Page 38 - 1898-06

Pagim 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 127-1898.

Autononia catolică. Comisiunea de că în ultimii dece ani, prin devotamentul şedinţă festivă din incidentul împlinirii stria şi Ungaria contra germanismului,
9 a Congresului autonomiei catolice s’a ofiţerilor şi al gregarilor, nî-a succes a sus­ unui pătrariu de veac dela mortea marelui pentru a isola pe Germania . Articulul
44
archiepiscop şi metropolit Andreiu baron de
întrunit alaltăerî în Budapeşta. Au luat ţine armata la nivelul, la care a stat atunci, cj.ice între altele:
Şaguna, în sala cea mare a noului edificiu
parte: contele Iuliu Szapary (preşedinte), când ea a trecut dela înaintaşii mei la mine.
seminarial. Începutul la 7’/ ore săra. „Guvernul republicei francese cătră
2
contele Albert Apponyi, Carol Hornig, In viitorii dece ani, uniţi prin fidelitate, Sibiiu, 5 Iunie, 1898. — Comitetul arau care s’a adresat partida independentă (ma­
conte Ferdinand Zichy, Dr. Ludovic Rajner, vom lucra mai departe cu necondiţionata giator. ghiară), ca să-şi realiseze mai uşor şi mai
Anton Giinther, Iosif Hovanyi şi Eugen conscienţă a datoriei, cu plăcere de muncă P r o g r a m u l : 1) „Rugăciune , cor urgent programul ei par excellence naţio­
44
Pasztelyi. Raportor a fost Hovanyi, pro­ neobosită. Rămână tot-deuna drept stâlpi de Demetriu Cunţanu; 2) „Discurs come- nal, a tractat cu Ungaria cn bagatelle — deşi
u
fesor la Academia de drept, care a înain­ neatinşi ai armatei nostre: vitejia, senti­ morativ asupra vieţii şi activităţii archie-
piscopului şi metropolitului Andreiu baron factorii politici rusescl au împuiat mereu
tat conferenţei elaboratul referitor la or- mentul stimei şi necondiţionata, neînvingi- urechile bărbaţilor de stat francesl cu
de Şaguna, de Lazar Tritean, elev în curs.
ganisarea autonomiei comunităţilor bise­ bila supunere orbâ. Acesta este dorinţa mea, III. cler. 3) „Psalmul CXXXIII , cor de vorba, că Ungaria representă o putere,
44
ricesc! şi a dieceselor. Comisia n’a întrat în ce v’o adresez adl vouă şi întregei armate . Eusebiu Mandyczewski. peste care nu este ertat a-se trece, ci din-
44
desbaterl meritorii, ci deocamdată şl a * potrivă ...
44
amânat erăşl şedinţele. Din elaborat — dice Dela graniţa montenegrină. Deja Societatea română din Sibiiu va arangia Articulul acesta a fost publicat de
o foie ungurescă din Peşta — forte puţin de când s’a lăţit vestea, că Turcia, conform Luni, la 15/27 Iunie, 1898 un act festiv în foile francese din cestiune fără de nici uu
s’a strecurat pănă acum în public, fiind-că tractatului de pace încheiat cu Grecia, îşi sala „Casei de esposiţii (Gesellschaftshaus) comentar ; lor li-s’a trimis — dice P. LI. —
u
comisia de 9 tăinuesce totul, dâr şi din va retrage trupele din Tesalia, în Balcani din incidentul împlinirii unui pătrar de in numele unui grup maghiar, der probabil,
ceea-ce se eunosce pănă acum, el nu e de loc au început a-se ivi din nou turburărl în- veac dela mortea marelui archiepiscop şi că un fost funcţionar dela afacerile esterne
pe placul cercurilor eclesiastice. Aşa d. e. grijitore. Sunt câte-va luni, de când la metropolit Andreiu baron de Şaguna. în­ ces. şi reg. este autorul lui, care deja şi mai
ceputul la 5 ore d. a. Sibiiu, 5 Iunie 1898.
referitor la umplerea scaunelor de dmni- graniţa muntenegro-albană s’au arătat sem — Comitetid arangiator. înainte cu câţi-va ani a jucat rol în acestă
tăţl mai înalte bisericesc!, comisia a hotă- nele unor turburărl sângerose. Guvernul P r o g r a m u l : 1) „Psalmul XVI , direcţiă, ceea-ce* a dat prilej la desvălirea
W
rît, că candidarea se p6te face în două otoman luase măsuri de precauţiune, şi cor mixt de Eusebiu Mandyczewski. 2) Cu­ câtor-va deputaţi din partida indepen­
44
chipuri: or! guvernul candideză trei per- pressa din Cetinje se făcuse pară şi foc vânt festiv , rostit de profesorul semina­ dentă.
sone şi corporaţiunea diriguitore a autono­ asupra Turciei, bănuindu-i măsurile luate rial Dr. Daniil Popovichî-Barcianu. 3) „Fe­ Atâta spune „Pester Lloyd . Drept
44
14
miei alege una din trei, or! candideză ea, cu fel şi fel de soiri şi combinaţii esage- riciţi sunt cei goniţi pentru dreptate , cor esplicare amintim, că înainte cu câţi-va
şi guvernul îşi alege una pentru întărire. rate. Montenegrinii au aţîţat pe sub mână pe mixt de George Dima. ani eşise la ivâlă planul lui Rimler, al că­
Cestiunea acesta dă mult de gândit în tote Albanesii catolici contra Mohamedanilor, şi * rui simbure era înfiinţarea unei alianţe
părţile. de aici au urmat la Berane ciocnirile sânge­ La Reşinarl se va face festivitatea pa­
rose, despre cari se vorbesce tocmai acum rastasului, ce se va oficia Marţi, la 16/28 magliiaro-francesă-rusă contra triplei alianţe.
Iunie 1898, din incidentul unui pătrar de In societatea lui Rimler era şi faimosul
şi cari formeză obiect de viu schimb de
Din afară. veac dela mortea marelui archiepiscop şi voyageur D. Pâzmandy, ba se 4i° > &
ea
c
note protestătore între Cetinje şi Constan-
44
metropolit Andreiu baron de Şaguna. Sibiiu, „noua ideie este îmbrăţişată şi de Polonyi,
Noul cabinet frances. După cum tinopol. Mişcarea acesta ia caracter îngri­
1/13 Iunie 1898. — Comisiunea consistorială. contele G. Karolyi şi Adam Horvâth.
am semnalat erî, Sarrien a declarat preşe­ jitor prin faptul, că atinge şi Serbia, care P r o g r a m : 1) La orele 9 dimineţa:
dintelui Faure, că e gata a primi însărci­ sufere mult din partea Arnăuţilor, apoi pe Sânta Liturgie. 2) După terminarea Litur- De atunci istoria cu acâstă alianţă
s’a cufundat în tăcere, şi abia adl e reîm­
narea, ce i-s’a dat, pentru a forma noul ca­ Bulgaria; ba se crede, că va ave de lucru cu giei: Parastas solemn. Ambele se vor ofi­
binet. Se asigură, că lui Sarrien i-a succes ea şi Austro-Ungaria, întru cât forte uşor cia în biserica cea mare. — Cântările li­ prospătată prin articulul din foile francese.
u
u
turgice le va esecuta „Corul seminarial , n Egyetârt<}s de adl negă, că partida
a câştiga spriginul republicanilor moderaţi pote să străbată şi în sandgeacul Noviba-
er cântările dela Parastas „Reuniunea ro­ kossuthistă ar sta în vre-o legătură cu
pentru ministerul său de conciliaţiune. In zar. Turcia se teme mai ales de acesta, şi
44
mână de musică din Sibiiu şi „Corul se­ planul lui Rimler şi soţi — lămuriri mai
noul cabinet, Sarrien va lua portofoliul in­ cum-că lucrurile iau înfăţişare seriâsă, se minarial funebral . 3) „Cuvânt comemora­
44
44
ternelor, Freycinet al esternelor, Dupuy al vede şi din împrejurarea, că guvernul oto­ tiv la finea parastasului, rostit de aseso­ detailate însă nu vre să dea. De-asemenea
instrucţiunei publice, Cavaignac portofoliul man a numit pe învingătorul din răsbo- rul consistorial Zacharie Boiu. 4) Eşirea la organul kossuthist combate aserţiunea din
mormânt şi încheierea parastasului. 5) îm­ articulul publicat în foile din Paris, că
armatei, Delcasse al marinei, Delombre fi­ iul greco-turc, pe Edhem-paşa, comandant
părţirea pomenelor pentru săracii din Ră­ partida independentă s’ar fi adresat vre o
nanţele. Programul noului cabinet, stabilit suprem al armatelor de pacificaţiune din
şinari. 6. La ora 1 d. a.: Masă comună în
în înţelegere cu republicanii moderaţi, nu Albania. edificiul scâlei. j dată la guvernul frances într’o astfel de
face nici o amintire despre revisuirea con­ afacere.
In cestiunea atrocităţilor dela Be Ordinea în biserică. P. T. participanţi
stituţiei şi despre reforma dărilor de venit. se binevoescă a se presenta în biserică încă Rămâne der, ca din altă parte să se
rane, guvernul din Cetinje a ridicat pro­
Probabil, că mâne, Joi, noul cabinet se va înainte de începerea parastasului. Corpora- dea vre-o lămurire.
teste la Porta otomană. Protestul Hunte-
presenta camerei. ţiunile şi deputaţiunile sunt poftite a întră
negrului — după cum spune o telegramă corporativ în biserică, unde vor ocupa lo­
împăratul Wilhehn cătră ar­ din Constantinopol, ce am publicat’o erî curile, ce li-se vor avisa din partea celor Ungurii îngrijaţî.
mată. „Reichsanzeiger publică vorbirea, — este sprijinit de Rusia. Faptul acesta instituiţi pentru susţinerea ordinei. Am arătat erî, că şovinismul ungu­
44
ce a ţinut’o împăratul Wilhelm II în 16 a făcut impresiă penibilă atât la Constan­ Locurile din biserică s’au împărţit ast­ resc a fost dureros atins de celea ce s’au
fel: în hora drâptă: Consistoriile şi corpu­
Iunie cătră regimentele sale în Postdam tinopol, cât şi la Viena, deore-ce purtarea
rile profesorale, representanţa comunei bi­ petrecut la Praga, unde s’a accentuat mai
din incidentul jubileului de 10 dela urca­ Rusiei nu pote, decât să încurajeze pe
sericesc! Răşinari, representanţii corpora- ales, că Slavii sunt pe cari se radimă di­
rea lui pe tronul Germaniei. Etă ce clise Muntenegrini în acţiunea lor începută în ţiunilor lumescl. In hora stângă: Autorită­ nastia şi monarchia, prin urmare oratorii
împăratul: „Am luat corona între grele Balcani. Acâstă combinaţia pesimistă pare ţile civile, representanţii comunei politice festivităţilor din capitala boemă sunt de
griji. Toţi din tote părţile s’au îndoit în a fi susţinută şi de împrejurarea, că, după Răşinari, deputaţiunile corporatiunilor bi-
sericescl dinafară. Şirul corporaţiunilor se părere contrară Ungurilor, cari mereu se
mine; m’au judecat necorect în tot locul. soirile sosite în urmă, toţi Albanesii molia-
încheie, atât de o parte, cât şi de celaltă, laudă şi se fălesc, că ei şi numai ei ar fi
Numai unul a fost, care a crecjut în mine: medanl capabili a purta arme, au fost în­
cu elevii seminariall şi cu elevii mai mari razimul coronei şi al monarchiei în actuala
armata. Rădimându-mă pe ea şi încredân- armaţi. ai scolelor din Răşinari. Pentru public ră­ ei formaţiune.
du-mă în Dumnedeu, am luat greua mi­ După scirl sosite din Belgrad în ţi­ mâne spaţiul dela întrare pănă la horele Acum foile din Peşta încep să fiă în-
siune, bine sciind, că armata este stâlpul nutul Berane au fost pârjolite 40 de sate. bisericei. Galeria e reservată pentru coru­ grijate şi în altă direcţiă. Văcjând în ce
rile de cântări.
principal al ţării mele, al tronului prusian, chip solidaritatea poporelor slave s’a ma­
la care m’a chiămat vocea lui Dumnedeu. Eşirea la mormânt se va face în or­ a
In memoria Metropolitului Şaguna. dinea următore: Cortegiul se deschide cu nifestat la Praga, Budapesti Hirlap scrie
r
Din causa acesta mă întorc mai întâifi că­
elevii scâlei din Răşinari; acestora le ur- între altele :
tră voi, esprimându-ml vouă salutarea şi Din Sibiiu primim spre publicare ur- mâză elevii seminariall, apoi preoţimea în „Participarea representanţilor Croaţi­
mulţămita, care sună şi faţă de ceilalţi mătorele : funcţiune, consistoriile, autorităţile civile,
lor, Slovacilor şi Sârbilor din Ungaria la
fraţi ai voştri, cari împreună cu voi con- Societatea de lectură „Andreiu Şaguna corpurile profesorale, representanţii corpo­ Congresul slav din Praga, cu drept cuvânt
44
stitue armata. Convingerea mea firmă este, va ţine Duminecă, în 14/z6 Iunie 1898, o raţiunilor lumescl; cortegiul îl încheie re-
presentanţele comunei Răşinari. Ordinea a deşteptat surprindere; ea merită atenţiune
peste tot va fi susţinută prin elevi semi- şi ne dă de gândit. E neîndoios, că în ţerile
narialî şi pompierii din Răşinari. coronei Sf. Ştefan după Maghiari sunt mai
Despre Pisa nici atât nu se pote dice. nu mî-ar pută ele povesti ? Pe spatele lor Notă: Intrarea în biserică şi la masa numeroşi Slavii. CroţI şi Sârbi3'/ milione,
2
Din întregul trist sonet al tristului Eminescu; purtau odiniâră corăbii, eracum?—Un hoit comună este permisă numai pe lângă bilete Slovaci 2 milione, Ruteni 400,000 şi Slo­
numai un singur şi cel mai trist vers se de pisică. Sânge le colorau odată, un sânge de întrare, cari se pot căpăta în Sibiiu la veni 100,000, aşa der peste 5 milione de Slavi,
secretarul consistoriului archidiecesan Dr.
pote spune şi despre ea: cald, plin de viâţă. Acum? Podul scârţăe
Elie Cristea, âr în Răşinari la preşedintele cari vorbesc cinci limbi diferite. La acest
44
„Nu ’nvie morţii — e ’nzadar, copile l sub paşii unui trecător. M’am întors. Pe
comitetului parochial, parochul Emilian număr respectabil se mai adauge o altă
Aşa cum e astâdl Pisa, pare o hârcă pod trecea un Pisau, ce se ducea la lucru. Cioran. împrejurare însemnată: autonomia adminis­
împietrită, pe care vremea a sbîrcit’o tot Paşii îi erau rari, fără energie, un umblet *
trativă şi legislativă a Croaţiei, care este
mai mult şi a contras’o păuă la micimea fără ţîntă şi scop, ca şi vieţa lui de prole­ Masă comună. După terminarea servi­ adânc înfiptă în unitatea politică a statului
scheletului. Haina de sărbătore în care au tar. Pe frunte îi era întipărită desgustătorea ciului divin va ave loc în edificiul scolei nostru. Nu putem der să luăm cu uşurinţă
îngropat’o, s’a învechit, s’a murdărit şi s’a sentinţă: „Un traift de adl pe mâne . Biete (din Răşinari) o masă comună. Prea ono­ acâsta mişcare, la care am fost martori
44
raţii domni, domne, etc., cari doresc a par­
rupt, aşa încât câţî-va „palazii" rămaşi din picături din Arno, aţi mai prinde ore voi
ticipa la acâstă masă se binevoescă a-se oculari în Praga. Decă nî-arpute îndemna
vi'emurl bune, par nisce medălii strălueose cu aceeaşi sete, ca odinioră, sânge ome­
insinua cel mult pănă in 12/24 Iunie a. c. ceva să ne alipim şi m&i strîns de tripla
ca o ironie, pe o hlamidă zdrănţuită. Nu­ nesc, decă el ar curge din vinele unor ast­ la secretarul consistorial archidiecesan Dr. alianţă, atunci causa am pute-o afla la con­
mai Arno, care taie ca un brîu oraşul, a fel de omeni, morţi deja pe când trăesc ? Elie Cristea. Preţul unui cuvert este 3 fi. gresul panslav din Praga. Deşi am suferit
rămas cel vechiQ. Der mersul lui e greoid, Dâr Arno nu răspunde la întrebarea mea, mult dela Nemţi după căderea dela Mo-
par’că abia să tirăie sub povara mâhnirei el trece lin şi posomorit mai departe. Oa Kossuthiştii şi alianţa ruso- hacifi, şi cu tote-că naţionalitatea şi inde­
şi a ruşinei, care-1 îngălbinesce, ca pe un şi acei bătrâni, cari prin esperienţă şi-au pendenţa ne-o temem mai mult de Yiena,
bătrân fără sânge în obraz şi cu remuşca- câştigat filosofia vieţii într’un mod de tot francesâ. decât de Praga seu Moscva, totuşi noi nu
rea păcatelor în suflet. subiectiv, o filosofie, ce li se preface în Lui „Bester Lloyd i-se scrie din Paris, putem ajuta victoriei panslavismului. Nu
u
Pe podul Arnc-ului m’am oprit, pri­ idee fixă, aşa pare a sci şi acestă apă nu­ că în mai multe diare din capitala Fran- vrem să schimbăm stăpânii, în loc de
vind visător la apa lutosă, ce se scurgea mai un lucru: ciei s’a publicat dilele aceste un articul Nemţi pe Slavi, ci vrem să rămânem Ma­
fără creţe sub piciorele mele. In jur dur- „Nu’nvie morţii — e ’nzadar copile!“ întitulat En ILongrie , care „din punct de ghiari şi liberi".
u
r
mia totul. Câte un paifi său o sdranţă mai şi sceptic îşi curge cursul său înspre ma­ vedere al partidei kossuthiste maghiare, nu Magyar FLirlap cântă şi ea tot pe
a
v
dădea variaţiă plicticosei uniformităţi a rea cu vecînica-i singurătate neţărmuriţă... vre să dovedâscă numai aceea, că Austro- aceeaşi eordă. Ea dice între altele: „Con­
suprafeţei. Cine scie, pote aceleaşi picături Ungaria este aliată firescâ a Franciei şi diţiile nostre de viaţă numai dualismul le
(Va urma.)
de apă, cari treceau pe sub pod, au mai Rusiei, ci dă se cunoscâ Franciei, că pro­ garantâză; nu putem merge cu politica
fost odată printre aceste late alvii. Câte blema ei este a organisa poporele din Aus- slavă. Şi fiind-că aici e vorba de Nemţi,