Page 33 - 1898-06
P. 33
REDACŢIUNEA, „gazeta** ie în ngcare fl.
Se
Admînistraţiunea şi Tipografia. ADonamente neutru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe s6se lunî
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Dumineca 2 fl. pe an.
Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş&so
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUSiE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
prmătorele Birouri de anunclurl: Se pronumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. oiele poştale din întru şi din
Wax Augenfeld iEmerlch Lesner, afară şi la d-nii eoleotorî.
Helnrich Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppolik. Abonamentul pentrn Braşov
In Budape sta : A. V. Goldber- Admtni.straţiuncn. Piaţa mare,
oer, Ekstoln Bernat. In Ham- Tfirmil Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl 4. Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond po o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai doso lunî 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. s&n 15 bani. — Atiît abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inscrţiunilp
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
1898.
Rusia şi peninsula balcanică. Petersburg nu se mai vorbeace atâta deosebire asupra micului Muntene- Festivităţile din Praga.
de ea. gru. este interesant a cunbsce pla
Nu de mult s’a vorbit de esis- Adevărul este, că diplomaţia nurile ce se nutresc în acest prin Pentru completarea soirilor ce le am
T
tenţa unui tractat secret austro-ru- rusâscă n’a stat nici un moment cu cipat pentru viitor. piarul slo' ân adus erl privitor la festivităţile din Prega
sesc prin care se se fi delimitat sfera manile în sîn, ci mereu se nisuesee din capitala Carintiei „Slovenski Na- în memoria istoricului ceh Francisc Pa-
de influenţă a Rusiei şi a Austro- a-şî estmde şi aşi întări influenţa în rod“ publică o corespondenţă dela laclcy, aflăm necesar a mai adauge urmă-
Ungariei în Peninsula balcanică. S’a Balcani. Luptele ce le-a purtat ea graniţa muntenegrână, în care se torele:
afirmat, că acest tractat a fost în pe faţă şi în secret pentru a şi câş desfăşură cu multă francheţă aceste In sâra de primire a âspeţilor esternî,
cheiat cu ocasiunea visitei împăra tiga acolo preponderanţa. nu numai planuri. E vorba ca Muntenegrul să discursul de bineventare l’a ţinut primarul
tului Francisc Iosif la Petersburg în că n’au încetat, dâr sunt ac}I îndoit devină Piemontul sud-slavic. Sârbii capitalei boeme, Dr. Podlipny. El dise în
primăvara anului trecut. de mari. Şi nu fără resultat. Se pote să fia liberaţi toţi prin Muntenegru tre altele:
Seim, că ministrul de esterne fiice, că astăfil Rusia are mai mare şi reuniţi într’un mare şi puternic Inima nostră e pătrunsă de o nespusă
conte Goluchowaki s’a grăbit de a influenţă ca vr’odată asupra Turciei imperiu. Prinţul Nichita a lucrat pană bucuria de a Vă vede pe D-Vostre mult
desminţi prin fliare categoric esis- şi a statelor mici balcanice. De lunî acum tot în acâstă direcţiă, dâr cu stimaţi domni, o frumosă parte a florei
tenţa unui asemeni tractat austro- de fiilo presea europenă, înregistrând mare precauţiune, ca să nu deştepte Slavilor aici între noi; pe D-Vostră, pe
care Vă putem numi fraţi de sânge, scumpi
rusesc şi că acesta a făcut’o şi ver diferitele mişcări şi întâmplări din bănuelile Austriei. consângeni. Fiţi bineveniţi pe pământul
bal în delegaţiunî. Prin desminţire, oraşele capitale ale acestor state, în Acum însă s’a schimbat lucrul. părţii nord-vestice a lumei slave, partea
contelo Goluchowaki a voit tot odată cepând dela Cor.stantinopol pănă la Prinţul Nichita mergând la Londra cea mai estremă a teritoriilor locuite de
se pună în lumină raporturile intacte Cetinie vorbesce tot numai de Ru a conferit cu lordul Salisbuvy, du- Slavi. Fiţi bineveniţi în inima regatului
de alianţă intimă cu Germania. sia şi de planurile ei. Voinţa Rusiei Bohemiei, în oraşul mamă al oraşelor şi
pă-ce mai înainte se înţelesese cu comunelor cebice, în capitala ţărilor coro
Ruşilor nu le-a convenit nici şi mânile diplomaţiei rusesc! se văd prinţul Bulgariei în Abbazia, şi dm nei sf. Venceslau; fiţi din inimă salutaţi în
decum lansarea unor ast-fel de faime. în Bulgaria, Serbia şi nu mai puţin Londra a strigat el un „Hands off“ Praga cea de aur, cea cu o sută de tur
Ei nu înţeleg, ce ar însemna o ast în Turcia şi Grecia, ne mai vorbind Austro-Uugariei în cestiunea anec- nuri, cea regescă cebică, salutaţi de repre-
fel de împărţire a „sferei de influ de micul Muntenegru, care a fost tărei Bosniei şi a Herţegovinei. Ni sentanţa ei comunală, precum aţi fost sa
lutaţi de poporaţiune însa-şl, care v’a în
enţă în Peninsula balcanică. Rusia şi este copilul răsfăţat al tuturor chita, fiice amintita scrisore, a tâmpinat cu entusiasm pe stradele şi pie
11
pote se susţină bune raporturi cu Ţarilor. făcut călătoria la Londra în înţele ţele oraşului. Primiţi ospitalitatea nostră,
Austro-Ungaria, şi de fapt aceste Şi fiind-ca din tractarea, de care gere cu Rusia şi cu consâmţămîntul ca o modestă despăgubire pentru lunga şi
raporturi s’au ameliorat în anii din se bucură cel mai mic, se pote con Franciei şi el află, că timpul e favora obositorea călătoriă, ce aţi fâcut’o. Este
urmă, der ca Rusia se renunţe vr’o- chide mai bine asupra îngrijirei şi bil de a păşi în contra Auetro-Un- dorinţa nostră, ca să vă aflaţi bine în mij
dată, nu la jumătate, ci fiă şi numai a intenţiunilor părintelui, sâu a pa locul nostru. Ceea-ce întreprindem noi, este
gariei şi de-a juca rolul unui Ca- o faptă modestă, der ea ia forme gigan
la o parte mai mică a influenţei sale tronului, nu va fi de prisos a releva vour sârbesc. In Herţegovina şi în tice, urcându-se de pe soclul cebic, pe pie
asupra statelor balcanice, pe cari pre unele momente privitâre la Munte Dalmaţia sudică — se mai fiice — destalul mamei celei mari Slavia, luminată
tinde că le-a creat ea şi că prin ur negru şi la rolul cel mare ce i-se se aşteptă mari evenimente în Pe de gloriola umanităţii şi a culturei. Voind
mare posede o influenţă legitimă atribue în viitor din partea ruso- ninsula balcanică. se onorăm pe unul dintre cei mai buni băr
asupră-le, — să renunţe la acâsta slavă. baţi ai noştri din tote vecurile, n’am pu
în favorul altei puteri, nu se va în Prinţul Nichita al Muntegeru- Acest veto ce se pretinde, că Fa tu t’o face nici clecum fără D-Vostră. Fran
cisc Palacky nu numai că ne-a făcut să ne
tâmpla nici odată. De ar face Rusia lui se află în plăcuta posiţiă de a fi strigat prinţul Nichita Austro-Un- cunoscem, der nl-a mai arătat, că suntem
aşa-ceva, ar lucra în contra proprii tractat de cătră nănaşui dela Pe- gariei, se fi produs mare mirare în o ramură a marelui popor slav, a unui
lor sale interese. tereburg tot numai cu dulceţuri şi cercurile din Viena şi Budapeşta. mare şi puternic întreg.
Cam aşa a fost răspunsul, ce l’a cu cadouri. Tocmai acum un ad Cum va fi cum nu in privinţa acesta, Ca membrii ai marei familii slave,
dat cfiarul bine informat rusesc „No- jutant al lui se află la Petersburg, şi dâcă într’adever micul princi vă bineventez în Praga şi vă rog să vă
vosti“ celor ce au lăţit faima amin ca se ia în- primire puscile şi cartu pat pâte se însufle de pe acuma simţiţi ca acasă. N’aţi venit aici în mânia
tită, bănuind, că aceştia sunt En- şele, ce ’i li- a cinstit Ţarul. Cu atâta respect guvernelor austro-un- nimănui, pentru întărirea nostră aţi venit,
ca să sărbătoriţi pe unul din cei dintâiii
glesii, cari ar fi ţesut intriga cu acestă ocasiuue trimisul prinţului gare, nu putem sci. Ori cât de bărbaţi ai noştri, care a promovat la înce
scop de a dobândi o înţelegere, ori muntenegren a fost surprins c’un esagerate ar fi însă împărtăşirile putul anilor B0 în mod atât de escelent
chiar o alianţă cu Germania. nou dar nu mai puţin generos al de felul celei despre care vor causa slavismului. Palacky cu istoria sa a
Reamintim cele de mai sus pen- administraţiei de răsboiu rusesc!, bim, rămâoe totuşi constatat prin dat poporului nouă împintenare, i-a insu
tru-că se ilustrâză printr’ânsele fap care a pus la disposiţia armatei ele, că pânza, la care 3e ţese în flat consciinţă de sine, care a fost decisivă
pentru redeşteptarea, regenerarea şi des-
tul, ce nu se pâte nega, că cu tâte muntenegrene tâte acareţele, rechi- Peninsula balcanică sub supraveghie- voltarea nostră ulterioră. Palacky a arătat,
bunele raporturi actuale, divergenţa sitele şi instrumentele de lipsă pen- rea diplomaţiei rusesc!, nu este nici că poporul cebic a fost acela, care ca cel
între Austro Ungaria şi Rusia în Pe tr’un corp sanitar şi de ambulanţă decum destinată a lega mai strîns dintâiîl a păşit pentru apărarea libertăţii,
ninsula balcanică esistă, adecă mai al ei. raporturile de afli dintre Rusia şi ca purtător al unor idei însemnate din
punct de vedere istoric universal, moral şi
bine cjis, n’a încetat Dicî-odată, ci Pe când der simpaticele îngri Austro-Ungaria. religios; a arătat cum scie se lupte pentru
numai de când cu întrevederea dela jiri ale Rusiei sunt îndreptate cu autonomia şi independenţa sa şi că el prin
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ acută a timpului de faţă, pentru-că în traţi cu adevăratul dor de ţâră, pricepuţi casă, material, ventilaţie, încălfiit, sistem
Germania, mulţumită stării sale politice în ale clădirei, cum sunt arcbitecţii, ingi de sobe, scară, ferestre, uşi, duşumele
forte fluctuante, din causa deselor răsboie nerii şi medicii, în Germania încă de mult şi tavane, latrine şi multe, multe altele cu
din evul de mijloc şi cel nou, mai nici un au format o societate numită „Gesimdheist privire la casă şi gospodăria privată.
„Oraşele, haina poporelor“. orăşel cât de mititel nu era lipsit de for verein“, ea este = Asociaţiune higienică, care
Der nici gospodăria publică comunală
tificaţii, fiă cât de primitive. Dela anul cu autoritatea ei s’a ocupat a resolva
(Fine.) nu era uitată, aşa strada, canalele, apa,
1866, an de mare victorie al principiului acestă cestiune, şi a resolvat-o forte bine.
Acestor împrejurări este de-a se mul luminatul, pardosâla stradelor şi ale tro-
naţional, care principiu va forma încă pen Asemenea asociaţiunl, în Germania
ţumi lărgirea oraşelor şi a cetăţilor, lăr toarelor, parcurile şi plantaţiile publice,
tru mult timp factorul principal al echili există în fiă-care stat, pănă chiar şi în
girea şi înfrumseţarea stradelor, la care în localele publice, de es. şcola, balele, după
brului politic în Europa, aceste fortificaţii provincii ale statelor şi în capitalele lor,
mare parte a ajutat şi avântul comercjului feluritele lor chemări, de es. bala de pesce,
găsindu se nefelositâre, au început a fi dă- ţinând conferinţe publice lunare, în unele
lumii întregi, mulţumită aburului şi elec de cărnuri prospete, de zarzavat (Românul
rîmate, lărgindu-se ast-fel plămânile oraşe capitale chiar din 15 în 1B dile. Fruntaşii
tricităţii folosită de technica modernă cu cţice legume, ori verdeţuri) şi multe aseme
lor, cari sunt curţile şi stradele. sciinţei sunt presidenţii acestor asociaţiunl,
un succes atât de puternic întru ajutorul nea lucruri. Aceste asociaţiunl au jurna
Ca totul în lume, ce este făcut să fie de ex. în Viena era genialul Billroth, un om
muncii omenesc!. Şi suntem încă numai la lele lor periodice, şi multă lumină găsescl
bine şi trainic, ast-fel şi acestă lărgire a ale cărui amintiri vor trăi vecurl în isto
începutul acestui ajutor ! în ele.
trebuit să fie hotârîtă cu privire la felul ei, ria medicinei. Din timp în timp, de ex.
Sunt numai câte-va decenii, de când Şi nu ne prinde mirarea, că găsim
ca nu cum-va, lucrându-se greşit, să fi silit de 2 — 3 ani, aceste asociaţiunl împrăsciate
bastionele cetăţilor au început a cădea — multă lumină, pentru-că unde muncesce in
să strici mâne, ce ai lucrat afli. pe suprafaţa întregei Germanii, ţineau aşa
în Europa, şi oraşele au început a-şl face dividul cult, luminat şi patriotic, acolo în-
Oraşele sunt monumente trainice ale numite congrese, la care se întâlneau tote
o toaletă frumosă şi sănătosă. tunerecul nu-şl pâte face casă.
culturei omenesc!, chiar în ruine, pietrele asociaţiunile în care se vorbea limba ger
Este o adevărată manie de clădire — vorbesc despre cine le-a clădit şi le-a lo mană, fără deosebire de graniţele politice, şi Păcat, că noi Românii nu avem o ase
a
şi unii se încârcă a întrece pe cei-lalţî. cuit — „et saxa loquntur — der în vi- stabileau principiile sanitare, salubre, tehnice menea asociaţie! De câte greşeli nu am pută
Ast-fel, mai ales în Germania — cestiu- eţa lor. şi alte cestiunl higienice şi sociale gene- apăra oraşele. nostre aşa cţicend născânde, con
nea clădirei oraşelor a devenit o cestiune Ast-fel âmenii de bine şi cei înzes | rale, dâr bine determinate, cu privire la duse de primari, cari de multe-ori sunt de-
