Page 29 - 1898-06

RE I) ACŢIUNEA, „gazeta* i Ese în gacare di.
Administrdţiuiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl. t po e^so luni
6 fI., pe trei lunî 3 fi.
Scrisori nefrancate nu
N-rii do Duminecă 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet.
Pe un an 40 franoT, po şAso
I M S E R A T E se primesc la AD- lunî 20 fr., po trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franoT.
următorele Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld StEmerloh Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppolik. O Atjonamentnl pentru Braşov
In Budapesta : A.V. Qoldbor- Aămnistraţiwiea, Piaţa mare,
oar, Ekstaln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
barg: Harolyl & Llobmann. I.: Po un an 10 fi., pe şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR :_o se luni 5 fi., pe trei lunî 2 fi. 50 or.
riă garmond pe o colAnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fi., po 6 luni 6 fi., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fi. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 125. Braşov, Ltmî-Marţî 9 (21) Iunie. 1 8 9 8 .

Festivităţile din Praga. făcut se ve cunbscem, dăr ni-a mai Nu puţin va fi contribuit laco-' încât pentru Maghiari, ei, după
arătat, că suntem o ramură a ma­ operarea Polonilor cu dspeţii ruşi cum 4i° ° fbiă guvernamentală a
e
Era de prevecjut, că serbările relui popor slav, a unui mare şi pu­ în onbrea renumitului istoric ceh şi lor, ar privi ca totă nepreocuparea
arangiate în Praga în memoria ma­ ternic întreg". ventul, ce suflă ac}] în Polonia ru- la festivităţile din Praga, dăcă Cehii
relui istoriograf ceh Francisc Pa- Cum-că Ruşii s’au presentat în sescă şi care pare a pregăti o apro­ ar da pace Slovacilor din Ungaria
lacky, dela naacerea căruia s’au îm­ număr atât de însemnat la serbare piare între Poloni şi Ruşi. şi nu i-ar mai cbiăma să între şi ei
plinit alaltăerl o sută de anî, vor este un semn caracteristic al ami- Multe se concentrăză pentru în bora „marei familii slave".
culmina într’o grandibsă manifesta- cabilelor raporturi, ce esistă de pre- moment în manifestaţiunile slavis­
ţiuue a Slavismului. Acesta o in­ sent între curtea din Viena şi Pe­ mului în Praga. Un deputat ceh a
dica nu numai împrejurarea, că cer­ tersburg. Putem cjice, că înainte cu atins şi situaţia politică, c|icend, că Serbarea în memoria lui Palacky.
curile învăţaţilor slavi atât din mo- câţi-va anî ar fi fost cu neputinţă, o lupta de ac}î nu este numai o luptă Din Praga se telegrafeză cu data de
narchiă, cât şi din străinătate, şî-au astfel de representare a Ruşilor la pentru ordonanţele de limbă, ci o 18 1. c., că serbarea în memoria lui .Fran­
dat un renăez-vous la Praga. din in­ o serbare în Praga. „luptă între două lumi (cea slavă cisc Palacky, a fost o adevărată fraternisare
cidentul acestei aniversări, ci şi ca­ Der credem, că numerdsa par­ şi cea germană), din cari una as­ a Slavilor. Au fost representate la serbare
racterul serbărei însu-şî, prin care ticipare a Ruşilor nu este privită piră la echitate, drept şi egală în­ tote poporele slave, cei mai bine însă au
avea se se onoreze memoria unui de Cehi ca un succes al lor în acea dreptăţire, 6r cealaltă la egecnoniă". fost representaţl Ruşii. Din Ungaria s’au
redeşteptător al naţionalismului Ce­ măsură, în care va fi privită viua Asemenea bătrânul conducător dus la Praga 25 Slavi, între alţii Skultety,
hilor şi totodată a unui apostol al şi frăţescă participare a Polonilor. ceh Dr. Rieger a accentuat momente representantul lui „Narodni Noviny", advo­
progresului şi înflorirei slavismului Ruşii întot-dăuna au simpatisat pen- politice. Germanismul, (fise el, dă catul slovac Mateiă Dala, advocatul şerb
în monarchiă. Gebî şi viceversa; ei mai erau da­ asalt astăcjî în contra împărăţiei habs- Dr. Gavrila din Neoplanta şi încă câţi-va.
Eite destul de bine cunoscut, tori Cehilor cu o astfel de dovadă burgice; e trăba Slavilor, ca se res­ O figură interesantă a fost colonelul rus
afară de acesta, că Cehii au un rol de simpatia încă de pe timpul, când pingă acest asalt în interesul slavis­ Kdmarow, proprietarul clarului „Swet“, care
conducător între poporele slave din Cehii în număr mare, în frunte cu mului şi al dinastiei. Rieger e de a dus şi o cunună.
monarchiă. Ca naţiunea slavă cea Palacky şi Rieger, au mers în 1867 părere, că Slavii sunt, cari apără di­ Stradele erau înfrumseţate cu stin­
mai înaintată şi cea mai numerdsă la Moscva, cu ocasiunea exposiţiei nastia, care e avisată la naţionalită­ darde albe-roşii cehe, ici colo şi câte un
între tote naţiunile slave de sub etnografice de-acolo. ţile slave. Germanii voesc răsturna­ stindard negru-galben.
sceptrul babsburgic, Cehii au fost, Cu Polonii însă Cehii n’au stat rea. E de lipsă solidaritatea tuturor Serbarea s’a început Sâmbătă înainte
cari în anii din urmă au inscris mai întotdeuna în aceleaşi legături de popbrelor slave, ca se se susţină di­ de amecll la museu, unde s’a ţinut o şe­
întâiu pe di apelul lor devisa solida­ simpatiă ca astăcjî. Nici în parla­ nastia. dinţă festivă a Academiei şi unde s’a des-
rităţii slave. Ei au căutat mereu mentul din Viena Polonii n’au mers Cam în sensul acesta, deşi cu vălit bustul făcut din bronz al lui Palacky.
puncte de atingere cu toţi Slavii întotdeuna alături cu Cehii. Au fost mai mult avent, vorbi şi episcopul La sărbarea desvălirei bustului erau de
dinăuntru, nu mai puţin ca cu cei vremuri, când erau aliaţi cu Ger­ Strossmayer în scriebrea sa saluta- faţă: şeful de secţiă Bezele, consilierul de
dinafară, îndeosebi cu Ruşii. manii în contra Cehilor. In anii din t.6re, afirmând, că libertatea, pute­ curte Dorfl; apoi mareşalul ţării prin­
De astă-dată Cehii au isbutit urmă însă, şi mai ales dela inaugu­ rea şi victoria întregei monarchii ţul Lobkovitz, guvernatorul Kouăenliove, pre­
prin farmecul, ce-1 esercită numele rarea noului parlament, s'a sevîrşit o este condiţionată de libertatea, pu­ şedintele tribunalului suprem, şeful di-
renumitului lor istoriograf, se întru- apropiare mai strînsă pe terenul terea şi victoria Slavilor în t6ta recţiunei poştelor şi telegrafelor, prima­
nescă în Praga lor „de aur“ o stră­ politic între aceste două naţiuni şi, monarchia. rul oraşului, representanţii oraşelor gali-
lucită societate de representanţî ai cu tbte încercările, ce s’au făcut din Firesce, că acordurile acestea ţiene Cracovia şi Lemberg, representanţii
tuturor gintelor slave, şi ast-fel pri­ partea Germanilor de-a atrage pe ale însufleţrrei slave, ce vin .dela nenumăratelor societăţi scienţifice slave,
marul oraşului, salutându-i de bună Poloni ărăşî în tabăra lor, aceştia Praga, nu pot delecta nicidecum representanţii universităţii cehe şi a ora­
venire, a putut se cjieă cu consciinţa au susţinut solidaritatea cu Cehii urechile spectatorilor germani. Pe şelor cehice, număroşî deputaţi, clerul şi
înălţată: „Ceea-ce întreprindem noi şi acum şi-o manifestă şi din punct aceştia îi dore mult, ca Polonii au mulţi scriitori.
este o faptă modestă, ea ia însă de vedere al înrudirei de rassă, intrat într’o horă cu Cehii şi se Şedinţa festivă a presidat’o contele
forme gigantice, urcându-se de pe luând parte în număr atât de plâng, că Dr. Rieger, vorbind pen­ Harrach, care printr’uu discurs a preamărit
soclul cehie pe piedestalul mamei însemnat deputaţii poloni şi pri­ tru solidaritatea slavă, a denunţat memoria lui Palacky. După Harrach a vor­
celei mari Slavia, luminată de glo­ marii celor mai principale oraşe din puţin pe Nemţi, că n’ar fi un spri­ bit consilierul guvernial Tomek, ş’apoi bus­
ria umanităţii şi a culturei. Voind Galiţia la serbarea din Praga. In­ jin trainic pentru dinastiă. „Auc}iţi“, tul fu desvălit. A mai vorbit consilierul
se onorăm pe unul dintre cei mai trarea acăsta fără preget a Poloni­ esclamă ei, „generalul ins Koraa- de curte Jagicî, apoi Smolita în numele uni­
buni bărbaţi ai noştri din tote vea­ lor în hora slavă condusă de Cehi, rov înfăţişat ca apărător al dinastiei versităţii din Cracovia, Smiciklas în numele
curile, n’am putut’o face nici-decum aceştia vor coneidera-o de sigur în ndstre şi societatea de binefacere universităţii din Agram, Lamanslci în nu­
fără d-văstre (a bspeţilor slavi). împrejurările actuale ca un succes slavă din Petersburg, ca societate mele universităţii din Petersburg, Branclt
Francisc Palaky nu numai, că ne-a deosebit. de salvare!" (Moscva), Florinski (Chiev) şi Grott (Varşo-

FOILETONUL „GAZ. TRANS." se cuprindeau şi cele mai puternice cetăţi pământ, atât şanţul cât şi bastionele, ca Cu perfecţionarea ierbii de puşcă, pre­
întărite, de odată şi ca prin farmec au pe- ast fel duşmanului să lipsescă punctul de I cum şi a armelor de foc mici şi mari, ve­
rit, şi în locul lor au venit puşca cu glonţul ţintire şi să nu potă dărîma părţi din brîul chile bastione de orî-ce sistem au cădut j
„Oraşele, haina pop6relor“. ăi, carabina, pistolul şi tunul, arme cu bătae de apărare al cetăţii. Aceste bastione erau şi dărâmându-le, pe ele, precum şi pe şan­

mare, îndepărtată şi cu forţă destructore provădute cu coridore şi locuinţă subterane ţurile şi glasiele, esplanadele fortăreţelor,
(Urmare.)
şi mai mare. (cazemate), ca ast-fel personalul de apărare, s’au născut mahalale |nouă, cu strade largi
Şi care este — anume — acea inven găsindu-se adăpostit faţă de ghiulelele vrăş­ şi frumose, cu pieţe mari şi largi, cu par­
1. Sistemul de fortificaţie al Romani­
ţiune tehnică întemplătore, care a avut o maşului, să potă fi la îndemână la vre-un curi şi alee frumose.
lor — castrele şi cetăţile lor — care au
influenţă atât de reformatore faţă cu stradele eventual atac. Turinul, sufletul şi fermentul unităţii
domnit lumea militată aprope două mii de
oraşelor şi ale capitalelor lumii civilisate ? italiene, a făcut începutul. Berlinul, sufletul
anî, a fost asemenea înmormântat, împreună Chiar şi cel mal genial pictor al Ger­
Se dice — der nu este pe deplin do­ maniei — Albrecht Diirer din Niirenberg, şi fermentul unităţii germane, împreună cu
cu vechia armatură, şi în locul acestui sis­
vedit — că pe la mijlocul vâcului al născut la anul 1471 şi mort la 1528, încă Miinchen, Athena Germaniei, au urmat; Viena
tem, —- tot ginta latină a început a inventa
XlV-lea, şi anume între anii 1337—54 s’a ocupat cu reformarea planului de for­ a început mult mai târdiu, pe la anul 1864,
alt sistem de fortificaţii romane, omeni deş­
un călugăr franciscan, şi anume Berthold tificaţie, introducând bastionul rotund, în până când Parisul pe la anul 1830 chibzuia
tepţi fără semă în ale păcii, precum şi în ale
Schwarz, om îndestrat cu cunoscinţe chi­ locul celui poligonal italian. Padua mai clădirea unui bulevard mare diametral,
resboiului.
mice, întâmplător să fi descoperit iarba de conservă încă şi acjl aceste bastione clă­ schimbând vechia fortificaţie, în sistemul
puşcă. Urmarea firescă a desooperirei aces­ Deja în anul 1527, Italianul Micheli a dite după sistemul lui Albr. Diirer. Der modern al forturilor detaşate, care sistem
teia, a fost totala reformare a vechilor ar­ inventat aşa numitul vechiul front ita­ „primus inter pares a fost mareşalul permitea lărgirea oraşelor.
u
maturi ofensive şi defensive. lian de fortificaţii — care a fost mai întâiu Franciei de Vauban, mort la anul 1707, Der să fim drepţi, dascălii cei mai
aplicat la fortificaţiile Veronei, cetate de
Arcul cu săgeţile lui, lancea de arun­ după ce lucrând timp de 50 de ani ca in­ puternici cu privire la lărgirea stradelor şi
primul rang în Europa.
cat, cu care se băteau vecinie neuitaţii eroi giner militar, fortificase aprope de nou clădirei de bulevarde ni-au fost Americanii.
sub zidurile Troiei, precum şi tote popo­ Mai târdiu alt Italian — Tartaglia, a totă linia Nord-Vestică şi Sud-Ostică a Hans Kondlich, un fruntaş al partidei cin­
rele voinice ale lumei vechi şi ale veculul modificat vechiul front al lui Micheli, în- Franciei, şi cuprinsese prin sistemul lui de stite liberale austriaco din anul 1848, refu-
de mijloc, Catapultele, Balistele şi alte in­ temeindu-şl schimbarea tot pe sistemul bas- atac peste 50 de cetăţi străine pentru Re­ giându-se în America, unde s’a şi stabilit,
venţii tehnice militare, cu care se atacau şi tibnelor apărate de şanţuri lungi zidite în gele Franciei Ludovic al XlV-lea bătăiosul. amnestiat, s’a reîntors în patrie în anul