Page 34 - 1898-06

PagirH 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 126 -1898.

munca sa spirituală s’a liberat de sub tu­ brarea monarchiei. Naţionalităţile şi dinastia porturi ale voivodului PetrovicI sunt mai Trei pedecT în calea maghiarisărei.
tela, sub care l’a fost pus lumea oficială. sunt avisate unele la altele; din causa a- satisfâcătore. Nici o ciocnii’e seriosă nu s’a
Pentru noi acostă serbare are o în­ câsta trebue susţinută armonia între dinas­ produs la graniţă erl. S’au trimis doctori Tn congregaţia dela 14 Iunie a comitatului
semnătate politică. Din programul lui Pa- Strigoniu s’au petrecut unele lucruri, ce
lack reiese lămurit nisuinţa sa — şi în tia habsburgică şi poporul ceh, precum şi la Andrievica pentru a îngriji victimele. merită să le marcăm şi noi. Vice-şpanul
acesta consistă totă mărimea lui — de a între cele-lalte naţionalităţi ale Austriei. După ultimile raporturi ale guvernului
ajuta poporului să ajungă ârăşl la vechea Alianţa poporului ceh cu dinastia habsburgică muntenegrean, Albanesii ajutaţi de trupe acelui comitat, cu numele Andrassy, vrând
să strălucâscă cu şovinismul între colegii
sa gloriă, la valorea ce i-se cuvine, ca să a fondat monarchia, şi dinastia nu pote fi sus­ regulate au început să dea foc satelor şi
se potă desvolta liber în viaţa politică şi ţinută, decât prin concordia poporelor slave. să comită exploatări oribile. „Glas Cerna- săi, s’a apucat să visiteze pe rând, îm­
de stat şi să-şi câştige o posiţiă demnă şi preună cu inspectorul r. de scole Vargyas,
meritată în vechiul regat al Boemiei, în fe­ * gocea“ deplânge evenimentele ce se pe­ scâlele slovace şi germane din acel comi­
deraţia statelor austriace, în imperiul Habs- Intre telegrame s’a cetit şi una trimisă trec actualmente la graniţa turco-munte- tat. Ou ocasiunea acâsta ei „au constatat ,
14
burgilor. de contele Thun, care îşi esprimă regretele, negreană şi speră, că politica luminată a
Acâsta este ideia lui Palacky. Voim că din pricina agendelor, nu pote participa Sultanului, precum şi silinţele Europei vor că trei pedecl mari stau în calea maghia­
să aducem omagii memoriei acestui bărbat, la serbare. fi de-ajuns pentru a înăbuşi mişcarea ce risărei elevilor nemaghiari, anume: 1) că
pe care poporul l’a numit părintele patriei. s’a produs în împrejurimile lui Berane. copiii vorbesc acasă, în sînul familiei, în
Aţi venit să serbaţi acâstă memoriă. Vă Societatea de binefacere din Peters- limba lor maternă, şi astfel uită ceea-ce
mulţămim; este respectul şi veneraţia nos- burg a adresat comitetului arangeator o Se asigură, că dece tabere de trupe au învăţat unguresce în scolă; 2) că în
tră faţa cu meritul, care ne unesce, cu lungă scrisore de felicitare şi salutare sub­ regulate turcesc! s’au trimis la Berane. In
totă diversitatea raporturilor politice; ea scrisă de contele Ignatiev în care se dice, totă Serbia-veche domnesce o agitaţie mare scole elevii slovaci şi germani sunt cate-
va rămâne totodată şi legătura viie şi că Palacky are meritul de a fi făcut, ca printre musulmani şi creştiul. chisaţl în limba lor maternă; 3) că în bi­
prospătă între noi. serici nu li-se predică şcolarilor în limba
poporul ceh să-şi trăâscă acum epoca de La graniţa montenegrină s’a dat o
La acest discurs a răspuns în limba maghiară.
înflorire, aşa încât Cehii representă în egală luptă, ce a ţinut o oră. Musulmanii au fost
cehică profesorul Brandt din Moscva, care măsură cu Germanii posiţia de mare putere respinşi pănă la Berane, unde au fost Pentru delăturarea acestor pedecl,
a amintit peregrinagiul Cehilor la Moscva vice-şpanul împreună cu inspectorul r. de
a monarchiei, şi pot să ia cu succes lupta cu protegiaţl de bateriile turcesc!.
în anul 1867, la care luase parte şi Pa­ scole au făcut în congregaţiă următorele
limba germană.
lacky. El mulţămi pentru primire şi dădu propuneri classice :
*
espresiune bucuriei, că i-a fost dat a vede Durerile şovinismului maghiar. 1) Să se înfiinţeze pe lângă scole
14
Pragaţ; el încheia urând „slava !“ Pragei Corona ce a pus’o Komaroiv pe bus­ „kisdedovurl , ca astfel copiii să nu aibă
tul lui Palacky e pregătită din argint bă­ Ungurii au privit şi ei dilele acestea
şi poporului cehie. timp de-a petrece aşa mult lângă părinţii
tut, lungă de 80 şi lată de 70 cm. Pe pant- c’un ochih la cele ce s’au petrecut în Praga,
Deputatul polon din camera vienesă lor, cari îi infectâză cu limba maternă;
lica de argint se află inscripţia: „Peters- şi au rămas cuprinşi de-o vechiă durere:
Socoloivshg saluta pe Cehî în numele Polo­ 2) Să fiă rugat primatele Yaszary, ca
burg 1798 — 1897, celui mai renumit şi mai Slavii le ameninţă stăpânirea!
nilor şi vorbi despre raporturile reciproce să ia măsuri de-a se catechisa elevii din
14
între aceste două popore, cari derivă încă glorios Ceh . Acâsta apare cel puţin din cele ce le primii ani de scolă şi în limba maghiară,
scrie o foiă de frunte maghiară din Peşta
din timpul încreştinării lor. învăţătura ce âr în ultimii trei ani de scolă, cum şi în
(„Budap. Hirlp.“), acum după-ce au trecut
au tras’o amândouă naţiunile din istorie, D i n a f a r ă . scolele de repetiţiă, catechismul şi biblia să
va fi salutară pentru viitorea lor desvol- marile serbări în memoria lui Palacky. se propună esclusiv în limba maghiaiă;
tare. Ambele nu voiesc subjugare, dâr nici Alegerile in Germania au adus o „Ne-am dorit Habsburgî maghiari — 3) Cât pentru biserică, primatele să
egemonie, ci drept egal pentru toţi. mare surprindere cercurilor diriguitore din esclamă organul cel mai răspândit ungu­ fiă rugat a lua măsuri, ca în bisericele slo­
In fine vorbi Slovenul Hribar, care imperiul lui "W'ilhelm II prin aceea, că de resc — însă de-o sută de ani numai un vace şi germane, să se predice şi în limba ma­
după-ce atinse starea asuprită, în care se rândul acesta social-democraţii au eşit vic- archiduce a recunoscut Ungaria de patriă ghiară, „ca astfel pe încetul şi limba servi­
află Slovenii, încheia cu rugarea, ca Slavii torioş din lupta electorală. Pentru can­ a sa! Etă de ce am plâns noi mortea ar- ciului divin să se acomodeze hmbei de propu­
u
din imperiu să pună umăr la umăr, ca să didaţii socialişti s’au dat nu mai puţin ca chiducelui Rudolf, fiind-că speram, că va nere din scolă .
se scie cine în Austria este în adevăr în­ trei milione de voturi. Se pote, că guvernului maghiarism dinastia. Auclim însă cu durere, Yice-şpanul şi inspectorul r. de scole
dreptăţit de a face pe stăpânul casei. german îi va fi cam neplăcut acesta, însă că cei ce stau mai aprope de tron, nu al comitatului Strigoniu s’au făcut celebri
La festivitatea de primire au luat el n’are încătrău, în viitorul parlament sciu unguresce şi n’au simpatii faţă de prin aceste propuneri ale lor. Tote foile
u
parte primarii din Cracovia şi Lemberg, trebue să-şi tragă sâma cu socialiştii. Deja Maghiarl . ungurescl îi preamăresc pentru grandiosul
14
numâroşî deputaţi cehi, poloni şi sud-slavicl, la prima alegere ei au câştigat 36 mandate, La totă întâmplarea acâsta e o mare „patriotism şi, de sigur, nici în congre­
precum şi representanţii oraşelor şi comu­ şi, cum am arătat, vor veni la balotagii în calamitate pentru Unguri, calamitate, care-i gaţiă n’a cutezat nimenea să facă vre-o
nelor rurale cehice. vre-o sută de cercuri electorale candidaţi face nervoşi şi violenţi. observaţiune în contra acestor monstruosi-
* de ai lor. O mare înfrângere au suferit tăţî. Nu putem soi, ce va răspunde pri­
„Budapesti Hirlap“, continuând, se
antisemiţii. Stocker, Liebermann, 4hlwardt
Banchetul a fost numeros cercetat. simte cuprins de o altă durere. La Praga matele Vaszary la cererile de mai sus.
au cădut; se pote cjiee, că în viitorul par­
Peste 500 persone au luat parte. Intre al­ adecă conducătorul Cehilor bătrâni Dr. Deşi e cunoscut, că primatele face parte
lament nu va mai figura o partidă anti­
ţii se aflau prinţul Friderie Schwarzenberg, Rieger a ţinut un toast, în care a desvol- din tabăra celor mai turbaţi maghiarisa-
semită. Rău li-a mers şi agrarilor la
Dr, Rieger, Komaroiv etc. Primul toast l’a tat ideia, că interesele Slavilor şi ale di­ torl, totuşi ne vine a crede, că cel puţin
alegeri, âr şi mai rău partidei liberale po­
ţinut preşedintele comitetului arangeator, nastiei sunt identice, că Slavii apără dinas­ pe faţă nu va cuteza să se identifice întru
porale, care n’a putut câştiga decât un
consilierul comunal Boiţi. Deputatul Kra- tia, care este avisată la sprijinul naţiona­ tote cu soţii săi de principii din congre-
singur mandat. Tot aşa şi partida pur li­
mare cjise în toastul său, că lupta politică lităţilor slave din monarchiă. Prin espri- gaţiune.
berală. Victorios a eşit centrul (85) şi
actuală nu se pdrtă pentru ordonanţele de marea acestor cuvinte Dr. Rieger s’a făcut
conservativii (35).
limbă, căci ea este lupta intre slavism şi ger­ de ocară înaintea Ungurilor — cel puţin SCIRILE DILEI.
manism. Slavii luptă pentru dreptate şi echi­ liesboiul. Se anunţă din Manilla aşa s’ar părâ din modul cum numita fâie,
tate, Nemţii pentru egemonie. „Agenţiei Reuter", că situaţia Spanionilor a representanta şovinismului maghiar, pre- — 9 (21) Iunie v.
Dr. Rieger cjise între altele: Interesul devenit mai rea. In provinciile ocupate de sentă lucrurile.
Parastas solemn. Comitetul parochial
poporului ceh şi al dinastiei este identic. insurgenţi, garnisonele n’au merinde. Ma­
„Serbarea acesta —• dice ea — a fost român gr. or. din Braşov-Cetate, învitâ pe
Provocă pe Slavii Austriei să se unâscă nilla este încunjurată. Guvernatorul a voit
în înţelesul strîns al cuvântului panslavistă, totî Cetăţenii români la parastasul solemn,
pentru apărarea intereselor lor şi le aduce să se predea, dâr consiliul de răsbel a pro­
şi încă cu participarea guvernului şi a aris­ ce se va săvârşi la aniversarea de 25 ani
aminte cuvintele lui Palaky din 1848, că testat. Guvernatorul şi a dat atunci di- tocraţiei boeme... Acolo şi-au dat mâna dela mortea fericitului Archiepiscop şi Me-
dâcă Austria n’ar esista, ea ar trebui cre­ misia.
ată. Misiunea Slavilor este, de-a respinge piarul „Times anunţă, că familia Lobkovitz-ii, Schwarzenberg-ii, Harrach-ii, tropolit Andrcin Baron de Şaguna — con­
14
domnii cei mari ai curţii din Yiena au form apelului Archiepiscopului nostru, fă­
atacul ce-1 îndreptă germanismul contra guvernatorului general al Filipinelor a căcjut
strîns mâna ospeţilor ruşi, a lui Komarow, cut pe basa conclusului Congresului naţio-
monarchiei unitare, şi de a-1 respinge în în mânile insurgenţilor, cari au făcut 3000
generalul panslavist... Acolo au fost Po­ nal-bisericesc din anul 1897. Acest paras­
interesul Slavilor şi al dinastiei. Slavii a- de prisonerl.
lonii din Cracovia şi Lemberg, Slovenii, tas se va îndeplini Duminecă în 14 (26)
pără dinastia, dr Germanii tind la dismem-
Amiralul Dewey anunţă, că insur­ Sârbii, Bulgarii, ba n’au lipsit nici Slovacii Iunie a. c. dela 9-10 ore a. m. în Capela
genţii au înconjurat Manilla şi au făcut pri­ din Ungaria ... cimiterului din Groverî.
11
sonerl 2000 de Spanioli.
parte de pricepere, cultură şi sentiment Firesce, că acâstă splendidă fraterni- Tempestatea din 16 bnie n. c., care s’a
Un manifest al Uniunei Catalane cri­
obştesc şi românesc. sare a Slavilor din tote părţile lumii, a simţit şi în părţile Braşovului, a bântuit
tică disordinea şi neprevederea guvernului
De câte pagube nu s’ar pute scuti şi dice, că agresiunea Statelor-Uuite este trebuit să-i atingă pe Unguri tocmai la în alte părţi ale Ardealului în măsură mult
capitalul vital şi material al Regatului ro­ necalificabilă. Totuşi Spania trebue să în­ inimă — căci de, Slavii din monarchiă le mai mare, causând pagube enorme. In păr­
mân, pagube pe care plătindu le moşteni­ dispută dreptul şi meritul de-a fi ei singu­ ţile Blaşiului ea a fost împreunată cu grin­
ceteze o luptă neegală şi care ruinâză.
torii, urmaşii noştri, nu ne vor bine­ rii apărători ai monarchiei habsburgice şi dină mare, care a nimicit aprope total
Decă s’ar consimte acum la o cestiune de
cuvânta. teritoriu, ar fi mai puţin dureros şi mai puţin unicii susţiitorl ai dinastiei, cum de repe- sămănăturile din comunele hotarălor Mi­
1
Pote că cultura şi adevăratul şi sănă­ costisitor decât mai târejiu şi ar evita în ţite-orl au scris şi scriu foile şoviniste ma halţ, Tur etc. Viscolul a fost atât de tur­
tosul sentiment naţional să ne modifice acelaşi timp mârtea a mii de soldaţi şi ghiare. bat, încât a aruncat eoperişul morei cu 6
pornirile din timpul de.faţă, şi să lumineze Dâr au totuşi o mângăere cei dela pietri a d-lui Nicolau Rusan de pe malul
miseria lucrătorilor.
şi unâscă pe toţi fără deosebire de colore pressa ungurâscă. In faţa manifestaţiunei drept al Târnavelor îmbinate pe malul
politică, pentru-că înainte de tote toţi sun­ Conflict turco- rnotenegrin. Din imposante de solidaritate a Slavilor, ce s’a stâng, la o distanţă de 100-200 paşi. Ca­
tem Români, am trăit vâcurl multe în a- Constantinopol se telegrateză următorele: documentat la Praga, ei sunt fericiţi a putâ sele şi clădirile economice ale omenilor
marul robiei, întunerecului şi al desbinărei, Schimbul de vederi dintre Yldiz-Kiosk constata, că „Dunărea vine din Germania, peste tot au suferit mari pagube. In Câm-
şi după atâta viâţă amară, hotăriţl să trăim şi ministrul Muntenegrului escitâ opinia pu­ şi Moldva şi Elba curg tot în Germania piă încă a bântuit viforul. La Tritul de
uniţi ca fraţii, muncind după chipul stră­ blică. Turcii pretind, că Muntenegrinii ar fi — lucru, pe care Cehii nu-1 pot schimba . sus, de semplu, n’a fost împreunat cu grin­
14
moşilor noştri, la propovăduirea luminii şi a comis crudiml faţă de Mahomedani, pe dină, dâr cu tâte acestea a causat mari
Apoi „dor nici împăratul Habsburgi-
fericirei obstescl, âr nu la întunerec şi vieţă când Muntenegrinii nâgă faptul şi pretind pagube prin faptul, ca a dărîmat multe
lor nu pote face, ca de adl pe mâne să fiă
scârbosă, robită de pismâ, ură şi patimă, că Albanesii ar fi dat foc satelor din dis­ case şi clădiri economice, nimicindu-le ; ve­
slav, şi să schimbe alianţa împăratului ger­
tot sentimente pornite şi călăuzite din minte trictul Berane, ai cărui locuitori ar fi fugit man, cu alianţa Ţarului rusesc . chiul castel al baronului Kemeny a rămss
14
întunecată şi inimă necreştinâscă. în Muntenegru. Cercurile diplomatice con­ fără coperiş şi cu păreţii distruşi, încât îţi
De! in cele obstesd românescî ar fi vre­ sideră situaţia ca gravă. Porta a întărit Mângăerea e slabă, ce-i drept, însă reamintesce urmele unei vechi ruine din
mea se prindem minte. garnisona din Berane şi va trimite acolo în momente de crude dureri sufletescl ea anticitate. Coperişul unui grajd mare a fost
Dr. I. Neagoe. trupe nouă. prinde bine omului torturat de gânduri... dus de vânt, încât nici urmă nu i-a rămas.
Din Cetinje se scrie: Ultimele ra Peste tot, se arată mari îngrijiri din par-