Page 35 - 1898-06
P. 35
Nr. 126 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
tea economilor, mai ales la noi în Ardeal. miliă 2 fl. v. a. începutul la ora 6 după d-nii Victor Varga, preşedintele societăţii,
din causa diferenţelor principiare în
Astădl avem în Braşov o temperatură rece, amiadl. Ofeftele marinimose, cari se vor şi loan Oltean secretar, însemnăm urmă-
cestiunea alegerilor pentru congres
ca şi cum am fi prin Noemvre. cuita pe cale cjl i ^ &> sun ^ a se şi a neîncrederei manifestate din
" trimite torele:
ar s c
la adresa d-lui director al despărţământu Şedinţe s’au ţinut în decursul anului
Nisip în ochii vulgului şovinist. Aşa partea majorităţii faţă cu tendinţele
lui, Vasilie Zehan advocat în Dicso-Szent- 15 şi anume: 6 ordinare, 3 estra-ordinare,
u
numita „Ligă naţională regnicolarâ , în guvernului unguresc, de-a face ilu-
Mârton. 4 literare, 1 constituantă şi 1 generală. In
fruntea căreia stă fostul „rector magnifieus" soriă autonomia bisericei serbescl.
acestea, pe lângă resolvirea afacerilor refe-
Dr. M. Herczegh, a avut Sâmbătă în Peşta Praga, 20 Iunie. Se confirmă soi
o şedinţă a directoriului ei. După vorbirea EdisonuS polon. ritore la administrarea corectă a societăţii, rea, că marelo duce Constantin, pre
s’au cetit şi operatele incurse în sumă de
fie deschidere a preşedintelui, conducătorul şedintele Academiei rusescî de sci-
Sub titlul acesta comunică „Neue fr. 30, dintre cari critice 19, şi s’au daclamat
fie agende Dr. Gâza Krivachy a cetit ra inţe, a adresat primarului Podlipny
Presse", că inventatorul polon Sczepanik cu totul 8 poesii.
portul asupra isprăvilor, ce a făcut pănă o telegramă, din incidentul festivi
şî-a construit un mare atelier, ca şi acela Completarea noului comitet ales în
acum acâstă turburătore a liniştei şi păcii tăţilor în memoria lui Palacky.
al lui Edison, în parcul său dela Kleogorth şedinţa constituantă a anului trecut s’a în
dintre naţionalităţi. Cu frase late şi um Praga, 20 Iunie. Congresul Zia
(suburbiu din Viena, Ungarngasse 12). Din tâmplat astfel: d-1 Iacob C. Domşa, teolog
flate s’a lăudat Krivachy, că nu este colţi riştilor slavi, care s’a deschis acfi,
acest atelier misterios se aşteptă să iese de a. I, fu ales notar al şedinţelor, d-1 Ni-
şor de pământ în totă ^Ungaria şi Transil a adresat o telegramă omagială mo-
în curând mari surprinderi pentru totă lu colae S. Aron, teolog de a. I, scriitor al
vania, în care „ideile Ligei să nu fi cucerit Darchului. Telegrame a mai adresat
mea — noutăţi technice, telectroscopul, ţe- foiei „Furnica", er oficiul de preşedinte, de
terenul; nu este comitat şi oraş, în care ministrului de finanţe şi ministru
sătoria fără desemn, telefonul şi telegra venit vacant prin abdicerea d-nului Emil
să nu-se fi pornit mişcare pentru înfiinţa lui polon.
ful fără sârmă. Cele două din urmă vor Sabou, s’a ocupat prin d-1 Victor Varga,
rea de sucursale". „Namzeti szovetsâg“-ul Praga, 21 Iunie. Foile cehe pre-
eşi la ivelă deja peste câte-va săptămâni. teolog de a. IV.
a
va păşi cât de curând în Deva şi în Sibiiu, sentă banchetul dat în onorea cfi "
Telectroscopul va aştepta însă pănă la Noul comitet pe anul şcol. 1898/9 a
centre de-ale ţinuturilor împopulate în pre- riştilor slavi ca o festivitate de în
deschiderea esposiţiei din Paris. fost ales astfel: Victor Macaveiii a. III pre
ponderanţă de Români. — Apoi de, cre frăţire ruso-polonâ.
Acestă vatră a invenţiunilor în Un şedinte ; Vasiliu Suciu a. II. vice-preşed.,
dem, că în sufletele găgăuţilor şi rătăciţilor Gonstantinopol, 20 Iunie Rusia
garngasse, se estinde deja de jos din loca Simion Moldovan a. III. secretar, loan Cri-
din nemul nostru vor prinde „ideile" aces spriginesce protestele ridicate de gu
lităţile subterane, unde se lucreză la lu şan a. II. casar, Aurel Maxim a. I. contro
tei „Lige", încolo însă laudele îndrăsneţilor vernul raontenegrin contra atrocită
mina electrică de-o putere de 40,000 lu lor, loan Sântimbrean a. II. archivar şi
voltigeurl din fruntea ei, sunt numai nisip ţilor din Beraue.
mini, pănă sus în chiliile de sub coperiş, Vasiliu Micu a. I. bibliotecar. S’a ales şi
aruncat în ochii vulgului şovinist maghiar. Madrid, 20 Iunie. O telegramă
cari s’au străformat în camere pentru fo comisiunea de 9 inşi pentru a scontra ac
S’a dovedit deja de repeţite-ori, că „cuce particulară din New-York susţine, că
tografia. In parter sunt atelierele măsari- tivitatea comitetului desvoltată în decursul
rirea de teren" printre Românii adevăraţi, generalul Schafter cu expediţia sa a
lor, lăcătuşilor şi mecanicilor; în mezza- anului.
este un ipocrit neadevăr. debarcat la Santiago de Cuba. Atacul
nin în catul întâiti. şi al doilea sunt bi Conducător al societăţii a fost în acest
Boia Ţarinei. Tînăra Ţarină, care nu rourile, şalele de desemn, de esperimentare, an şcol. d-1 Dr. Vasiliu Hossu, profesor de asupra oraşului Santiago e iminent.
Madrid, 20 Iunie. Se vestesce,
s’a bucurat nici odată de o prea bunăstare în fine locuinţa lui Sczepanik însu-şl, forte teologiă. «. că generalului Augusti i a succes a
a sănătăţii, se află actualmente bolnavă, cu gust arangeată. Biblioteca consta la începutul anului părăsi Manilla şi a-se uni cu ar
după unii chiar grav bolnavă. ţ)iarul „Lady In localităţile din parter tocmai acuma din 1634 opuri, er cu finea anului şcol. din mata de nord. Scirea, că Manilla ar
Yictorial" dă în acestă privinţă scirl alar se aşeclă răsboiul inventat de Jan Sczepa 2050 opuri. Crescerea e deci de 416 opuri, fi capitulat, are lipsă de confirmare.
mante, cari par a proveni dintr’o sorginte nik, pe care se va ţese gobelinul de jubi dintre cari 67 cumpărate, er celelalte do
Paris, 21 Iunie. Sarrien a decla
demnă de credinţă. Numita foiă spune, că leul împăratului şi pe care pictorul Rau- nate. Cea mai mare donaţiune a făcut’o rat oficial, că primesce însărcinarea
fie cât-va timp reua stare a sănătăţii Ţa chinger l’a terminat tocmai acum. Un ast d-na Amalia Grama din Blaşiîi, care în de-a constitui cabinetul.
rinei se agraveză tot mai mult, er ultimele fel de tablou, de-o înălţime de vre-o 3 me memoria iubitului său frate Dr. Al. Grama,
scirl sunt cu totul nefavorabile. Nu se pot tri, recere, pe lângă praxa de acuma din canonic metropolitan şi fost rector şi pro Londra, 20 Iunie. Lui „Daily
da prea multe amănunte în acestă privinţă, partea desenatorului care 1 pregătesce pen fesor seminarial, a donat un dulap cu 225 Telegraph" i-se anunţă din Washing
deore-ce Ţarul nu doresce să se facă sgo- tru răsboiu, o muncă de trei ani. Ou inven- opuri şi mai multe foi periodice atât ro ton, că generalul Miles a plecat c’o
mot; e însă fapt, că mai ales de astă ţiunea lui Sczepanik însă, se pote da gata mâne, cât şi germane. Acestă donaţiune expediţia la Puerto-Rico.
ernă, când împărătesa Rusiei a fost bol într’o singură di. are dulap separat, purtând numele „Dona-
navă de pojar, Ţarina a rămas forte slabă, La începutul lui Iulie se va aşeda în ţiunea Dr. Alexandru Grama“. Au mai do DIVE XI SE.
aşa încât acuma boia a găsit un teren forte Rotunda din Prater un răsboih cu 8000 de nat apoi d-nele Emilia Dr. Raţ n. Orghi-
puţin retistent şi face progrese neliniş- platine, şi pe acest răsboih se va ţese odată dan (Sibiiu) 5 opuri, Ana AdamovicI (Si Etatea autorilor de opere musicale.
titore. marele gobelin, care se va presenta apoi biiu) 10 opuri, d-1 Iuliu Bardosi insp. şcol. Un statistician a constatat, că deşi au
împăratului drept omagiu. Marele răsboiîi r. în pens. (Sibiiu) 10 opuri, d-na Cons torii de opere musicale sunt forte nervoşi,
Osman-paşa, eroul dela Plevna, va în
va rămâne în exposiţiă, ca să potă fi privit, tanţa Dr. Balinth n. Tobiaş (Sibiiu) 13 acesta totuşi nu influinţâză asupra etăţii.
treprinde — după cum se scrie din Peters-
şi un al doilea răsboiu de 2050 platine va opuri, Academia Română 8 opuri, d-nul Auber a trăit 89 de ani, Bach 65, Beet-
burg — în Iulie a anului curent o călă
rămâne în funcţiune şi va ţese gobelinul George Petrovicî căpitan în regimentul 9 hoven 57, Berlioz 66, Boieldien 60, Brahms
toria ; şl-o va începe, lucru curios, visitând
jubilar în mărime mai micşorată pe o pân- de artileriă (Craiova) 55 opuri etc. 64, Bulow 64, Cherubini 82, Chopin 40,
mai întâifl Moscva, de unde va merge apoi
zătură de masă, asemenea în mătase negră (Va urme.) Clemenţi 80, Cornelius 50, Cramer 87, Do-
peste Petersburg să visiteze Europa apu- nizetti 51, Dorn 88, Gluck 73, Gounod 86,
şi albă. Şi acesta se va face mereu în totă
senă. Decă va trece şi prin România ori
durata exposiţiei. LtieB*atus*ă Hăndel 74, Haydn 74, Hiller 74, Hummel
nu, nu se spune, cu tote că ar fi intere 0
In primul etaj este cel mai tînăr făt 49, Kreutzer 69, Lachner 87, Orlando li
sant pentru el, căci ar afla aici mulţi cu Treptele formale ale învăţământului,
al talentatului inventator Sczepanik: tele Lasso 74, List 75, Meyerbeer 73, Mozart
noscuţi dintre adversarii sei dela Plevna, de Dr. Petru Spân. — Sub titlul acesta a
grafia şi telefonia fără sârmă. Se asi 35, Paganini 58, Palestrina 80, Rameau
nari au condus oştirea română. apărut în Tipografia archidiecesană din
gură, că i-a succes a inventa un „coheror", 81, Rossini 76, Rubinstein 66, Scarlati 74,
Sibiiu o broşură, care se ocupă cu una
Pictorul academic d-1 Teodor cav. de care este mult deosebit de acela al lui Schubert 31, Scbumann 46, Smetana 60,
din inovaţiunile cardinale ale didacticei din
Dutkieiviez, care precum am anunţat deja, Markoni şi face posibil să se telefoneze şi Spontini 77, Taubert 80, Wagner 70, "We
scola herbart-zilleriană. Chiămarea ei, după
.se află de câte-va săptămâni în Braşov, va telegrafeze fără sârmă în distanţele cele ber 40. Aşa-dâr numai Chopin, Mendels-
cum se indică în prefaţă, este de-a intro
mai sta aici cât-va timp. D-sa a espus fru- mai mari. Detailuri nu se pot aduce pen sohn, Mozart, Schubert şi Weber au murit
mose tablouri, picteză tablouri în oleu de tru moment asupra acestui aparat, deorece duce pe învăţătorii noştri în seriosa şi stă- mai tineri.
tot feliul, face şi reparatură, portrete în patentele s’au luat numai înainte cu două ruitârea lucrare, ce se desfăşură din partea Şerpe care flămândesce. Dintre t6te
aderenţilor acestei seole întru aflarea unor
oleu, ic6ne pentru biserici etc. tote cu pre săptămâni şi încă nu se află tote în mâ- animalele, cel care mai mult pote să pos-
căi mai naturale şi mai potrivite, pe cari
ţuri forte moderate. Presentându-se lucră nile Societăţii, care a cumpărat invenţiu- tâscă perfect, este şerpele. Adevărat, că el
rile lui ca ale unui artist de sâmă, atragem nea. In patru, mult şese săptămâni apara să se conducă tinerele mlădiţe ale unui este cu sânge rece, prin urmare funcţiunea
popor, cătră adevărata cultură şi umanitate.
.atenţiunea doritorilor de tablouri asupră i. tul va fi demonstrat înaintea unui for de organelor lui de viaţă, este mai tardivă.
Atragem atenţiunea învăţătorilor noştri asu
Locuinţa lui este pănă la 1 Iulie n. în Str. omeni de sciinţă specialişti. Esistă un fel de şerpe, care numai de trei
pra acestei broşuri, scrisă anume pentru ei'
■Castelului Nr. 47. Cu totul ascunsă dinaintea privirei ori mănâncă într’un an. Vipera Şînsă în
chiar şi a celor mai buni amici şi a ce Un esemplar costă 80 cr. trece pe toţi şerpii în postire; vipera în
Asupra turburărilor antisemite din Ga- *
lor mai sinceri adoratori ai inventatorului, chisă, e în stare a nu mânca întregă viaţa
liţia cjiarele din Viena mai aduc următo-
rămâne telectroscopul, care acuma este pe „Cartea poporului". Cartea de cetire ei. Nu de mult esploratorul-naturalist frau-
reie : Agitaţiunea a cuprins pănă acum ciece
deplin gata şi care funcţionâză atât de pentru anii din urmă ai şcolelor poporale,
cercuri din Galiţia vestică, în care locali ces Vignard a istorisit, că o viperă a trăit
perfect, încât aşteptă numai diua în care şcolele de repetiţiune, cursurile de adulţi
tăţile evreescl sunt devastate. Pagubele fa- la el 464 (fii© fără de a fi luat o singură
să fiă împachetat şi transportat la Paris. şi pentru poporul nostru întocmită de sub bucătură măcar. Când a început să pos-
bricei de spirt, care a ars, se urcă la cifra scrisul, editura librăriei N. I. Ciurcu, Bra
Jan Sczepanik nu încrede nimănui tâscă, ea cumpănia 26 grame, er după (filele
de 160,000 lei. Intr’o comună mai mulţi
cheia din catul al doilea, unde se află te şov 1892, este aprobată de ministeriul de de post n’a scăclut decât cu 3 grame In-
•ovrei au fost aruncaţi în riul Raj „ca să
lectroscopul; el însu-şl n’are timp să se culte şi instrucţiune publică cu dtul 26 Ia tr’adevăr, acesta este o minune a naturei.
fie botezaţi". Devastările au fost mai mari
bucure de invenţiunea sa. Lui îi umblă nuarie 1894 Nr. 56,775 ex. 1893. — Er op-
în orăşelul Iaslo. Acolo a sosit un întreg şorul meu: Curs practic despre cultivarea
prin cap ârăşl nouă idei, şi desenatorii, in 9000000000000000000001
regiment de infanterie. ginerii şi mechanicii au destul de lucru pomilor şi a frăgarilor (Arad, tipografia Medic român în Karlsbad.
spre a resolva problemele, ce li-le pune diecesană) e recomandat de Ilustritatea Sa
Petrecere de vară în Dicio-St.-Mărtin. Medic universal
talentatul inventator. părintele episcop, al Aradului prin circu-
In Dicio-St.-Mărtin se va arangea o petre
lariul nr. 2894 din 1894. Aceste spre orien
cere de vară la 11 Iulie st. n. a. c., cu oca- Dr. Romulus L. Crăciunu
tare d-lor învăţători, caii mi-au pus între
siunea adunării generale a despărţământu Societatea „Inocenţiii M. Claia" a Medic clinic în spitalul univers imp. reg
lui XXXII al „Asociaţiunei pentru litera bări în acestă privinţă. — I. P. Eetegamd. din Viena (clinica D-lui consilier de curte
teologilor din Blaşiu.
tura română şi cultura poporului român". Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
Venitul curat este destinat pentru scopuri Societatea de lectură „Inocenţiu M. SCIRl ULTIME. interne. Medic al asociaţiunei pentru în
•culturale. In comitetul arangiator sunt Olain" a teologilor din Blaşiîi s’a înfiinţat grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
tector: Majestatea Sa împăratul etc. etc.
President: Dr. Dumitru Pop ; vice-preşed.: în 18 Februarie 1864, ea a împlinit va să Carloveţ, 21 Iunie. Conferenţa
Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
Simeon Caluţiu, Iacob P. Macaveiu ; cassar: cfică 34 de ani dela înfiinţare. Din rapor convocata de patriarchul BraDko- dela orele 6—9 a. m. şi 3-5 p. m. în
Vasilie Zehan; controlor: Emiliu Popp. tul privitor la starea şi activitatea socie vicî în cestiurea Congresului naţio
Miililbiulgiisse casa „Schwaizes Ross \ 25.
Preţul de intrare : de personă 1 fl., de fa- tăţii în anul şcolar 1897—98, subscris de nal bisericesc n'a avut nici un resultat,
iOOOOOOOOOOOOOOOOUOOO*
