Page 3 - 1898-06
P. 3
Nr. 119—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
pe proprietatea ltii, deşi hotarul comunei e Catastrofă în Agram. Sâmbătă dimi- rassă? Cu cine? cu Haberbaurii şi soţii jia yankeeilor, care de fapt nu esistă,
necomasat. neţa oraşul Agram, capitala Croaţiei, a fost lui şvabi şi jidovi maghiarisaţî? — Halal ci superioritatea armelor va învinge pe
După-ce foia ungurescă descrie scena ajuns de-o mare catastrofă. Des de dimi- de o astfel de consciinţă şi comuniune! Spanioli.
grozavă a omorurilor şi rănirilor, spune, că neţă nori negri acoperiră bolta cerescă şi Decât sortea Cubei, mai critică şi
„în comună e acum linişte sub impresiunea în curând fulgere şi trăsnete prevestiră ne Anivei'sarea revoluţiei dela 11 mai desperată este sortea insulelor Filipine.
fricei, der cu tote acestea, esistând temerea norocirea. O ploie mare începu să cadă şi Iunie 1848 în .'România,. Vineri sera In zadar au sperat Spaniolii, că poporaţia
de isbucnirea răsbunării poporului, gendar- ea din ce în ce mărindu-se ţinu o oră în- s’a întrunit la primăria capitalei, comitetul indigenă din acesta grupă de insule va sta
1
meria a fost îmulţita . trâgă. A fost o rupere de nori rară în fe general pentru organisarea aniversârei dilei în ajutorul lor în lupta cu Americanii. Am
„Peşti Naplo , publicând un raport lul ei. Valea numită Medvesca, ce curge de 11 Iunie v. 1848. Intre cei de faţă se vădut cum aceşti malajezl încreştinaţî, în
a
tendenţios, dă totă vina locuitorilor români prin mijlocul oraşului, începu să se umfle aflau miniştri Palada şi Stolojan, apoi d-nii loc de-a rămâne fideli Spaniei, s’au dat pe
din comună. Vorbind despre isprava gendar- puternic. Ea eşi din alviă, de pe dealuri C. Nacu, C. Dimitrescu-Iaşî, Crătunescu, partea şefului de bandă Aguinaldo şi as
milor dice, că cei căduţi jertfă sunt: Vasilie valurile ei turbate aduceau trunchi de ar Carada, Misir, general Angelescu, Vlădescu, cultând mai bucuros de cuvintele acestuia
Zah, crîsnic, care a fost puşcat prin cap bori, cari s’au baricadat dinaintea unui pod Butculescu, Dr. Râmniceanu, etc. A presi- şi de banii promişl din partea admiralului
murind imediat; Bria Mitru, curatorul bi- din oraş, aşa că orl-cine putea să vadă ca dat d-1 Bălcescu. C. Nacu a comunicat co american Dewey, s’au răsculat pretutindeni,
sericei, căruia un glonţ i-a pătruns prin tastrofa cu ochii. Apa umflându-se eşi din mitetului, că în întrunirea de Joi preşe ca să stîrpescă pe Spanioli, cari deja de
grumazi şi eşind a nimerit şi pe tânărul matca ei şi inunda localităţile din apro dintele Ligei M. Vlădescu a declarat, că 400 de ani stăpânesc Manilla tot aşa ca
de 18 ani Bria Vasilie în partea de sus a piere. Mai târdiu străbătu adânc în oraş. comitetul Ligei primesce să ia parte la ser şi Cuba.
piciorului; juratul Vasilie Fornea a fost ni Ea umplu la început pivniţele, apoi se bare, însă cu codiţiunea, ca oratorii Ligei Ne sunt cunoscute masacrările comise
merit drept în inimă, âr Ion Bria în ab vărsa pe strade şi la înălţime de un metru să fiă inscrişl între oratorii oficiali şi cu de aceste bande răsculate contra Spanioli
domen, eşindu-i glonţul prin spate: amân năvăli asupi'a celor mai frumose părţi ale ocasia serbărei Liga să-şî păstreze absoluta lor. Sălbătăcia şi crudimile lor, aţîţate şi
doi au cădut morţi. oraşului. Strada cea mai frumosă din Agram, ei independenţă. Acesta hotărîre a comite sprijinite de Americani, au făcut, ca Spa
* unde obiclnuesce a se plimba lumea ele tului Ligei a fost combătută de d-1 Dimi- niolii şi Europenii să se refugieze în capi
gantă şi unde sunt cele mai bogate pră
a
„Egyetert6s comentând faptul petre trescu-laşl. D-1 Vlădescu a declarat din tala Manilla, unde sunt torturaţi de fonie
vălii, strada Ilica, încă fu inundată. Apa şi de miseriă şi unde înfricaţl de mârte
cut cbce, că crima brutală comisă la Doi nou, că nu pote modifica decisiunea comi
pătrunse în bazarul Altschul şi a pustiit
„a amărit la infinit poporaţiimea padnică a tetului Ligei. După acesta comitetul ser aşteptă în tot momentul ca malajezii tur
tote magasiile şi depositele. In câte-va mi
comunei şi e temere acum, că ea va servi bărei a hotărît, ca serbarea să se facă în baţi să sfâşie pe albi, der mai ales pe Spa
nute întreg bazarul era o ruină. Curentul
de nutremânt agitatorilor valahi pentru 11 Iunie. In cestiunea acâsta va mai fi o nioli, cari nu sunt apăraţi din nici o parte.
furios, deschidându-şl cale, pătrunse pe piaţa
nouă agitaţiuni contra Maghiarilor". întrunire. O scire telegrafică din Madrid spune, că
lellacid şi valurile isbiau puternic în statua
Acest comentar dă măsura sentimen In privinţa programului, timpul fiind Americanii se portă într’un mod neruşinat
fostului ban şi comandant croat. Apa pă
tului de „dreptate" şi „umanitate" a con forte scump s’a fixat la cele ce urmeză: pe insulele Filipine. Este ne mai pomenit,
trunse şi în câte-va cafenele nimicind tot
trarilor noştri, cari ar vre, ca în faţa săl 1) l’n serviciu religios pe platoul dela Fi- ca forţa armată a unui popor civilisat să
ce afla în cale. Mari pagube a făcut şi în dea mâna cu hordele sălbatice şi să le
baticei barbarii comise la Doi, Românii să laret. 2) O procesiune jla mormintele pom
fabrica de pielărie. Paguba pricinuită trece ajute a masacra populaţia nevinovată.
tacă şi să-şi plece fruntea, ba să sărute pierilor dela 13 Sept. 1848. 3) Discursuri
peste o jumătate milion.
chiar mânile acelei hiene, care în fruntea la ambele locuri mai sus menţionate. 4) Etă soirile mai nouă despre răsboih:
gendarmilor a provocat şi săvârşit acâstă Omaaiui copiilor de şcolă vienesî. Vi împărţire de medalii comemorative. 5) O 0 scire telegrafică din Madrid cu data
oribilă crimă. neri, în 17 1. c., se va arangia, din inci publicaţiune de lux, cu raport la evenimen de 11 Iunie anunţă din Havanna, că admi
Decă criminalii vor scăpa de pedepsa dentul jubileului împăratului, cortegiul fes tele acelei epoce. 6) împărţirea unei foi vo ratul Sampson a bombardat din nou San
omenescă, nu vor scăpa de osânda puter tiv omagial al şcolarilor. Vre-o 70,000 de lante cu discursurile, ce se vor ţine. 7) O tiago de Cuba. Bombardarea a durat 3
nică şi dreptă a lui Dumnecjeu. şcolari vor lua parte la acest cortegiu, representaţiune populară. 8) întreg oraşul ore întregi. Trupele spaniole se aflau în
care va fi precedat de herolc}! în costume iluminat splendid. 9) Musicl vor cânta pe bună posiţie şi au respins pe inimic, care
medievale germane. Fiă-care şcolă va eşi pieţele principale şi bande de lăutari prin s’a retras, fără a-i succede a debarca. Bom
cu stegul ei, vor merge câte patru şcole cuartierele mai depărtate. 10) Focuri de ar bardarea n’a făcut stricăciuni.
lângă olaltă în câte şese rânduri. Rândul tificii. Lui „Daily Telegraph“ i-se anunţă din
— 1 (18) Iunie v.
dintâiîi, al şcolarilor, va purta steguleţe, Viena, că Spania se află în ajunul unei
Regele Caro! la Petersburg. Riarele mari crise. E neîndoios, că Spania va cere
er rândul întâih al fetelor va purta lente. Eesbsiul ispano-american.
din Petersburg aduc scirea, că familia re intervenţia puterilor şi în privinţa acesta
Cortegiul va fi împărţit după arondismente.
gală română va sosi în capitala rusescă Deja dela începutul răsboiului era de
In cortegiu se vor afla musicl militare, cari guvernul spaniol a şi făcut paşi la Viena,
în 2 Iulie şi va descăleca în marele palat. prevădut, că Spania ori cât de statornic
vor cânta pe timpul defilărei şcolarilor îna der i-s’a răspuns, că guvernul austriac nu
şi de vitejesee ar susţine o luptă inegală
Şedinţa Directorului Fundaţiunii Şulu- intea împăratului. In faţa cortului împără pote lua iniţiativa, deore-ce o intervenţiă
cu America, puterea covârşitore a acesteia
tane — scrie„Unirea“ — în anul acesta a fost tesc e ridicată o tribună pentru 800—1000 din partea Austriei ar ave aparenţa, ca şi
fixată pe astăcjl în 11 Iunie. Dintre mem de cântăreţi. Pe acestă tribună şcolarii vor va face, ca Spaniolii să fiă înfrânţi în in când ea s’ar face numai în interesul regi-
sulele, cari de mult formeză obiect de li
brii mireni ai acestui Directoriu s’au presen- cânta la sosire şi la plecare câte-o strofă nei-regente. E probabil însă, că primii paşi
tigiu între celea două puteri.
tat următorii Domni: Iosif Pop, Toan din imnul poporal. Defilarea înaintea îm de intervenire îi va face Rusia.
După cum s’a vărlut din soirile sosite
Mezei şi Alesandru Onaciu jucjl de Curie păratului va dura cam o oră. S’au luat mă Faţă cu acesta scire „Agenţiei Fa-
în Budapesta; G-eorge Pop, director finan surile cele mai seriose pentru siguranţa co în urmă, Americanii au blocat cele mai de bra" i-se anunţă din Madrid, că mişcarea
frunte oraşe şi porturi din Cuba (Havanna
ciar în Nyiregyhâza, Ladislau Hossu jude piilor, ca in cas când s’ar bolnăvi vre-unul, pornită de pressa din streinătate în inte
şi Santiago). Ei n’au cucerit încă pănă
de tablă în Cluşiti, Leontin Pop, jude de să i-se dea imediat ajutor medical, er pe resul păcii, nu află ecou la Spanioli. Mai
acum aceste oraşe, au bombardat însă cu
tribunal în Cluşifi, Ioan Gerasim, jude de strade să nu circule trăsurile pănă când mulţi generali şi-au dat părerea, că Spania
flota lor bastionele dela Santiago şi spre
•tribunal în Alba-Iulia, Iuliu Bardoşi, ins vor trece copiii pe-acolo etc. pote să suporte răsboiul cuban încă doi
răsărit dela acest punct, li-a succes a de
pector scolastic în retragere în Sibiiu, ani, de aceea e lucru zadarnic a-se vorbi de
barca trupe mai mici, cari unindu-se cu
Vasiliu Hărşianu advocat în Sibiiu şi Dr. pace. Guvernul spaniol n’a primit dela ap
Provocare pentru maghiarizarea
Alexandru Pop medic archidiecesan în răsculaţii, atacă cu mult fanatism pe Spa teri nici o propunere, şi decă ar prinaSpar
numelor. E lucru vechili, că cele mai nioli în acelea părţi, de-unde operaţiile
Blaşiă. refus-o declarând, că Spania este dec?să' a
fanatice şi periculose unelte ale maghia- belice ale corăbiilor nu pot ava succese po- purta răsboiul pănă la fine.
0 comisiune ministerială de trei per- risărei au fost şi sunt tocmai cei-ce şi-au sitive.
sone a sosit erl la Braşov, pentru ca, după schimbat numele lor cinstite nemaghiare Tote acestea sunt însă numai începu
cum se asigură, să revideze cassa oraşului, cu nume maghiarisate, marcând astfel făţiş tul acelor mari operaţiuni militare, pe cari SOIRI ULTIME.
comptabilitatea şi administrarea averilor lăpădarea de nemul lor. Americanii speră a-le desfăşura, decă ar Viena, 13 Iunie. Foile anunţă,
orăşenesc!. In fruntea acestor trişti eroi ai şi mata lor de 27,000 de omeni, care plutesce ca deputăţia austriacă pentru cvotă
mai tristei epoce de maghiarisare a nu- încă pe Ocean, va fi ajuns să debarcheze a propus SG’G'Yo pentru Ungaria. De
Distingerea baronului Vassilco. Cetim
mnlor se află, fără ’ndoială, faimosul pri întregă pe insulă şi să dea piept cu forţele putăţia ungară înse nu află accep
-în „Patria" din Cernăuţi: „B. R.“ aduce
depeşa, că la alergările de cai, care a avut mar din Budapesta, care numai decurând Spaniolilor. tabilă propunerea acesta.
loc Marţi la Freudenau, a recercat Archi- s’a făcut din Habeibauer — Halmos. Ga şi Judecând din cele ce se scriu şi se Petersburg, 13 Iunie. „Novoie
când ar voi să-şi spele ruşinea acestei vestesc prin diare, situaţia în care se află Vremia" cjice, că faţă cu procederea
-ducele Francisc Ferdinand de Este pe şe
deserţiunl, amintitul „Halmos" stărue în Spaniolii e forte critică, aprope desperată. agresivă a Angliei în China, Rusia
ful casei sale de vânătore contele Abens-
tot chipul, ca să atragă după sine şi pe Escadra lui Cervera este închisă în portul va răspunde prin o acţiune forte
berg-Traun, să-i presinte pe dep. nostru d-1
alţii. Aşa a adresat o scrisore circulară cătră dela Santiago; ea nu mai pote face nimic, energică.
bar. George Vassilco. Alteţa Sa a con
versat apoi vreme mai îndelungată cu d-1 tote oficiile şi institutele capitalei ungare, decât cel mult să ajute armatei spaniole New York, 13 Iunie. O telegramă
în care provocă pe toţi impiegaţii comunei de pe uscat a apăra oraşul contra năvăli din Kingston anunţă, că Americanii
bar. Vassilco. ceea-ce se consideră de o
să şl maghiariseze numele. Vom cita numai torilor, şi să formeze piedecă flotei ame au debarcat în portul Cuantanamo
-deosebită distineţiune. Este evident, că A.
un pasagiu din acâstă scrisâre, în care se ricane, care ar voi să străbată în port. In (câteva milurî spre ost dela San
Sa I. a căutat să dee deputatului nostru o
■satisfacţiune strălucită pentru infectele in oglindeză pe deplin micul suflet de ma- trarea acestui port este atât de îngustă, tiago), unde au arborat stindardul
meluc al faimosului „Halmos". încât numai câte-o corabiă pote să circule american. -
jurii, cu cari a regalat pressa maghiară pe
„Numai un prejudiţiu, seu o sfielă prin ea.
Br. Vassilco pentru abordarea cestiunei eoooooooooooooooooooo»
copilărescă, dice „Halmos" — Haberbauer, Dâr chiar dâcă Santiago ar căde, Ame
naţionale în delegaţiunl. Medic român in Karlsbad.
pote să privescă ca a jertfă ceea ce opi- ricanii vor trebui — pentru a pune domniă
Statua generalului Florescu. Vineri s’a niunea publică lămurită (?) consideră, ca o desăvârşită pe insulă — să porte lupta cu Medic universul
•instalat în grădina Episcopiei din Bucu- datoriă patriotică. Noi suntem o naţiune Spaniolii la Havanna şi în provinciile su
rescl statua generalului Florescu. Statua e mică, încungiurată de milione de naţiuni dice. Când şi aceste puncte vor fi căcjut Dr. Romulus L. Crăcinnu
o lucrare originală: o ţevă mare de tun streine de noi în origine şi interese, din în mânile lor, atunci ei pot să serbeze tri Medic clinic în spitalul univers imp. reg
masivă, aşedată cu gura în sus. La mijlo care causă interesul nostru pretinde zelosa umful deplin. Pote că acest triumf să nu din Viena (clinica D-lui consilier de curte
cul ţevei e prins un medalion cu bustul cultivare a cQnfteiinţei naţionale şi a co- formeze, decât cestiune de câte-va cjile. Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
interne. Medic al asooiaţiunei pentru în
generalului Em. Florescu, bust forte reuşit, muniunei de rassă. Este îninteresul ţărei cu Corăbiile Americei sunt mult mai bune,
grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
.având de desubt inscripţia: „Ofcerii arma deosebire, ca capitala ei în administraţia decât ale Spaniei, şi tunurile ei sunt mult tector: Majestatea Sa împăratul etc. etc.
a
dei române — generalului Em. Florescu . So- şi în manifestaţiunile sale interiore să de mai puternice şi mai perfecţionate. Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
.clul statuei e format din ghiulele de tun. vină în adevăr capitala naţiunei maghiare." Tot acesta se pote elice şi despre ar dela orele 6—9 a. m., şi 3 —B p. m. în
(piua inaugurărei statuei nu s’a fixat încă. Consciinţă naţională şi comuniune de mările americane de pe uscat. Nu vite Miihlbadşasse casa „Schwarzes Ro.ss \ 23
