Page 25 - 1898-06

Nr. 124—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

Mişcarea pentru reducerea dărei esistă însă cămătăria agrară. Acesta a şi ciinţă de sine, de maturitatea ce ’i s’a SOIRI ULTIME.
adus cu sine nascerea socialismului, al tras la îndoială, prin care va storce res­
de păment. căruia caracter periculos îl dovedesce fap­ pectul şi lauda tuturor celor-ce vor vede Lemberg, 17 Iunie. Aprope de

Sunt, pote, vre o două luni, de când tul, că cei mai mulţi dintre socialişti sunt şi afla acesta. Rzezow gendarmeria s’a ciocnit cu
în mai multe comitate ale Ungariei s’a proprietari mici de moşii, âr nu simpli di Atâta teren de mişcare ne-a mai ră­ poporaţiunea turbulentă, care tocmai
pornit mişcarea pentru scărirea dărei Ieri, cari nu au nici o avere. mas, d-nilor învăţător, şi nouă, să dăm începuse a jăfui casele jidanilor.
de păment şi introducerea dărei pe burse Una din căuşele de căpeteniă ale în- semne de vieţă cel puţin la ocasii atât de Gendarmii au fost siliţi se întrebu­
(hârtii de valore etc.) Acâstă mişcare a greunărei moşiilor cu datorii, este urcarea solemne ! inţeze arma, împuşcând cţece ţărani, cart
luat întinderi tot mai mari, aşa că pănă dărilor. In 1868 darea directă de păment Adresându-ne cătră D-Vostră, d-lor au murit îndată, şi \ e mulţi rănindu-i
acum vrem două sute de comune au înain­ în totă ţera era 58 milione fi., pănă în colegi, cu acâstă idee, avem cea mai bună grav. Guvernul a trimis în Galiţia
tat cereri la dietă în acest scop şi nu trece 1896 însă ea se urcase la 108 milione flor. nădejde, că veţi stărui, ca negreşit cât mai de miac|ă-<ji 28 companii de infan­
aprope mai nici o 4i> m care să nu sosescă va să dică în 29 de ani darea directă s’a mulţi din fie-care tract să vină la Sibiiu, teria. Se aştbptă publicarea stării
câte 3—4, oii mai multe cereri dela di­ duplicat, pe când locuitorii autochtoni ai respective Răşinari. de asediu.
ferite comune de prin Ungaria. acestei ţări, au devenit de dece ori mai să­ Binevoiţi a Vă pune în înţelegere grab­ In Frustak de asemenea au fost
Mişcarea a fost pusă la cale de „par­ raci, de cum erau înainte cu 10 ani etc. nică unii cu alţii în tract, căci acest lucru mari turburărî şi jăfuirî în casele ji­
1
tida poporală *, dâr ea a luat întinderi şi Pe basa acestor şi altor grave motive, realisat, ne va face tuturor onore! dovilor. Gendermeria a împuşcat şi
în cercuri de acelea, ai căror alegători sunt locuitorii cumunei Modoş cer în petiţiunea La revedere în Sibiiu! aici şese ţărani, cari au murit, er
cunoscuţi în majoritate ca guvernamentali. lor înaintată dietei, ca darea de păment să mulţi alţii au suferit răniri mortale.
Tocmai de aceea pentru guvern acestă se reducă şi sarcina ce se va lua de pe Orăştie, 3/15 Iunie 1898. Cracovia, 17 Iunie. „Czasz anunţă,
u
mişcare e forte supărăciosă, mai ales că umerii micilor proprietari de păment, să învăţătorii dela Şcola capitală română gr. că în districtul Gorlice turburătorii
ea e îndreptată şi în contra Jidanilor, de se arunce asupra bursianilor, a întreprin- or. din Orăştie: jăfueso şi incendiază. Turbuiările au
dragul cărora guvernanţii unguri au tot dătorilor industriali, căci cu ce drept sunt Constantin Baicu. Ioan Branga. mai mult caracter socialist.
trăgănat şi trăganeză de a întroduce darea aceştia împărtăşiţi cu scutirea de dare şi Dumitru Mosora.
pe bursă. alte favoruri, pe când legile dela 1848 au Havanna, 17 Iunie. Portul de
Intre multele cereri adresate camerei enunţat principiul egalei suportări a sarei- aici este ţinut închis de cătră 11 co­
deputaţilor pentru reducerea dărei de pă­ nelor publice ? Esamene la sate. răbii americane.
ment şi introducerea dărei pe bursă se află Din motivele acestea în Austria s’a New-York, 17 Iunie. O telegramă
şi una din partea comunei Modoş, în co­ redus în mare măsură darea de păment, Comăna inferidrâ, Iunie 1898. dela Santiago anunţă, că erî in cjori
mitatul Torontatului. Din motivele aduse deşi acolo nicl-odată sarcinele n’au fost A treia di de Rosalii s’a ţinut în Şona de cji s’a început ârăşî bombardarea,
în acâstă cerere, vom arăta şi noi aci aşa de grele, ca: la noi. Dieta să dea gu­ (lângă Făgăraş) esamenul de vară la şcola care a durat o oră. Bombardarea a
câte-va, fiind forte puternice şi vrednice vernului însărcinarea, ca fără amânare să comulată, sub presidenţa Rev. D-n vicar făcut mari stricăciuni forturilor ves­
de-a fi luate în semă. presente un proiect de lege, prin care să Basiliu Raţiu, asistând fârte mult public. tice şi ostice.
In introducere se arată, prin ce crisă se reducă darea de păment şi să se in­ Esamenul s’a început la 6rele 9 a. m. prin Constantinopoi, 17 Iunie. Circulă
grea trece economia câmpului în totă Eu­ troducă darea pe bursă. o rugăciune, cu clasa I, unde servesce ca
învăţător d-1 Bucur Pusderea-, după rugă­ soirea, că mai mult de 20,000 de Al­
ropa şi cum din causa acâsta guvernele
ciune au urmat întrebările şi răspunsurile banezi iau parte ia mişcarea, ce se
multor state s’au văcjut îndemnate să aducă Cătră (1-nii învăţători gr. or. din estinde aprbpe pănă la Novibazar.
legi în favorul micilor economi, uşurându le micilor şi micelor copile. Iţi era mai mare
darea de păment. In Ungaria însă, deşi Areliidiecesă. dragul să-i aucjl atât de frumos răspundend. Cetinje, 17 Iunie. După soiri so­
Esamenul s’a finit cu unele oântărl bise­ site aici, ia graniţa muntenegriuă s’a
plugarii formeză talpa ţerei, din a căror Stimaţi colegi! In vederea sărbărilor
ricesc!, precum şi altele naţionale. Revds. dat o luptă sângerbsă cu mohame-
sudore se susţin tote celelalte classe, ei pie ce se arangeză de 16/28 Iunie c. în
d-n vicar şl-a esprimat mulţămirea faţă de danii. Lupta a ţinut de dimineţa
sunt trataţi ca adevăraţi fii vitregi ai pa­ Archidiecesă, pentru a reîmprospeta în me­
d-1 învăţător şi de copii şi părinţi, âr pănă la 7 ore sera şi de ambe păr­
triei şi nimic nu se face pentru uşurarea moria generaţiei de adl figura şi istoria fap­
copiii au răspuns prin „să trăâscă de 3 ori. ţile au căcjut mulţi morţi şi răniţi.
tt
sorţii lor. Veneticii, cari mai erl alaltăerl telor marelui Andreiti, părintele şcolei ro­
au venit în acestă ţâră cu bulendrele în mâne, şi a-i aduce prinosul cuvenit de re- După aceea s’a început esamenul cu O grupă de femei şi copii, cari vo­
spate, sunt acjî domni, stăpânesc puterea cuuosciuţă la împlinirea alor 25 de ani dela copiii din cl. II a, cântându-se Troparul iau se se refugieze la graniţa mon-
publică, ba chiar şi legislaţiunea, pe când pierderea lui cea prea durerosâ nu numai Rosalii]or, apoi s’au pus întrebările din tenegrină, a fost prigonită de Turci
sarcinele bieţilor economi s’au tot sporit. pentru fiii bisericii gr. or., ci şi mai mult partea Rev. d-n. vicar la cari copiii au şi măce'ărită. Multe case au fost
In anul 1840 împrumuturile pe înta- pentru noi soldaţii credincioşi ai şcolei ro­ răspuns forte bine. La fine s’au cântat aprinse.
bulărî de moşii în totă ţera erau numai mâne ; — şi în vederea faptului, că inima unele răspunsuri dela s. Liturgiă şi alte Berlin, 17 Iunie. Cele mai multe
de 181,000 fi.; în 1896 însă aceste sarcini acestor sărbărî va fi Sibiiul, respective Re- cântări. Rev. d-n. vicar a ţinut o vorbire mandate le-au câştigat pănă acum
erau de 781 milione; e de observat, că în şinariul, unde vor fi representate tote cor- forte frumosă, prin cari îşi esprimâ mul­ partida centrului şi social-demooraţii.
acestă sumă sunt socotite numai împrumu­ poraţiunile bisericesc!, — Vă rugăm, d-lor ţămirea deplină faţă cu mult zelosul în­
turile dela bănci, dâr câte moşii nu sunt colegi, să binevoiţi a face propagandă pen­ văţător dirigeut, d-1 Ioan Capătă, căruia îi
intabulate pentru datorii făcute pe la anu­ tru ideia, ca şi corpul nostru învăţătoresc servesce numai spre laudă zelul său deo­ Li i g r a t i s r ă »
mite fonduri, averi comunale etc. Apoi să fiă representat în chip cât se pote de sebit şi care p6te servi de esemplu învă­ In editura Tipografiei „Aurora* A.
unde mai pui marea cămătăriă, ce se face demn, precum posiţia însemnată ce el o ţătorilor noştri; mai departe îndâmnă pe
cu poporul agricultor! Sunt bănci, cari ocupă în organismul bisericii o recere, şi popor a sprijini şcolele şi pe învăţător, Todoran din Gherla a apărut: Îndreptar
strorc după împrumuturi hipotecare câte anume : ca cel puţin doi inşi din fiă-care aducând esemple pentru a arăta folosul teoretic şi practic pentru învăţământul intui­
10—14, ba chiar şi 18°/ - Astfel pe când protopopiat, să mârgă pe 15/27 Iunie la cărţii. tiv în folosul elevilor preparandiall, a în­
0
văţătorilor şi a altor omeni de şcolă, de
bursianii prin zălogirea unor hârtii de va­ Sibiiu, spre a fi pe mâne-di, în 16/28, la D-1 învăţător Ioan Capătă mulţămesce
lore pot să capete împrumuturi adese-orî festivităţile din ReşinarI! apoi Rever. d-n. vicar, că n’a pregetat a V. Gr. Borgovanu, profesor de pedagogiă
mai eftine şi decât cu 4°/ , pe atunci micii Dâcă tot protopopiatul va fi represen­ ne onora cu presenţa. la şcola normală de institutori în Bucu-
0 rescî. Ediţiunea III. Preţul 1 fi. 20 cr. (Ou
proprietari de păment, prin zălogirea mo­ tat prin cel puţin doi învăţători, corpul Dea Dumnedeu, ca mulţi învăţători
posta 1 fi. 30 cr.) Se pote procura şi dela
şiilor lor, cari ofer cea mai sigură ga- nostru învăţătoresc îşi va fi adus nu numai să avem ca cei din Şona, şi atunci nu ne
Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov.
ranţă, nu pot căpeta împrumuturi, decât tributul său de recunoscinţă memoriei ma­ vom teme de nimic.
cu câte 5, 6, 8 ba şi mai mari procente. relui Şaguna în vrednic chip, der va fi dat Ioan Popa.
Aşa-deră în Ungaria nu asistă credit agrar, prin acesta şi un semn de vieţă, de cons

— Să mergi, Pinte, sănătos, Pintea. Las’ pe Stanu C’adI mâne-or să-l cunune,
Ca ş’un voinic, cum ai fost, Jele-i, Domne cui e jele Ungureanu, Că pe Marţi pe prândul mare,
Ca un trandafir frumos, Jelei Domne, codrului, C’a pus capul taică-tău Atuncea l’om însurare,
Care-1 bate vântu ’n dos De armele voinicului, Şi l’a pune şi p’al teu! Că nevasta-i căpătată,
Şi n’are nici un miros ! Că te plouă şi te ninge Der Pintea că se ’ntorcea Tapă lată ferecată,
— Paşi, paşi, paşi, Şi n’are cine te ’ncinge, Oătră maică-sa grăia: De car’ n’a văcjut nicl-odată.
Murgule, paşi! Că voinicul, ce le-a ’ncins, — Maică, măiculâna mea, Şi nănaş din Făgăraş!
Să ajungem la pădure, Şede la temniţă prins; Mergi tu la domni şi te rogă Maica Pintii s’a luat,
Und’ bâu hoţi pe iepe sure, Voinicul, ce le-a purtat, Pe mine să mă slobodă, Şi răspunsul ’i l’a dat,
Fără cărţi, fără ţidule ! Şede ’n temniţă ’ncuiat. Că de când îs la ’nfiiisore, Că pe Marţi pe prânclul mare
Cântă mierla din pădure : în temniţă Mi-a vint vremea de ’nsurare, Atuncea lor însurare,
— Cine-a furat să mai fure, La Băiţă Că de când îs la robie, Că nevasta-i căpătată,
Păgubaşul să-l spencjure Sunt doi fraţi, Bate-mi părul la călcâie, Ţâpă lată, ferecată,
De clombiţa fagului Tare legaţi Musteţile-ml bat braţele, De car’ n’a văd’t nicl-odată,
Cu căpăstrul şargului, Cu curele Şi barba genunchile! Şi nănaş din Făgăraş.
Că dău, hoţul săracul, Pănă ’n şele, Maica Pintii s’a luat Eră Pintea-’i răspundea,
Mult îşi sparge el capul Pentru a lor mari greşele; Şi la domni c’a alergat Şi din gură aşa grăia:
Când pornesce la furat Unu-i Stanu Şi la domni, că s’a rugat, — Maică, măiculena mea!
Spovedit, cuminecat Ungureanu, Să-l lase din închisore, Du-te la grajdul de paltin,
Şi de Dumneijeu — iertat! Unu-i Pintea voinic mare, C’a vint vremea de ’nsurare; Şi-mi adă murguţul galbin.
Care ’n lume semen n’are, Că de cându-i la robie, Când murgul s’apropia
VI. Da ’n ghîrliciul temniţii, Bate-i părul de călcâie, Lăcăţele descuia,
Şede măicuţa Pintii, Musteţele-i bat braţele, Uşile le despica,
O variantă a acestei balade, pu­ Ea ’mpletesce-un brîu sârbesce Şi barba genunchile. El din temniţă scăpa,
blicată de d-nul Gr. Sima preot în Şi pe Pintea-1 dojenesce: Er domnii se ’nţelegea, Pe murguţ mi-s’arunca
Cărpeniş, o aflăm în „Transilvania — Pinte, Pinte, dragul meu, Şi astfel răspuns îi da: Şi din gură cuvânta:
14
din 1890, Etă-o: En’ ascultă ce-ţl clic eu: — Du-te şi la Pintea-i spune, — HaidaţI, boerl, după mine,