ţ i u n e i
tral proiectat, dicend că magistratul va ţinută în 3 (15) Iunie 1898.
Bulciu, unde au visitat întinsul domeniu tomna anului curent mari manevre în apro­
compune pănă la 1 Octomvre un statut şi-l
al d-lui Zeno Mocioni. Din causa lipsei de piere de graniţa Serbiei. Mai multe regi­ Andreiu Bărseanu, Nicolae Bogdan,
va propune adunării comunale. Dr. Baiu-
timp — căci se apropie examenele -- d-l mente de călăraşi vor fi concentrate la lescu stăruie să se ia ore-care măsuri, ca să direct, desp. notatul comit.
Munteanu a fost nevoit să renunţe de-ocam- graniţă şi armatele vor simula apărarea înceteze incovenientul, ce se nasce din fu-
Jale-i Domne cu-i e jale, Şi pe Pintea mi-1 hrănesce. Vin roşu i-am cumpărat, Adă-mî un murg de furat,
Jale-i frundei şi ierbii, Er Pintea din graiu grăia: Oeteraş Cu şea nouă înşelat,
După armele Pintii, — Maică, măiculena mea, Din Făgăraş! Cu nouă chÎDgî ’nchingat,
Cum în cuiu s’or rugini, Du-te la domnii din sfat Şi maica-s’a, mângâiat, Cu nouă frene ’nfrânat,
Nimeni nu le-a stăpâni. Şi spune, că m’am rugat, La temniţ’a alergat Să mă duc în fugă mare,
Hei tu mămulica mea, Că de când mă ţin legat Şi din gur’a cuvântat: în oraş în Bălgărad,
De-ai fi sciut cui mă cresci, Şerpii ’n barb’au fluerat, — Nu fi, Pinteo supărat, C’acolo-s domnii de sfat!
N’ai fi dat hrană la pese! Musteţele-ml bat braţele, Că mi-au spus domnii din sfat,
Şi de cuiburi la crăiesc!; Păr galbin călcâele Că nevastă ţi-au aflat, Si maică-sa s’a şi dus
Să fi sciut cui mă faci, Şi barba genunchile ! Vin roşu ţi-au cumpărat, Şi murgul ’i l’a adus
M’ai fi dat hrană la vaci Ceteraş Şi murgul d’aşa sufla,
Şi de cuiburi la gândaci! Maică-sa l’a ascultat Din Făgăraş ! Temniţa de se surpa
Şi Pintea din ea eşia.
(Audită în Jeu l în Marmaţia). Şl-a mers la domuii de sfat Pintea, când o aucţia,
Şi pe cal, că se suia
Şi din gură-a cuvântat: Crişcă una şi grăia:
V. Şi din graiu aşa-i grăia :
— Etă domnilor de sfat, — Maică, măiculena mea!
în comuna Sâncel, lângă Blaşiu, Cum Pintea meu s’a rugat: Mare eşti — Maică, măiculâna mea,
aflaiu următorea baladă despre: De când îl ţineţi legat, Puţin pricepi! Du-te ’n cornul temniţii
Şi-mi mai rode o cărămidă,
Şerpii ’n barb’au fluerat, Pole lungi şi minte scurtă,
Pintea Viteznl. Să te văd, ca prin oglindă,
Musteţele-i bat braţele, Femeie nepricepută,
în cetate în Băiţă Păr galbin călcâele, Nevasta mi-s furcile, Că de adî mâne ’n colea
Ochii tăi nu m’or vede,
Suntu-ml doi robi în temniţă, Şi barba genunchile; Vin roşu mi-i sângele,
Nici gura nu m’a mustra
Unu-i Pintea hoţomanul, Şi să rogă să-l iertaţi, Ceteraş
Cu cine-mî petrec lumea!
Unul e Stan Ungureanul; Din temniţă să-l scăpaţi.... Ii hoheraş!
Er în uşa temniţei Deră domnii cei de sfat Maică, măiculâna mea! Apoi la sfat se ducea
Şede măicuţa Pintii Tot ridând au cuvântat: Du-te ’n capul satului, Şi cătră domni, că dicea:
De ’mpletesce — Să nu fie supărat, în fundul grajdului, — S’aveţî, domnilor tot bine,
Breu şerpesce,' Nevestă i-am căpătat în grajdul cel ferecat, Că n’aţl fost harnici de mine !