Page 37 - 1898-06
P. 37
REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în sacare fl.
Administraţiunea şi Tipografia. Abocamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe sdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
INSERATE so primesc la AD- Pe un an 40 franci, pe şdse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUKE în Braşov şi la
următorole Birouri do anunoluri: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viona: M. Dukes Naohf. Se prenumeră la t<5te ofi-
Max Augenfeld &. Emorich Losnor. oiele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Hosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Boldbor- Adimnixt raţiunea, Piaţa mare,
gor, Ekstoln Bornat. In Ham- Tergul Inului Nr. 30, etagiu
burg: ISarolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un nn
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 Iutii 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sfru 15 bani. — AtAt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 127. Braşov, Joi li (23) Iunie.
Impresiunî dela serbările din Praga. Presse". vorbind despre telegrama că şi dincolo constituţia trebue sfa- credinţa tuturor popbrelor monar
prinţului rusesc. Amintesoe, că ma rîmată. Tbte acestea se petrec în- chiei şi nu se pbte basa esclusiv
Spre cea mai durerbsă surprin rele duce Constantin a luat parte naintea lor, cari ca majoritate res- pe unul singur, sâu numai pe unele.
dere a Nemţilor, s’a adeverit scirea, înainte cu vre-o doi-trei ani la ser punejetbre încuviinţâză soldaţii, a-
că marele duce Constantin, preşe barea gimnasticilor în Nancy şi s’a prbhă politica eeteribră şi, în cele
dintele Academiei de sciinţe, împă întâlnit acolo cu Podlipny, actualul din urmă, sunt totuşi o putere, a Serbările în memoria lui Palacky.
rătesei, din Petersburg, a salutat po primar al oraşului Praga, şi cu alţi cărei sinceritate pentru aliaţi nu este
Depeşa marelui duce Constantin cătră
porul cehie, din incidentul serbărilor Ceh! dintre cei mai turbaţi, unde nici decum secundară'.
comitetul serbărilor arangiate în memoria
în memoria lui Palacky, printr’o te împreună au fraternisat cu France-
Organul faimosului combatant lui Palacky în Praga, este de următorul
legramă adresată comitetului festiv sii şi unde Podlipny a c]is, că şi al radicalilor germani Wolf, „Ost-
din Praga. Cehii austriac! sunt o ramură a ma- deutsche Rundschau" se formaliseza cuprins:
Se mai putea, ca un bărbat ca rei familii slave, în fruntea căreia „Petersburg, 18 Iunie.
mai mult de afirmarea lui Rieger,
generalul rus Komarow, redactorul stă sfânta Rusiă. Şi astăc}!? — „Prin Cătră comitetul festiv pentru arangiarea
că „Slavii sunt avisaţ! la dinastia,
Ziarului „Sviet“ — deşi s’a presentat ţul rusesc le trimite o salutare po serbârei în amintirea lui Palaclcy, Praga. —
precum dinastia este avisată laSiavî".
în uniformă la serbările din Praga — litică, care trebue se-i încurageze Academia de sciinţă împerăUscă din Petersburg
Tot acâsta, cjiee, se pretinde şi des
se fiă privit mai mult ca benevol, în planurile lor cele mai temerare". pre Maghiari, păcat numai, că în se asociază cu deosebită mulţămire la
âr nu ca representant oficial al Ru Penibila impresiune, ce i-au fă- Ungaria Maghiarii şi Slovacii stau serbarea centenară a dilei nascerei renu
siei. Asemenea puteau fi priviţi ca cut’o evenimentele din Praga, fbia faţă în laţă ca inimic!. La cine este mitului istoriograf cebio Palacky, care prin
benevoli profesorul dela universita vienesă o descrie astfel: „Mai întâiu der avisată monarchia, la Slav!, or! lucrările sale renumite a contribuit la re-
tea din Kiev, Florinskiî, fostul direc depeşa nepotrivită a marelui duce şi la Maghiari? Or! dâră ’i-so dă şi nascerea şi la întărirea poporului cehie. Băr
tor al băncei imperiale rusesc! La- apoi o adunare a bspeţilor ruşi, car! domnirei maghiare numai un scurt baţi ca Palacky trăesc vecinie în memoria
manskil, car! ambii sunt omeni po întotdâuna s’au numărat între cei timp încă, pănă ce se va termica poporului. Fiă, ca Boemia şi Slavismul să
litici pronunţaţi. Dâr telegrama ma mai aprig! duşman! ai monarchiei. dospirea în Cislaitania şi domnirea aibă întotdâuna un mare număr de ase
relui duce Constantin nu mai lasă Komarow paradeză acolo în uniformă slavă se va limpecjl acolo? „In ori meni renumiţi bărbaţi.
nici! cea mai mică îndoelă, că şi lu de general rusesc şi se pbrtă ca şi ce cas este o contra-cjicere îu aceste Preşedintele: Mare duce Constantin
mea oficială rusesoă se pbrtă cu a- cum n’ar fi în Praga, ci în Belgrad
două ecuaţiunî cu doi necunoscuţi; Observăm, că textul de mai sus al
celeaşî simpatii faţă cu regenerarea sâu Sofia; el aţîţă în public contra ele nu se ’ntrecesc; socotela nu va depeşei Marelui duce este întocmai, cum
şi întărirea slavismului în Boemia. Germaniei amică nouă... Destul de eşi". l’a comunicat biuroul de corespondenţă
De aceea acestă telegramă a cutezat este, că acest domn vre să unguresc. In textul telegramei însă, ce-1 pu
produs aşa mare resens la Nemţi. se bucure de dreptul de ospitalitate Nu mai puţină nedumerire au blică „N. fr. Presse" din Viena se găsesce un
Mai mult înse i-a consternat cuprin într’o monarchiă, pe care înainte cu deşteptat la Ungur! cuvintele lui însemnat adaus, clicendu-se, îu loc de „re-
sul telegramei, în care, după textul câteva săptămâni a descris’o în foia Rieger, după cari singura garanţa nascerea şi întărirea poporului cehie":
publicat de „N. fr. Pres3e", marele sa, ca duşmană jurată a Slavilor! Şi pentru dinastia ar fi fidelitatea po „reuascerea şi întărirea independenţei (Selbst-
duce Constantin vorbesce de ope cu Komarow s’au înfrăţit Cehii şi porului ceh. „Peşti Hirlap" găsesce, stândigkeit) poporului cebio". Numita foiă
rele scientifice ale istoriografului Polonii, pe el l’au aclamat cu însu că prin acăstă doctrină a lui Palacky face şi un aspru comentar asupra între-
c
D
Palacky, 4i © d, că el prin acestea fleţire şi cu el au ciocnit paharele!" este grozav de ameninţată doctrina buinţărei din partea prinţului rusesc a
a contribuit la „regenerarea şi întă In fine „N. f. Presse" ajunge la lui Deak despre fidelitatea poporului cuvintelor „întărirea independenţei poporului
rirea independenţei poporului cehie". conclusiunea, că ceea ce s’a petre maghiar cătră regele său. £ltă o con cehie*.
Amintitul cjiar vienes găsesce, cut în Praga trebue să înjosescă curenţă periculbsă pe un teren forte Alte foi predau telegrama în altă ver
că accentuând independenţa poporu- vac]a monarchiei. Polonii, Cehii şi delicat. Der de ce Cehii n’ar pută siune, dicendu-se, unde se vorbesce de Pa
rului cehie, care este un program feudalii sunt purtătorii majorităţii în să voescă a monopolisa cu acelaşi lacky: „care prin operele sale a contribuit
de partid, un strigăt de resboiu în parlament şi în delegaţiune. „înaintea drept fidelitatea cătră dinastiă, cu la întărirea unităţii regatului boem". Pro
luptele interibre, prinţul rusesc „a lor se insultă nu numai Germanii care o monopolisezâ ac|î de fapt babil dâr, că marele duce Constantin să fi
trecut peste tote marginele unei din Austria, ci toţi Germanii, aşa- Maghiarii, car! la 1848 au purtat pe accentuat, cum dice „N. fr. Presse", întă
curtoasii încă admisibile şi a atins der şi Germania aliată; înaintea lor umeri pe Kossuth la Dobriţin? rirea independenţei poporului cebic, care a
raporturi politice ale unui stat străin, se fac provocări la răsboiul de rassă Noi credem însă, că Rieger n’a fost în adevăr punctul de căpetenia din
în contra dreptului şi a usului". îotre German! şi Slav! şi, spre cea înţeles lucrul tocmai aşa, căcî dâcă programul lui Palacky.
Caracteristice sunt şi celelalte mai mare bucuriă a lor, se ridică e vorba de garanţa pentru dinastiă,
observări, ce le mai face „N. fr. un Slovac ungurean spre a anunţa, apoi ea păte să consiste numai în
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Lombardia. Tot mai des întelnesci la băr câte unui lămpaş cu gâmurl murdare. In pălăriile lor mari trase pe ochi. Nisce mu
baţi vocea caracteristică a tenorului răgu zădar aşi cerca să-ţi descriu peisajul acesta tre încruntate de bandiţi, pe cari n’aşl fi
şit şi la femei acel alt mlădios şi dulce, pitoresc. El trebue vădut pentru-ca să simţi vrut să le întâlnesc singur în vre o pădure. '
Scrisori din Italia.*) care te face să simţi fiori din altă lume, farmecul lui. Colorile acelea saturate, ca în Luai planul, vrend să studiez încă odată
când îl aud! şoptindu-ţl: „mio c a r o ! “ . . . . tablourile de Bocklin, într’o luminăţie in topografia Pisei. Der monotonia stradelor
Nenumitei prietine.
La Genova am rămas singur într’un tensivă de lună, cu greu şi-le pote imagina mă plictisea. încă un ceaiii, şi apoi al trei
Y. cine-va dintr’o simplă descriere. Pote şi de lea. In sfîrşit plecai pe la 6, razna pe
cupeu şi copleşit de ostenelă adurmii. Ori
jDin era de tămiie: Pisa. cât ai fi însă de obosit, somnul în tren e aceea ml-a părut atât de frumosă prive strade . . . .
mai mult o aromire, din care te deştepţi liştea acesta, că am vădut’o numai câte-va In „Campo Santo" din Pisa sunt a-
Un drum forţat de 12 6re cu trenul
forte adese-orl fără nici o pricină din afară. clipe, în starea de linişte deplină a sensu ternate nisce lanţuri puternice, pe cari ru
— şi din centrul vieţii sgomotose a unui
Nu sciu cât voiii fi durmit, când odată deş- rilor, care urmâză nemijlocit după trezirea gina fierului, amestecată cu nisce flori albe
veac ce more, te tredescl în mausoleele
chisei ochii. In cupeu era lumină, deşi tră- dintr’un somn fără vise. Un şuer al loco de sare, zugrăvesce ornamente bizare. Acest
uriaşe ale veacurilor de mult murite, în ora
sesem perdelele peste lampă. Eu sciam, că motivei mă făcu să tresar şi îndată ferâs- lanţ a fost odinioră aşeejat la ţărmurul mă
şele Italiei mezine. O ultimă fâlfâire de
aveam să ajung înainte de B diminâţa la tra cupeului meu să învăli în negru. Eram rii în portul Pisei. Nu e mult de atunci, şi
batistă Nizzei, Montecarlo ului, Rivierei,
Pisa, aşa că mă apuca groza, că durmisem într’un tunel. Nerăbdător aşteptam să iesă corăbiile acestui oraş făceau concurenţă
14
„superbei Genova, şi „diretissimul" te trece
pre mult. Când am mers la ferestră, am trenul âr la lumină, der secundă trecea Genovezilor er flotila lui de răsboiă era
în sbor peste graniţa Italiei de nord-ve'st,
rămas cu gura căscată. înaintea ochilor mei după secundă întregindu-se în minută, trecu temută de toţi vecinii.
în a cărei centru tronâză Milano, „il gran-
se desfăşura o privelisce admirabilă. Trenul a doua şi a treia minută şi eu — adurmii Iflr ac}I?
de“, pregătind vecinie revoluţii.
înainta pe lângă ţărmul mării, care părea înainte ce să văd âră-şl luna. Astăc)l marea e departe de 10 chilo-
Din ce trenul înainteză, Italia mo
o întindere venătă închisă, pe care luna Când m’am trezit, eram în gara metrii de Pisa!....
dernă piere, rasa italică începe să fie mai
plină prăsăra fulgi de argint. Ca la B stân- din Pisa.
curată. In vinele acestor omeni cu faţa Esistă în Italia o umbră de oraş, atât
jinî de ţărm se ridica din apă un ostrov încă nu se crăpase de cjiuă, şi aşa
smedă, cu buzele negre ca besna nopţii de tristă în măreţia ei, încât a stors unui
muntos. O masă de aceeaşi colore, ca şi fui silit să aştept în restaurantul gării zo
şi cu ochi seînteietorî, ca nisce patimi des- poet lacrimi, prefăcute în versurile:
marea, se deslipea în conturi fantastice de rile. Somnuros mă aşedai la o masă şi ce-
lănţuite, nu mai curge sângele amestecat
masa lumininosă de aer, âr muchile mun rui un ceaift. Un chelnăr, şi mai somnuros „Okeanos să plânge pe canalurî,
cu sânge german al Italienilor bălai din
ţilor forforescau argintite de lună. Lângă decât mine, mă servi. La o masă vecină El numa’n veci e ’n florea tinereţii,
insulă erau câte-va bărci de pescari; în erau patru Italieni, friguroşl ca toţi Italie Miresei dulci i-ar da suflarea vieţii,
*) Continuare din Nr. 102 al „Gazatei
Transilvaniei '. fundul fie-căreia licărea lumina slabă a nii înfăşuraţi în şalurile lor pistriţe şi cu Isbesce’n ziduri vechi, sunând din valuri".
1
