Page 30 - 1898-06
P. 30
Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 125-1898.
via). Iu fine colonelul rus Komarow a pus sfânt. In privinţa acâsta se pâte dice cu peta, starea de asediu va fi proclamată dini făcu declaraţia asupra retragerei sale,
o cunună de lauri pe bust în numele con tot dreptul, că lucrarea scienţifică a răpo imediat. oposiţia a aplaudat furtunos. — Regele
siliului comunal din Petersburg, după-ce satului Palacky a fost aievea o făcliă, care Pressa antisemită din Galiţia, care prin conferâză cu Visconti-Venosta asupra si
pronunţă un călduros discurs pentru Pa a arătat poporului fericirea adevărată, li publicaţiile sale a contribuit mult la tur tuaţiei.
lacky. „In numele poporului rus — cl^ise el bertatea deplină, puterea şi gloria. Ou bu burărl, se bucură de situaţia critică creată,
JiAsboiul. Din frumosa capitală a in
— aduc o salutare, fiind că inima 'poporului curia mă gândesc tot-dâuna, că am cunos pe când foile catolice condamnă fără cru
sulelor Filipine sosesc soiri tot mai triste pen
rus baie una cu cea a poporului cehie“. Vor cut în personă pe marele mort şi în lu ţare mişcarea. „Cfeas“ scrie, că aici nu e
tru Spanioli. Resculaţii au atacat din nou
birea lui Eomarow a fost lung şi viu crurile nostre de repeţite ori am făcut vorba despre Jidani, ci despre aceea, că
trupele şi posiţiile Spaniolilor din împre
aplaudată. schimb de idei amicale împreună. Oeea-ee în Galiţia s’a deşteptat ârăşî patima popo
jurimea Manillei, ba au îndreptat atacuri
Dintre telegramele numărose, a fost mi-a spus marele învăţat, aceea tot-deuna a rului.
chiar asupra oraşului. Trupele spaniole s’au
furtunos aplaudată telegrama lui Bolzev, fost adevărul curat, aşa clicend adevărul lui In partea apusână a Galiţiei s’au fă
concentrat în grabă la punctele mai pri
care a scris contra lui Mommsen. Dumnedeu, care tot-deuna duce, cel mai si cut mai bine de 200 arestări. In Pilzna au
mejduite, der cu totă vitejesca lor apărare,
La banchetul festiv toţi representanţii gur, la scop, la salute şi mărire. fost jăfuite din nou casele Jidanilor.
le au pierdut. Resculaţii au cucerit subur
naţionalităţilor slave au ţinut vorbiri în „Poporul, care scie să-şî respecteze şi
biile Malabon şi Calvocan de cătră nord.
limba proprie, numai profesorul rus Brandt onoreze pe omenii săi mari, este un popor
1Pustiirile Turcilor în Tesalia. Spaniolii au avut însemnate pierderi în morţi
(Moscva) a vorbit în limba cehă. Cu mult copt şi vrednic de stimă. Un astfel de po
Membri guvernului grecesc au traversat şi răniţi.
foc şi frumos a vorbit Kramarz, accentuând por va învinge tote greutăţile şi îşi va
cjilele trecute întreg teritoriul Tesaliei, Lui „Ntiv- Yorlc Herald i-se anunţă
u
independenţa şi autonomia Cehilor; el ajunge mai curând ori mai târdiu scopul
luând acte despre pustiirile săvârşite de din Manilla, că trupele indigene de vânători
mulţămi în deosebi „credinciosului soţ de dorit; un astfel de popor pârtă în sufletul
Turci, cât timp aceştia au ţinut ocupată au ucis pe ofiţerii lor spanioli şi s’au ală
arme, clubului polon". Advocatul slovac şi inima lui tote trăsăturile eminente ale
r Tesalia dela răsboifi şi pănă la încheierea turat la răsculaţi Conducătorii răsculaţilor
Mateiii Dula a vorbit, între vii aprobări, omenilor mari, puterea şi virtutea lor. Er
păcii. Ei au constatat, că în Domolcos Turcii au proclamat independenţa insulelor.
despre legătura etnografică şi geografică ceea-ce trăesce în sufletul şi inima unui po
au pustiit mai mult de 100 de case, chi „Temps" comunică din Madrid, că gu
dintre Slovaci şi Cehi. por, aceea însu-şl Dumnedeu — căruia ni
purile sfinte din biserici le-au nimicit şi au vernatorul Augusti a investit pe coman
Sera a fost o representaţiă de gală meni nu i-se pote opune — o face să trecă
furat din biserici sculele sfinte. Din 900 dantul garnisonei cu totă puterea ce-o
la teatrul cehie. ErI s’a ţinut festivitatea în vieţa lui şi o transformă in salute şi
case ale oraşului, numai 34 au rămas în avea el, şi acesta ar fi subscris capitularea
punerii petrii fundamentale la statua lui libertate. Libertatea Slavilor, puterea şi
tregi. In districtul Domokos se află 60 de Manillei.
Palacky, ce se va ridica pe piaţa cu ace victoria lor însă în monarchia unitară —
comune; în tote acestea Turcii au săvârşit Yeştî triste sosesc şi din Cuba. O in
laşi nume. Adl se deschide esposiţia. mai ales a Slavilor de Sud şi Vest — este
devastaţii grozave. După Domokos urmâză formaţie a lui „Kolnische Zeitung spune,
u
Notăm, că printre telegramele de fe chezăşia libertăţii, puterii şi victoriei sta
Farsala şi Larissa, cari au suferit mai mult. că generalul Blanco a telegrafat la Madrid,
licitare s’a remarcat şi o telegramă a ma tului întreg. Sunt cause indiscutabile, cari
Miniştrii au evaluat pagubele la 100 mi că aşteptă debarcarea unei trupe americane
relui duce rusesc Constantin, în care acesta recomandă acâstă victoriă, putere şi liber
lione drachime. de 25,000 pe ţărmii insulei.
îşi esprimă speranţa, că serbarea va fi tate a Slavilor de Vest şi Sud. Aceştia
demnă de memoria sărbătoritului. (Lui „N. esercită înrîurire esenţială asupra formării
fr. Presse i-se telegrafâză, că scireaa aeâsta statului unitar, ei representă gloria şi pu
u
D i n a f a r ă . Specuiaţiunî cu „intenţiunile“.
încă nu e confirmată). terea acestuia şi stau în armoniă cu sco
u
Podlipny, primarul oraşului Praga, a purile lui firesc!. Atitudinea curagiosului şi Alegerile din Germania. Seim, că „Magyar Hirlap dela 19 Iunie pu
u
adresat un apel cătră poporaţiuue, în care gloriosului popor cehie serVesee de esemplu în Germania s’au început alegerile pentru blică sub titlul „scandaluri reynicolare un
4ice între altele, că Cehii trebue să dove- celorlalţi Slavi, mai ales nouă Slavilor de „Reichstag . De când s’a înfiinţat marele lung articul, în care se ocupă cu specu-
14
dâscă, că în privinţa culturii nu stau în Sud. Deci încă odată strig din totă inima : imperiu german, n’au păşit nicl-odaţă ca de laţiunile, ce se fac din partea preoţilor
44
dărătul nici unei naţiuni. Salute marelui şi nemuritorului patriot ceh, rândul acesta aţâţa candidaţi. Pentru 397 romano-catolici cu aşa numitele „intenţiuni .
La săra de cunoscinţă primarul Pod Francisc Palacky! Trăâscă capabilul şi glo cercuri electorale au păşit nu mai puţin ca Se ’nţelege, foia ungurâscă e tendinţiosă.
lipny a salutat sosirea ospeţilor slavi pe riosul popor cehie! Noi Slavii de Sud sun 1431 candidaţi. Cea mai mare activitate o Ea scrie cu scop de-a lovi mai ales în
44
„pământul cel mai estrem al lumei slave, tem adevăraţii săi fraţi, cari împărtăţesc desvoltă socialiştii, ei ş’au pus candidaţi „partida poporală , căreia îi împutS, că
inima regatului ceh, capitala ţărilor coro cu el bucuriile şi întristările, sperâză cu el aprope în fiă-care cere, chiar şi acolo, unde face propagandă în favorul politicei sale
nei St. Venceslau, Praga cea de aur, c’o şi tot împreună cu dânsul va ajunge mai pănă acum nu s’au audit nici de vestea cu bani storşl din specuiaţiunî cu „inten-
44
sută de turnuri, regesca, cehica şi slava curând ori mai târdiu la scopul dorit al votanţilor socialişti. Socialiştii au câştigat ţiunile . Cu tâte acestea, între datele aduse
Pragă . El accentua apoi solidaritatea Sla patriei nostr.e". pănă acum 36 mandate şi vor lua parte la de ea se află unele, pe cari ţinem a-le re
w
vilor şi meritele lui Palacky. vre o 100 balotagii. Interesant este, că par produce şi noi.
44
* tida poporală liberală n’a câştigat pănă Se scie, că sub „intenţiuni avem
Autonomia bisericei serbesci Pa
Tosif George Strossmayer, episcopul ţriarchul sârbesc George Brancovicî a con acum un singur mandat. Etă numărul can de-a înţelege liturgiile, ce se plătesc din
diecesei unite a Bosniei şi Sirmiului, a vocat pe 20 1. c. la o conferenţâ pe toţi didaţilor, după partide, cari au fost aleşi: anumite fonduri, spre a-se face pentru odihna
adresat comitetului arangeator al serbări bărbaţii conducători ai bisericei sârbescl, 39 conservativi, 89 partida imperiului, 85 sufletelor acelora, pe cari i-au avut în ve
lor în memoria lui Palacky următorea pentru a-se sfătui cu ei privitor la Con partida centrului, 4 partida reformei, 9 na dere îutemeiătorul fundaţiunei. Asemenea
scrisore: gresul naţional bisericesc. Se dice, că sco ţionali liberali, 36 socialişti, 14 Poloni, 1 fundaţiunl s’au întemiat în cursul vecu-
„Poporul-frate ceh cu mari aptitudini pul acestei confetenţe este convocarea din Danes, 9 afară de partide. Sunt 181 ba rilor fort9 multe şi au crescut la o sumă
şi de firm caracter, serbâză încurend amin nou a Congresului. lotagii. de milione peste milione. Mai ales în El
tirea de o sută de ani a răposatului, dâr. a veţia şi în statele catolice de mâc}ă-cli)
Crisa ministerială din Fronda
nemuritorului, marele Palacky. Mă alătur aceste fundaţiunl constitue o avere uriaşă,
Situaţia îsi Austria. nu s’a resolvat încă definitiv. E drept, că încât decă numărul preoţilor în acele state
şi eu la acesta serbare cu totă inima şi
preşedintele Faure a împuternicit pe Bibot e e
din adâncul sufletului. Renumitul răposat După amânarea „Reischsrath“-ului, cu formarea noului cabinet, însă Ribot a ar fi de 4 c -orI mai mare, ei totuşi n’ar
a fost adevăratul prototip al naţiunei sale contele Thun îşi pune tote forţele, să aran- răsbi să facă atâtea litui-gii, câte e pre
primit acestă însărcinare numai provisor.
capabile şi care a trecut prin multq încer geze nevoile interne parlamentare prin con- scris a-se plăti din interesele anuale ale
Silinţele lui Ribot de-a duce lucrurile la
cări. In el se reoglindâză tâtă forţa popo ferenţe de împăcare. Pe lângă anumite numitelor fudaţiunî.
bun sfîrşit, sunt zădărnicite prin pretensiu-
rului său, tote aptitudinele şi virtuţile lui, condiţii, partidele germane ar fi înduple Cu acest prisos de bani se fac din
nea republicanilor radicali, cari cer să li-se
cari au condus la victoriă, renume şi la cate a întră la o înţelegere cu guvernul, partea unor preoţi abusurl şi specuiaţiunî
dea 6 portofolii. In urma acesta Ribot a
vechile libertăţi. Totă comora şi bogăţia însă acum Cehii sunt aceia, cari ţin neclin grozav de păcătose, fiă prin aceea, că banii
declinat dela sine onorea de-a forma cabi
cunoscinţelor sale istorice a depus’o în bra tit la atitudinea lor, ei nu vor cu nici un nu se folosesc pentru scopul intenţionat
netul, şi preşedintele Faure a provocat pe
ţele naţiunei sale, ca să înveţe, ce să facă preţ să renunţe la ordonanţele de limbă; de fundator, fiă prin faptul, că pentru ofi-
Sarrien, să ia el asupră-şî acâsta sarcină.
şi să săverşescă pentru ajungerea scopului mai bucuros nu-se împacă, decât să ce ciarea liturgielor nu li-se plătesce preoţilor
Sarrien a cerut timp de cugetare. Se crede,
deze . taxa prescrisă şi destinată de întemeiător,
că la cas când şi acesta ar refusa însărci
Dâcă contelui Thun nu i va succede dându-li se numai câte 30—40 cr., în loc
narea, Faure va autorisa pe Dupuy cu for
1873, şi minunat de ce vede în lumea nici acestă încercare, probabil, că va di- marea cabinetului. de 1 — 5 fl
vechiă, deşi fire prosaică, a caracterisat solva parlamentul şi va lua măsuri pentru Speculaţiunile au luat dimensiuni atât
44
prin gândire ritmică şi cadenţială, firâsca nouă alegeri, al căror resultat e forte du JDimisia cabinetului Jiu dini. Pro de mari, încât cu „intenţiunile se face
deosebire politică între America şi Europa, biu. Marii proprietari constituţionali pro- iectele de lege, ce cabinetul italian Rudini un adevărat comerciu internaţional, spre
dicând următorele versuri : testeză în manifestul lor publicat alaltăerl le-a înaintat camerei şi pe caii le-am făcut care scop s’au organisat aşa 4icend burse
»
contra a orl-ce încălcare a constituţiei, sâu cunoscute cetitorilor în revista numărului şi pieţe secrete. In Viena, de esemplu, se
„Air ericu, du hast es besser,
Wie uuser Contineat das alte, a unei încercări, ce ar tinde la schimbări de Duminecă, au provocat mare resens. află un bazar, în care se vând pe „inten
Du hast keine zerbrochene Sclilosser, radicale. Regulamentele reacţionare, ce conţin aceste ţiuni" chiar şi haine de femei şi de copii,
Und keine Dasolte" ! Guvernul are puţine prospecte de suc proiecte, prin caii s’ar introduce în Italia ceea-ce se anunţă prin foile clericale.
Adecă: America este mai fericită de ces dela o coaliţiă polonă cehă, deşi con un fel de absolutism şi dictatură, au fost Şi în sinul bisericei catolice din Un
cât vechiul continent, pentru-că ’i lipsesc tele Thun pune mare pond pe o astfel de căuşele, cari au pricinuit retragerea lui garia se află mari fundaţiunl de felul acesta.
ruinele castelelor vechi feudale şi bazalţii coaliţiă. Rudini. Pusă la ordinea dilei şi începân- Foile din Oiongrad spun, că judele in
*
1
(cărămidile) bastionelor, fortificaţii .oy eu du-se discuţiunea asupra politicei generale structor dela tribunalul de acolo a con
ropene ! Turbările din Galiţia ţin într’una. Ele a cabinetului său, Rudini a prevădut, că nu statat de curând la biserica romano-cato-
încă ajută la încurcarea tot mai mare a si va ave majoritate. Rudini nici n’a aşteptat lică a locului dispariţiunea a 16,000 fl. din
Adevărul este, că: breul de arme cu
care Europa îşi încinge din ce în ce mai tuaţiei. Din cele ce s’au scris în urmă pare să fiă silit a-se retrage cu forţa, el s’a dus fundaţiunile pentru intenţiunl. Contra preo
mult corpul ei, o cam împiedecă în des- dovedit, că aceste turburărl au mai mult la curte şi şî-a dat dimisia în mânile rege tului Hegyi Antal s’a şi pornit din causa
voltarea ei materială şi intelectuală. Dâr caracter socialist, decât antisemit. S’au luat lui. Regele a cerut timp de cugetare, der acâsta cercetare, mai ales fiind-că se pre
pănâ la pismuirea Americei, pare-mi-se că măsuri represive în stil mare, ca turbură- e sigur, că va primi dimisia lui Rudini. supune, că banii au fost folosiţi pentru sco
încă nu am ajuns, pentru-că capitalul nos rile să fiă năbuşite. Au fost consignate 30 Soirea asupra dimisiei sale a anunţat’o Ru puri de corteşire la alegerile de deputaţi
14
tru moral, deşi suntem săraci, der ne în- companii infanterie şi 3 escadrone de ea- dini în şedinţa dela 17 1. c. a camerei. Deja în favorul „partidei poporale . Causa s’a
valeriă în partea vestică a Galiţiei; adl în la intrarea sa în sala desbatelor preşedin adus şi la cunoscinţă Papei şi preotul He
dulcesce cu îmbelşugare viaţa.
tote comuuele, unde s’au întâmplat tur tele consiliului de miniştri a fost întâmpi gyi a fost suspendat din post. „Magy. Hir.
w
(Va urma.) Dr. I. Nesgoe.
burărl, se află miliţie. nat ou cuvintele : „Dictatură, lovitură de crede, că din incidentul acesta are să se
O scire telegrafică din Lemberg a- stat, călcare de constituţiei Camera era facă o cercetare strictă asupra specula-
44
nunţă, că deeă turburările se vor mai re estraordinar de bine cercetată şi când Ru ţiunilor, ce se fac cu „intenţiunile , şi că
