Page 31 - 1898-06

Nr. 125-1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

biserica va lua măsuri pentru pedepsirea tăţei va fi ridicat un pavilion, unde se va ofertele marinimose se vor primi cu mul- lei Constanţa, precum se dovedesce acâsta
abusurilor şi împedecarea lor. celebra un serviciu divin şi se vor pro­ ţămită şi se vor cuita pe cale diaristică. din publicări antice, din zidurile sub pă­
Caşul dela Ciongrad însă nu e9te sin­ nunţa mai multe discursuri patriotice. Pro­ împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­ mântene, ce s’au descoperit, din sarcofage,
gur în felul său. Sunt alte multe caşuri mult cesiunea va merge apoi în aceeaşi ordine tare moderată de mâncări greu de mistuit morminte, basilici, cari erau premergăto-
u
mai mari, ca acesta. Foile politice clericale la „Dealul Spirei , urmând stradele 11 Iun., aduce adeseori suferinţe de stomac, care la rele bisericilor creştine, inscripţii comera-
trăiesc aprope numai din „intenţiunî , pe Rahovei, Carol I, Victoriei, MihaiG-Vodă început apare cu dureri de stomac, rîgăelî, tive etc. Săpăturile vor fi în stare să des­
41
cari preoţii săraci le fac în preţul abona­ şi 13 Septembrie. Pe Dealul Spirei se va vărsături etc. Contra acestor apariţiuni de copere documente de mare valore pentru
bole cel mai bnn mijloc cu efect este
mentului, socotindu-i-se o „intenţiune abia pune piatra fundamentală a unui monu­ Dr. Bosas Lebensbalsam din farmacia d-lui istoria romană şi cea română. împrejura­
41
44
cu câte-va „piţule . A fost cas, că un preot ment, ce se va ridica în memoria pompie­ B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­ rea, că în aceste părţi, după devastările şi
a început să edea o foia politică, primind rilor căcjiiţî aci în 1848. Monumentul se va păta în tote farmaciile. Să se ferâscă de ruinările clădirilor romane, nu s’au făcut
din străinătate pentru acest scop 100,000 fl. inaugura în diua de 13 Septembre viitor. imitaţii. alte clădiri mari, ca d. e. castelele din apus,
41
din fondurile pentru „intenţiunî . La trei Mai multe discursuri se vor ţine asemenea ci uşore în pământ seu de-asupra pămân­
dile însă preotul perduse în cărţi totă suma la Dealul Spirei. Sera oraşul va fi iluminat Scirî mărunte din România. tului, bordee seu colibî, au lăsat în mare
-şi astfel au rămas şi foia, şi intenţiunile, âr în Cişmigiu se vor trage focuri de ar­ parte intacte construcţiunile Romanilor.
La serbarea dela 11 Iunie. Comitetul
•ce preoţii aveau de-a le face pentru cei tificii. Representaţiunî populare se vor da central al Ligei Culturale, întrunit Sâm­ Documente lapidare probâză, că Tomis era
trăposaţi. sera la teatrul Naţional şi la Ateneu. Mu- bătă după amiadî, discutând asupra diferi­ un oraş înaintat în cultură, avea teatru,
Partea cea mai condamnabilă a lu­ sici militare şi lăutari vor cânta în timpul telor manifestaţii ce se vor face la 11 Iunie avea amfiteatru pentru gladiatori etc., cari
crului stă în speculaţia agenţilor seu în- cjilei la Filaret şi săra în grădinile şi pe şi la care a fost invitată să participe, a tote zac de-ocamdată sub o c6jă de pă­
-treprindătorilor, cari nicî-od&tă nu dau pieţele publice din Capitală. D. Orăscu, decis, că deorece din serbarea evenimente­ mânt. Tote acestea dovedesc, că Românii
preoţilor, cari fac liturgiile, sumele cuve­ arehitectul şef al Primăriei, a fost însărci­ lor dela 1848 s’a făcut o cestiune politică, au trăit în continuitate în aceste locuri.
Liga nu va participa la nici o serbare.
nite, ci sub cuvânt de provisiune şi alte nat cu decorarea oraşului. Vor fi împodo­ Partea 2 a a conferenţei e consacrată
pretexte îşi reservă lor partea cea mai bite: Primăria, Ateneul, Teatrul Naţional, Examenele de promoţiune la tote şco- monumentului dela Adam Klisi. Cârta în­
mare, dând de esemplu preotului 30—40 Calea Victoriei, strada Carol, strada 11 lele primare, atât urbane, cât şi rurale din tre învăţaţii archeologi, că din ce epocă
România, se vor ţine şi anul acesta, ca şi
cr. în loc ds 5 fl. Se află mulţi preoţi, Iunie, strada MihaiG Vodă şi pieţa S-tului anul trecut, în dilele de 21, 22, 23 şi 24 ar fi acest monument, s’a mai liniştit în fa­
chiar şi în Budapesta, cari pe calea acâsta Gheorghe. Iunie. vorul opiniunei d-lui Tocilescu, precum d-sa
-s’au îmbogăţit, făcându-şî averi mari. Unul a observat şi la ultimul congres de archeo-
Esamenul de cualificaţiune al învăţăto­ Scoli în Macedonia. Cu începere dela
dintre aceştia, numai în decnrs de un an a logiă din Dresda. Columna lui Traian arată,
rilor dela şcolile poporale s’a ţinut în Septemvre viitor, societatea de cultură ma-
încassat 100,000 fl., dintre cari lui i au ră­ că în Dobrogea chiar însu-şî Traian a luat
BlaşiQ din 8—17, anume din 8—13 esa­ cedo-română va deschide două şcoli pri­
mas câştig curat 70,000 fl. etc. mare la Târnova şi Magarova, lângă Bito- parte la o luptă de mare importanţă; lista
menul scripturistic, âră din 14—17 cel ver­
Acestea sunt datele, pe cari le înşiră bal -- dice „Unirea . La esamen s’au lia. Comunele s’au angajat, ca să plătescă Romanilor morţi în o luptă din Dobrogea,
41
u
.„Magy. Hirl. Repetăm, fâia ungurâscâ anunţat 43. Unul nu s’a presentat, âră unul numai pe institutori. Aceste scoli n’au să conţine şi nume de ale ostaşilor din garda
stea în nici o relaţiune cu faimosul inspec­
tracteză cestiunea din punct de vedere al a repăşit. Din cei rămaşi, între cari 7 au tor Mărgărit. imperială, dovadă, că şi împăratul cu garda
politicei de partid, dâr fiind-că şi noi ne-am repeţit esamenul, au susţinut esamenul 23, sa a fost în luptă, prin urmare acesta era
plâns adese-ori contra abusurilor, ce se fac anume 19 învăţători şi 4 învăţătdre. Rele­ Cumpărare de locuri virane. Cetim în o luptă în amintirea căreia era forte na­
„Timpul" : Ni-se afirmă, că o societate en-
•cu „intenţiunile , întroducendu-se cu aju­ gaţi au fost 18, anume 15 din câte un glesă, cu un mare capital, a început să tural să se ridice un asemenea monument,
41
torul lor, mai ales în sînul clerului român obiect, eră 3 din câte 2 obiecte. Dintre cei cumpere atât în Capitală, cât şi la Cons­ pe lângă care s’au mai găsit şi deităţi şi
unit, diferite scrieri şi foi politice din cele relegaţi, cei mai mulţi au cădţut din limba tanţa locuri virane nevândute. El un bun inscripţii doveditore de victoria repurtată.
mai infecte, — am aflat cu cale a reproduce maghiară. Ca comisar consistorial a asistat semn, că streinii încep să-şi plaseze capi­ De încheiere, în aplause generale, confe­
.şi noi cele de mai sus. la esamene Rsmul Gavrilâ Pop, canonic talurile lor la noi, dâr întrebăm, dâcă n’ar renţiarul face o paralelă între activitatea
fi mai avantagios, ca acestă operaţiune să
mitropolitan. Observăm, că învăţătoresele se facă cu capitaluri românesc! ? anticului Traian şi a celui modern; acela
se prepară şi pentru esamenele de pe cur­ lega imperiul său primordial cu partea de
SCIRILE BILEI. surile preparandiale numai pe cale privată. Deposit de grâne. ţHarul „Galaţii peste Dunăre prin podul cu urme indeli-
41
î spune, că depositul de grâne în portul
După ce numărul fetelor, cari îmbrăţişeză bile dela Turnu-Severin, âr’ acesta lega
— 8 (20) Iunie v. Brăila se urcă la peste jumătate milion de Regatul cu mica parte Dobrogeană prin
cariera înveţătorâseă, cresce tot mai mult, hectolitri. Vre-o câţi-va posesori de grâne
Brutalităţi gendarmerescî. Diu Câm­ ar fi de dorit, să se înfiinţeze în Blaşiă un vădend, că nu pot vinde, încarcă marfa lor falnicul pod dela Cerna-Yoda.
peni se anunţă un nou cas de brutalitate curs, fie şi numai estra-ordinar, în care să pentru Anvers şi se mângâie cu speranţa,
gendarmerescă. La 12 1. c. s’a serbat cu­ se propună fetelor în mod sistematic stu­ că mai târdiu o să aibă preţuri mai bune. L t li e pa f « ră.
nunia d-lui Ales. Macaveiu din Bicium cu diile pedagogice. Grindină. După un raport oficial so­
d-şora Lucreţia G-omboş. Intre nuntaşi se sit la ministerul de interne, alaltăeri a că- A apărut Nr. 26 din valorosa revistă
Parlamentul ungar a luat vacanţă pănă enciclopedică poporală „Albina , cu urmă­
41
afla şi d-1 Dr. Zosim Chirtop. La hamurile dut în comuna Nicoresci jud. Tecuci, grin­
la tomnă. Deputaţii merg care încătrău, dină în mărimea ouălor de găină. Grindina torul sumar: 1848 (G. Adamescu); Asilul
cailor, cari duceau trăsura densului, se aflau
lăsând în urma lor o activitate aprope acesta a distrus tote viile şi a rupt şi un Elena Domna (P. Dulfu); Beţia şi urmările
câte-va pantlici de tricolor naţional româ­
egală cu — zero. mare număr de arbori. Nu se scie, dâcă ei (Un medici; Albinele sporesc avutul ca­
nesc. Gendarmii vădând acâsta, au eşit în
nu au fost şi victime omenesc! sei (G. Moianu); Fonograful Lioret (St. Pe-
calea nuntaşilor şi s’au repecjit asupra tră- Despre episcopul Majlath au răspândit
surei d-lui Chirtop, ca să smulgă tricolo­ foile ungurescl, mai ales cele guvernamen­ Trăsniţi. ţ)ece locuitori din comuna trescu); 10 MaiG la sate; Coltuc dela Ba-
Mărgineni, jud. Prahova, fiind la munca bic; Cultura smeurei (P. Popescu); Cărţi şi
rul. Caii se înspăimântară şi era pe aci să tale, diferite seni sensaţionale, pe cari or­ câmpului, am fost surprinşi alaltăeri de
u
arunce trăsura în şanţ, primejduind viaţa ganul catolic „Alkotmâny le desminte ploie. Spre a se adăposti, ei s’au dus sub reviste; sfaturi practice etc. Ca ilustraţii:
Deşteptarea României (tablou alegoric);
celor, cari se aflau în trăsură (d-na Eug. acum. Nu este adevărat, cjice „Alkotmâny", un pom mare de pe câmp. In mijlocul
C. Pop, d-na Iosif Gomboş şi d-ş6ra Dom- că în Abrud şi Roşia episcopul ar fi tur­ ploii începend a fulgera, trăsnetul a căclut Eliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu; Dife­
pe pom, a ucis pe un sătean, a rănit grav rite tipuri ale fonografului Lioret. — „Al­
nica Chirtop.) Gendarmii opriră trăsura şi burat pacea între confesiuni şi naţionalităţi;
pe altul şi a pârlit pe ceilalţi opt, nu toc­ bina costă pe an în România 5 lei, la noi
41
porunciră visitiului să ia tricolorul dela ha­ nu este adevărat, că episcopul ar fi dat ordi- mai grav. Otţi-va însă vor rămâne para­
muri ; d-şora Chirtop înse a poruncit vi­ naţiune, cu credincioşii săi maghiari „să cer­ litici. 8 lei. Este cea mai bună revistă şi o reco­
mandăm cu totă căldura.
sitiului se nu asculte de porunca gendar- ceteze bisericile valahenu este adevărat,
*
milor. Un gendarm înfuriat de acestă bravă că unul dintre teologii eliminaţi din semi-
A V I S.
atitudine a domnişorei, întinse puşca drept nariul din Alba-Iulia s’ar fi sinucis „din A mai apărut nr. 21 al publicaţiunei
Tragerea la sorţi a loteriei de obiecte, 41
44
in fa(a unei dintre domne, gata a-o descărca- causa nemilostivirei episcopului etc. T6te săptămânale „Foia Populară . Acest nr.
arangiatâ de „Reuniunea femeilor române din
D-1 Dr. Chirtop ajungând la faţa locului aceste sciri şi altele asemenea lor, au fost conţine o materie variată, amusantă şi
Sibiiu , se va efeptui la 30 Iunie a. c. 3 ore
11
44
(densul se afla în altă trăsură mai înapoi) născocite, după „Alkotmâny , din partea instructivă, cu ilustraţii. Este de remarcat
p. m. în casa institutului „Albina", strada
ceru esplicări dela gendarmî, însă cel cu pressei guvernamentale cu scop, de-a dis­ o cronică sciinţifică asupra Planetei Marte,
măcelarilor Nr. 20, în localul „mesei stu­
vitejia îi răspunse răcnind, se nu-se apro­ credita pe episcop înaintea conaţionalilor şi noul roman „O dragoste acum 20,000 ani*
denţilor , în presenţa comitetului şi a unui
41
pie, că-l împuşcă. Abia târdiu convoiul nun­ săi şoviniştî. în traducere românâscă de d-1 Alexandrescu-
comisar al autorităţei politice. 41
taşilor a putut trece în pace printre bajo- Dorna. „Foia Populară se află de vândare
Nou preşedinte al camerei magnaţilor
netele gendarmilor. Acest cas de barbarie Losuri se mai află de venejare pănă cu 10 bani numărul. Redacţia în Bucu-
va fi numit — după cum asigură „Frem-
a fost denunţat la pretură. — Brutala pur­ în diua tragerei la sorţi, în Sibiiu: la pre­ rescî str. Domnei nr. 20.
44
denbîatt din Viena — contele Karolyi 44
tare a furioşilor gendarmî a umplut de-o şedinta comitetului, la „Albina şi la „Libră­
Tibor, care stă în relaţii de rudire cu fa­
justă indignaţiune pe Români. Intr’adevăr, ria archidiecesană*.
milia Tisza. D I V E R S E .
unde vreu să ducă lucrurile aceşti sbirî Din şedinţa comitetului Reuniunei fe
ai stăpânirei? Să răspundă cei mai mari, Bilete de căletoriă cu preţ redus la meilor române diu Sibiiu, ţinută la 17 Iu­ Venitele scriitorilor dramatici francesî.
deoă au consciinţă curată pentru a pute Viena. Pentru a uşura visitarea exposiţiei nie 1898. Anul trecut teatrele din Paris au dat, ca
premii, pentru scrieri dramatice aprope un
răspunde. araugiate în Viena din incidentul jubileului Dr. N. Vccerclea, Maria Cosma,
de 50 ds ani de domnie al monarchului secretar. preşedintă. milion de franci. La suma acâsta trebue
Programul aniversării dilei de II Iunie. să se mai adaugă premiile ce le dau tea­
nostru, ministrul ung. de comerciG a luat
Etă după „Liberalul“ programul definitiv trele din provincie autorilor dramatici, cam
măsuri pentru a-se da, începând din 1 Iulie
al serbărei dela 11 Iunie: Diminâţa la 10 pănă la finea lui Septemvre, bilete de că­ Monumentul dela Âdam Klisi. 400,000 fr., er 150,000 primiţi din străină­
•ore, comitetul de iniţiativă va depune co­ tate.
lătoria pe căile ferate ungare cu preţ re­
rone pe mormintele omenilor politici dela In prima di de Rosalii a ţinut d-nul
dus, dela Budapesta, cum şi din alte oraşe
1848, cari se odihnesc în cimitirile capita­ profesor Tocilescu în Constanţa o intere­ Proprietar: 3>r. Aurel Mureşianv»-
mai mari din provincii, pănă la Viena.
lei. La ora 1 după ameadi se vor întruni santă conferenţă despre acest monument Redactor responsabil: <£rcş«?riu Maior.
în piaţa sf. George comitetul organisător Bal filantropic. Inteliginţa română din în faţa unui public distins şi numeros.
,al serbăi-ei, pompierii dela 1848, delegaţii Betlean (comit. Soln. Doboca) şi junimea Conferenţiarul reamintesce, că a mai GGS30S3g3£>GQ£3S3E3GEftOOE3S3GE3£gN3£S3E3E3E3S3£>
din capitală şi din provinciă, societăţile etc. universitară şi academică va arangia în ţinut asemenea conferenţe în Constanţa în Medic român în Karisbad.
Se va forma un cortegiu, care va porni pe sala casinei la 11 Iulie 1898 st. n. Bal fi­ sala de cură, der’ în ultimii doi ani a fă­
Medic universal
stradele Lipscani, Şelari, Rahovei şi 11 Iun. lantropic în favorul bisericei şi şcolei gr. cut o pausă, pentru-că era ocupat cu stu-
Dr. Nicolae Comşa.
până la dealul Filaret, la „Câmpia Liber- cat. locale. Preţul de intrare : pentru per- diarea documentelor esistente, cari au lă­
w
tăţei . Pe tot parcursul ordinea se va ţine sonă 1 fl.; pentru familie, de persânâ 80 cr. murit, că oraşul antic Tomis, ce a servit
K A R L S K AI),
-de cetăţenii delegaţi de comitet şi cari vor începutul la 7 ore săra. Betlean, luniu 1898. de exil marelui poet Ovidiu, n’a fost alt
-
Weinhitus, Sprudelgas8A.
purta cocarde tricolore. Pe câmpia Liber- Comitetul arangiator. NB. Suprasolvirile şi unde-va, decât cel de pe teritoriul actua­ I3E3E3E3EEEM3E3E2GGGO 0<HX3EGGQeM3E3GGe3E3E3E