Page 27 - 1898-06

Nr 12 4.—8981 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.

şi de a-o înţelege, aşa cum se cere să fiă Din gură în gură. Din gura omului bun Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.75
ea înţelâsă în timpurile nostre. ( Albina ) Vorbe rele nu pot eşi. Adecă: Bonuri rurale ungare 4% • • • 96.75
11
Proverbe, dicttorî, povătuiri, asemănări, idio-
Nu pot eşi, că n’au de unde
tisme şi gâcituri despre gură. Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.75
Din popor. Şi niol n’are ce ascunde.
A d u n a t e ş i e s p l i c a t e Impr. ung. cu premii...............................157.50
*
Dreptatea lui Dunmedeu. de I. Pariu. LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 139.75
La început, când a făcut Dum­ (Urmare). Omului cu ’nvăţătură Renta de argint austr..............................101.50
nezeu pe 6menî, i-a tăcut pe toţi I-i curge miere din gură. Adecă: Renta de hârtie austr..............................101.45
de-o potrivă: nu erau nici unii mai Gură are se vorbescă Când vorbesce Renta de aur austr.................................. 121.35
înţelepţi ca alţii şi ărăşi nici unii Şi cap n’are se gâudescă. Adecă: Te sfinţesce LosurI din 1860...................................... 141.50
mai seracî ca alţii. Eiă-care muncea, Vorbesce necugetat Şi inima Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 912.—
ca se-şî agoniseacă pânea cea de Şi răspunde ne’ntrebat. ’Ţl-o ’ndulcesoe. Acţii de-ale Băncei ung. de ci’edit. 396.50
iote filele şi nu căutau se se înşele *
Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 357.50
unii pe alţii. Numai ţerîna NapoleondorI...............................................9.53
D6r omenii nu erau mulţămiţî Mai încet cu gura Mărci imperiale germane . . . 58.87Y
Ii astupă gura. Adecă: Şi mai iute din mâni. Adecă: 2
cu acăstă rânduelă, ci se rugară de London vista. ......................................... 120.05
Dumnezeu, se-i facă pe toţi bogaţi, Numai mortea pote să-l oprescă Vorbiţi mai putinei, Paris vista................................................. 47.55
ca se nu mai muncescă atâta. Şi Cu gura rău să nu mai vorbâscă. Lucraţi mai iuticel. Rente de oorâne austr. 4°/ . . . 101.30
0
Dumuecjeu îi ascultă. In scurt timp * ■* Not9 italiene............................................. 44.40
toţi 6menii erau boerî. Nu tace-o gură arţagă, Femeia are multe guri
Ei, der acum alt necaz: nu era Nu tace o lume întregi. Sâu: Cursul pieţei Braşov.
adecă cine se lucreze pământul, căci Şi cere mult. Adecă:
fiind toţi boerî, nu voiau se mun- Când nu tace unu, Bărbatul neînsurat Din 18 Iunie 1898,
câscă. Aşa-dâră era mai reu ca mai Nu tac nicî cei mulţi. Adecă: E jumătate bărbat, Bancnota rom. Oump. 9.48 Vând. 9.50
Înainte. E destul unu să ’ncepă Dâcă însă se însâră, Argint român. Cump. 9.45 Vând. 9.47
Omenii se rugară atunci de Si mulţi alţii să-l pricâpă, Se încroznie cu-o moră; Napoleond’orî. Cump. 9.51 Vând. 9.53
Dumne4eu, se facă cum va sci mai C’apoi toţi, când se pornesc, Cere măciniş mereu: Galbeni Oump. 5.65 Vând. 5.70
bine. Nu scii unde se opresc. De nu-i dai, îţi umblă rău.
X — Bine, «^is© Dumne4eu, bogaţi % Ruble RusescI Cump. 127.— Vând. 127__
nu ve place, seracî erăşî nu; staţi, Are punga mare, Gura omului vorbesce multe, Mărci germane Cump. 58.50 Vând. 58.70
staţi, că sciu eu ce se ve fac! Când e (ţiua lungă. Adecă: Lire turoescî Oump. 10.70 Vând. 10.75
Şi Dumne4©u tăcu aşa, ca se Deră gură n’are. Adecă : Scris. fonc. Albina 5°/ 101.—Vând. 102 —
0
fia în lume şi seracî şi bogaţi, şi Sgârcitul mulţl-mulţî bani are; Omul cât trăesce,
înţelepţi şi proşti, ca astfel se se Pentru altul nimic n’are. Cam multe vorbesce; B u r s a d e B u c u r e s c T .
ajute unii pe alţii, căci, decă nu, ar * Când n’are, ce lucra, din 15 Iunie n. 1898.
fi tost reu. De-ar fi fost toţi bogaţi, S’a supărat peste măsură, Vorbesce şi aşa. . ^ Cu
n’ar mai fi înaintat nicî-odată! ^Va urma). "V aloiî. Scad. bani
Că i-a luat ţîţa din gură. Adecă: cup.
gata.
Avea venituri frumuşele
Calendarul septemânei. fientă română perpetuă 187b 5“/o Apr.- Oct,
îoo v
a
Sfântul Petru şi lupul, Şi nu muncise el pe ele, Senta amortisabilă . . . . 5°o II II 100. /
3
IUNIE. are 31 cjile. CIREŞAR. 4
Avend oi fbrte multe, sfântul Şi tare rău i-a căclut (Impr. 1892 . . . 5°/olaa.--lal 102-
5% 11 11 102.-
din 1893
Petru îşi făcu o stână şi lângă stână Când pe tote le-a perdut. pilele Căleud. Iul. v. Călend. Gregor. 1894 int. 6 mii. 5°/o Apr.-Oct. 93.»/,
,
o strungă, împletită numai şi numai * (Impr. de 32. / mii, n îan.-laiie 92. »/,
2
93 .*/
(Impr. de 50 mii.
din viorele şi alte flori frumbse. Gura îndulcesce, Dum. 7 S. m. Teodot 19 G-ervasiu (Imp. de 274 m 1890 n 11 11 93 */ 4 4
4% ii r>
(Imp. de45m. 1891
In strunga asta îşi închidea el Gura amăresce. Adecă: Luni 8 S.m.Teod. Strat. 20 Silveriu (Im. de 120 iul. 1894 4% ii n 93. »/ 4
4% ii ii
oile, când se ducea la Dumnezeu, Marţi 9 S. Ciril Archiep. 21 Alvisiu ( Im. de 90 iril. 1896 4% 93 V,
31
93
22 Paulin
Mer. 10 P. m. Timotein
Tot-dâuna vorba bună Oblig, de Stat (Conv. rurale,). îoo.y
ca se-1 întrebe câte ceva. Joi 11 S. ap. Vartolom. 23 Edeltrud : 6°/ Mal- NoV.
0
Inima ta ţi-o răsbună : Oblig. Casei Pensiunilor fr. 3(3C 10 n n
Odată st. Petru merse erăşî la Vin. 12 C. p. Onofr. şiP. 24 f Ioan botez. Oblig. comunei Bucuresci 1883 5 °/° lan.—iul.
101.-
,. din 1884
Dumne4eu, cine scie cu ce trebă, Vorbă rea cine-ţî grăiesce Sâm. 13 Mart. Acuilina. 25 Prosper. „ „ „ „ din 1888 5% Mai- Nov.
j şec}u cam mult. Inima ţi o amărăsee. ., „ „ din 1890 5 °/o Iun.-Dec,
99--
5% Mai- Nov.
101 v,
Oile, flămân4ind, râseră strunga * Bursa de mărfuri din Budapesta. Scrisuri fonciore rurale . . S% lan.-lulie
din lb IuniS n. 1898. „ „ urbane Bucuresci 6°/o n n
4 merseră singure la păşune, unde Laudă-te gură, ii ii ii o 5 /o n n 99*—
u
CJ
ii n Iaşi .
ii
ntelnindu-le lupul, trânti vre-o 99 Că pumnii-ţî cură. Sâu: 5 o Preţul per Oblig. Soc. de basalt artificial &°/o ii n 93 V,
a ©
6°/o ii 11
lintre ele. Laudă-te gură, S S m i n î e .*§ W 100 ohilogr. V.N.
a £
Chiar când voia se mai trân* o dela | pănă Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 V
Că uite pumnu! Adecă: Banca Naţion. uit. div. 86.— 600 într. v. 2270
;escă una, sosi Sf. Petru şi vecjend, Grâu Bănăţenesc 79 B anca agricolă................................ bOO 150 v. 32 L —
îâte oi i-a omorît lupul, se necăji Când te lau4î, fătul meu, Grâu dela Tisa 79 12.50 12.55 Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 471 —
N aţionala de asig. uit. div. 43 lei 200
12.45
12.50
79
Grâu de Pesta
:oc şi-l blăstemâ aşa: „îndată ce vei Altu-ţl ia ’n nume de rău ; Grâu de Alb a «regala 79 12.50 12.5b Soc. Basalt. Artif. uit. div. lei 30 250 ii fi 513
ii i 170
nai omoii o 6ie, se crăpî; er fiind- Ba dâcă nu te păzescl G-râu de Bâcska 79 ... -- Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 ii ii 88
#
8oc. Rom. de Hârtie uit. — 100
79
Grâu ung. de nord
ii >» 120
îă mi-ai omorît oile cele mai fru- Şi mai rău poţi s’o păţescl. Grâu românesc 79 „Patria'* Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 » ii
nose, se fii vecinie gonit de cânî“. * iS -ji Preţul per Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 li :1
® O
ii .i ii ii 2 em. u. d. 0 100.
n n
De atunci lupul, îndată ce trân- Din gură „du-te la nevoi“, 3umlnţo vechi soinl 5 W 100 ohilgr. Soc. de fur. militare u. d. 60 lei VL 11 >}
u
11
esce 100 de oi, crepă. Der nu prea Din inimă „vino •’napoi! Adecă: ovî nouă '2 dela pănă „Bistriţa soc. p. f. hârtii 30 /' 1000 ■1 11
0
u
o p,
Societ. p. const. de Tramways 20C
)6te el trânti atâtea, căci cânii îl 20 IrancI aur ’> )>
El din gură una ţi vorbesce
jonesc de pretutindenea. Săcară 70-72 8.60 8.V>
Şi din inimă alta poftesce. Orz nutreţ 60-62
Ursit. Orz de vinars 62.64 S C O M P T U R l :
*
Orz de bere 64.66
Oves 39.41 7.20 7.60 Banca naţ. a Rom.
Cucuruz b&n&ţ. 75 Avansuri pe efecte B°/o Paris . . . . 2 %
Cucuruz alţii soia 73 Petersburg . . 47,7o
Cucuruz ti Casa de Depuneri 5’/ 2 Berlin . . . . 3 %
4.1)/
Soro, cu capul de aur, cătră asupritori. Din care causă în­ Hirişcă n Londra . . . . 4 /o Belgia . . . . . . . 3°/o
Elveţia .
V iena........................ 4.—
Cu gura inima-mî suge, treg poporul român, atât din Mara­ 4 %
Cursul
Cu coda mijlocu-mî frâuge! mureş şi părţile ungurene, cât şi din Produotedlv. Ş u i u l
dela pănă Proprietar: Mr. Aurei Mureşiaim.
— Decât, frate, făr’ o mână, Ardeal, Bucovina şi Moldova, păs-
Mai bin’ frate făr’ de tine; trâză cu scumpătate numele lui în Sem. do tril. Luţernă ungur. ------- --- Redactor responsatlll: Gregoriu Maior.
— transilvană -- ---- ---.---
Der du te la mândra ta, deosebite legende şi balade. — bănăţână
Care te iubesci cu ea! Multe legende şi balade referi- roşiâ ---.— -- .---
Oleu de rap. rafinat duplu ------ ---
-— Mândră, mândrulena mea, tore la Pintea s’or mai fi aflând res­ Oleu de in --- - ---. - Dr. Sterio 1T. Ciurcu.
’Nvălue-ţi mâna ’n chindeu firate prin poporul nostru din Dacia Uns. de porc dela Pesta 60 50 61.—
dela ţeră --- -- IX Pelikangasse — Nr. 10, Viena.
Şi ţî-o bagă ’n sînul meu, Traiană, căci doră nu înzadar cântă Slănină avântată 55-- 56 50
Şi scote şerpe bălaur, poetul: 11 afumată 62 — 63. _ Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
Său specialişti dela facultatea de medicină
Mândro, cu capul de aur; Prune
Acâsta-i ţâra basmelor, din Bosnia în buţl 112b 11.75 din Viena.
Cu gura inima-mî suge, din Serbia în saci 1075 11.26
Ce ’ngân’ a nostră minte Lictar slavon nou ____ ---.---
Cu coda mijlocu-mî frânge!...
Prin frâmătul fantasmelor n bănăţenesc
Nicî vorba nu o-a gătat, Nuci din Ungaria eooooooooooooooooooooi
Din timpi de mai ’nainte. Gogoşi ungurescl
Mâna ’n sîn şi-o-a băgat serbescl Medic român in Karlsbad.
Şi a scos un brâu de aur, Multe s’or fi aflând resfirate şi de ^Miere brută __,--- —
acelea, care se referesc la alţi eroi galbină strecurată __ --- — Medic universal
t
Lung şi greu ca un bălaur. Ceară de Rosenau __— —
legendari de ai noştri. Tote, t6te, __.--- __ ---
— Mândră, mândrulena mea, Spirt brut # Dr. Romulus L. Crăciunu
încinge-1 Dumineca, de pe tot locul, ar trebui adunate, »• Drojdiuţe da spirt ---.
în ciudă la soru-mea ca să nu se pierdă, cum se pierdură Medic clinic în spitalul univers imp. reg
cele 6 cărţi Sibilice din 9, ce oferise din Viena (clinica D-lui consilier de curte
Şi-l încinge ’n sărbători, Cursul la bursa din Viena. Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
muerea cumană regelui Romei şi
Tot în ciudă la nâmurî! interne. Medic al asociaţiunei pentru în­
căruia ’i se făcu prea fabulos pre­ Din 17 Iunie 1898.
Din cele aduse pănă aci din grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro-
ţul lor, dăr la urmă pentru ultimele Renta ung. de aur 4°/ ............................121.— teotor: Majestatea Sa împăratul eto eto.
âţa lui Pintea vedem, că el. aievea 0
fost un bărbat voinic, vitez, născut 8 oferi preţul a tote 9. Renta de corâne ung. 4 % . . . . 99.80 Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
dela 6rele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
fi liber-şi'cu durere de inimă că- (F i n e.) Impr. căii. fer. ung. în aur 4y % • H9.— JIuhlbadgasse casa „Schwaizes RossL 2 5 .
2
tră cei necăjiţi şi cu ură neîmpăcată Impr. căii. fer. ung. în argint 4y °/ . 100.10
2 0 •ooooooooooooooooooooi