Page 39 - 1898-06
P. 39
Nr. 127—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
sâu Slavi, noi trebue se îmbrăţişăm ideia Programa: 1) „Serenadă", arangiată pedagogică". Germane: „Katolisches Ve- de stradă din Paris, care dă tuturor lucruri
hegemoniei germanei de E. Ştefănuţ, eşec. de corul reuniunei. reinsblatt". Maghiare: „Alkotmany", „Ma- lor nomenclaturi sinistre, a dat şi guilotinei
11
Din scrisele foilor maghiare reiese 2) „Taci bărbate de I. Vidu, cor. 3) „Ră gyar Allam". Abonate: „Tribuna Poporu numele de „damă". A-se fidanţa cineva cu
11
evident, că Ungurii sunt puşi pe griji se- mas bun codrului , melodiă de F. Mendels- lui", „Foia Poporului" şi „Revista Ilus acâstă damă, însemna odinioră a fi deca
u
riose în faţa manifestaţiunilor de solidari sohn, cor. 4) „Domniţa şi robul de I. Ne- trată". pitat. Din incidentul dârimării închisorii
tate, ce s’au vedut la Praga. Mai mult, ei gruzzi, declamare de d-şora Elena Tofan. Cassa. Statul activ cu finea anului se elice, că iventatorul acestei maşini mor
vădându-şl primejduită nu numai hegemo 5) „Viâţa ţigănescă" melodiă de R. Schu- trecut a fost 1025 fi. 88% cr.; acll e 1086 tale n’a fost Guillotine, deore-ce deja cu
nia, ci chiar şi viitorul, se dau cu totul pe mann, cor. 6) „Hai în horă" de G-. Dima, fi. 85 7 cr. Dintre aceştia 300 fi. sunt de sute de ani înainte se întrebuinţa o astfel
2
partea Nemţilor, proclamând principiul, că cor. Tipuri vii: a) Parcele, b) Anutimpu- puşi la „Patria", 307 fi. 51 cr. bani gata, de sculă numită „manaja" ; Guillotine însă
numai cu tripla alianţă şi cu Nemţii pot fi rile, c) O peţire, d) O solie de amor, e) O er restul în obligaţiuni. a perfecţionat’o. Ou „manaja" a fost ese-
siguri de domnie şi viitor. şeclătore. Archivul cuprinde tote actele privitore cutat Montmorency şi frumosa şi cruda Bea
la societate, întru cât se află, începând dela tifice Cenci, care amoresându-se într’un
Un testimoniu pressei ungurescî. înfiinţarea sa pănă adl. Archivarul admi- bandit, cu ajutorul amorosului său şi-a ucis
SOIRILE DILEI. Organul „partidei poporale ea nistrâză şi publiuaţiunile societăţii, din cari bărbatul. Scopul dr-ului Guillotine a fost,
11
se mai află : „Epistole cătră un preot tiuer" ca prin perfecţionarea uneltei de esecu •
— 10 (22) Iunie v. tolice ungurescî, „Altkotmâny“, pu partea I, 230 esemplare â 75 cr.; „Epistole ţiune, (să reducă la minim chinurile morţii
blică în fruntea numărului seu dela
Parastas solemn. Conform Apelului cătră un preot tinăr", partea II 481 es. â osânditului. Că ore şl-a ajuns el scopul
21 Iunie un apel, din care repro
Escelenţiei sale D-lui Archiepiscop şi Me- 75 cr.; „Pregătire la morte" 230 es. bro ori ba, nu scie nimeni să spună. Mulţi
ducem următorele caracteristice con
tropolit Miron Romanul adresat cătră cle şate â 80 cr. şi 21 esemplare în legătură sunt de părere, că în momentul decapi
statări :
rul şi poporul rom. gr. or., Duminecă în de lux â 1 fi. 40 cr.; „Duch museălesc" tării înceteză orl-ce durere; alţii însă
14 (26) ale curentei luni se va ţinâ în bi Suntem datori să luptăm în contra 242 es. â 10 cr. Doritorii de-a ave vre susţin contrarul Ei dic, că capul despărţit
serică parastasul de 25 ani pentru ferici diarelor anticreştine şi anticatolice, dice unul din aceste opuri, au a-se adresa la de corp simte şi cugetă cel puţin trei mi
tul Metropolit Andreiu Baron de Şaguna numita foiă. Ele infectâză vieţa nostră pu societatea „inocenţiu M. Clain" în Blaşiii nute. Teoria acesta a inspirat pe pictorul
la 10 ore a. m. în biserica Sf. Nicolae din blică, strică moravurile, duc la pierdare (Balâzsfalva), alăturând la comande şi spe flamand Weets să lucreze un tablou înfio
ScJiehî, împreunat cu o cuvântare, ce se va poporul şi nimicesc pe Maghiari. Ou libe sele portului postai. rător, care se află în galeria din Bruxella
rosti prin protopopul actual. La 11 ore a. ralismul au dus la sapă de lemn classa Membrii societăţii au fost ordinari toţi şi representă scena, când în cele trei mi
m. va ţinâ o disertaţiune scurtă d-1 profe proprietarilor de pământ maghiari, făcând alumnii institutului teologic; estra-ordinari nute critice după decapitare se ivesc, în
sor I. Popea în sala gimnasiului cătră ti se ajungă pe mâna Jidanilor castelurile şi 1, onorari 9, fundatori 13, binefăcători, afară muiate în sânge, tote spiritele infernului,
nerimea şcolară, unde vor fi şi cântări. La moşiile lor; poporul l’au despoiat prin că de cei ce au dăruit cărţi, e d-na Aurelia ca să chinuescă pe cel decapitat. Este uşor
parastas va cânta corul „Reuniunei de mătăria şi rachiu, pe care pressa liberală n. Solomon, directora internatului de fetiţe de înţeles der, de ce nici una din auto
cântărî . l’a recomandat legislaţiunei. Acâstă pressă din Blaşiii, care a dăruit societăţii 10 fi.; rităţile Parisului nu vrâ să dea sălaş fai-
u
pentru plată bună face serviciu guvernului Escelenţa Sa Metropolitul Dr. Victor Mihalyi mdsei „dame", cu tote că Jacobinii o înăl-
La serbarea în memoria Metropolitului şi capitaliştilor; efectele acestei presse au în memoria neuitatului său frate decedat ţaseră odinioră la gradul de „sfântă". Io-
Şaguna, ce se va ţine Duminecă în sala adus patria nostră în actuala stare de plâns. Iuliu Mihaly, colonel în pensiune, a dăruit seph de Maistrelo numia „piatra unghiulară
cea mare a gimnasiului român din loc, va Nu abonaţi cfi ar6 jidovescl şi nu cetiţi societăţii 10 fi.; „Economul" din Cluşiii a a societăţii ;“ e întrebare însă, că ore el ar
vorbi d-1 profesor Ioan Popea „despre ca gazete anticreştine 1 Preotul predică odată votat şi în acest an societăţii 10 fi., cărora fi primit’o în casa lui fără de nici o
racterul marelui Archiepiscop şi Metropo în săptămână, diarul însă în fiă-care di, şi societatea le esprimă şi pe acestă cale căl- esitare ?
lit Şaguna . ce va fi din holda, pe care a sămănat’o durosâ mulţămită.
11
o mână bună într’o di, decă în celelalte Având în vedere, că înainte cu 34 de I 0 scorţă de carte din piele de om.
f. Constantin Exarciv fost ministru al Renumitul astronom Flammarion a primit
şâse cjile diavolul sernănă printre ea ne ani biblioteca societăţii consta numai din
afacerilor streine, fost ministru plenipoten un dar. unic în felul său. El tocmai se afla
ghină?. .. un op şi cassa din 75 cr., societatea, care
ţiar la Roma, membru corespondent al stând înaintea telescopului într’o sâră de
Academiei Române şi vice-preşedinte al Pressa maghiară şi şi cea germană e avisată aprope numai la nisce modeste ernă, când i-se anunţară visite. In odaia
acesteia, a răposat la băile din Govora din patria nostră a ajuns aprope totă în cotisaţiunl ale membrilor, se află atjl într’o lui intrară doi bărbaţi şi o femeiă: doi di
mâna liberalilor şi a Jidanilor. Nu numai desvoltare frumosă. Biuroul apelâză la ini
(România). Imormentarea se va face Vineri plomaţi şi o damă din societatea înaltă,
în Bucurescl. cjiarele din capitală stau sub influinţa gu mile generose ale Românilor şi mai ales cari plecaseră la bal, însă frumseţea nopţii
gemului păgân şi a Jidanilor, ci biroul de ale clerului, ca să nu pregete a sprijini
îi îndupleca să mergă mai întâifi la
Turburările din Galiţia. Din Lemberg pressă al lui Banffy cu banii, ce-i are din acestă societate culturală.
Flammarion, ca să privescă puţin mai de-
se telegrafeză, că Sâmbătă au fost îmor- fondul de disposiţiune, a câştigat pentru
aprope „stelele". Flammarion le esplicâ cu
mântaţî, sub supraveghere militară, cei doi sine şi pressa din provincia. Intrega bandă SCIEl ULTIME. multă bună-voinţă suprafaţa planetei Marte,
sprezece ţâr ani, cari au fost împuşcaţi în cântă pe aceeaşi cârdă şi cfiariştii liberali
în timp ce de pe spatele damei luneca man
Frystalc de gendarmî cu ocasia turburări- nu ţin nici odată semă de adevăr, ci numai Praga, 21 Iunie. La banchetul taua şi un umăr admirabil femeiesc, ro
lor de acolo. — Din Dembiza au fost tri de aceea, ce este sensaţional şi prin care pot pressei, ce s’a dat aici erî sâra, ge
tund şi alb, apăru. Flammarion nu putu
mise două companii de soldaţi la Vielopole, să seducă publicul. Nimenea nu scie minţi neralul rus Komarow ţinu un discurs în
să nu-şl esprime admiraţia faţă de proprie
fiind-că poporaţia se portă atât de ame mai bine, decât diarele liberale, dintre ai flăcărat. După-ce arătă din istoriă,
tara fericită a frumosului umăr şi să nu-i
ninţător, încât e temere de turburărl sân- căror scriitori 9 din 10 părţi (fiind Jidani) că totdeuua Slavii când au fost
spună, că astfel de umăr perfect n’a vădut
gerose. Situaţia în Stryeov e tot asemenea. nu privesc minciuna ca păcat... Ei aruncă atacaţi de ginţi străine, mai ales de
nicl-odată în viaţă. Dama îi mulţămi suri-
In comuna Liulca ţăranii au asediat casa cu noroiîi asupra a tot ce este sfânt înain Germani, au luptat în unire şi soli
cjând pentru acest compliment, apoi ospeţii
unui jidan, au jăfuit’o şi ruinat’o. Ei au tea nâstră. Frivolitatea şi imoralitatea o daritate, el 4i „Apelez la (fiarele
9e:
se depărtară. Flammarion îşi uitase binişor
nimicit tot ce li-a stat în cale. Din Jaros- glorifică ca ceva frumos şi artistic, mai slave, se influinţeze, ca toţi Slavii se
lau a plecat la Rzesov un regiment de in ales decă autorul vre-unui vers imoral, se adune sub un steg comun, se ia posi- acestă scenă, păDâ când dilele trecute primi
fanterie, ca să înlocuescă trupele trimise cântăreţi, ori teatrali stă imorală face parte ţiă ca un singur om. Nu trebue se ne un pachetaş, în care se afla o bucată de
piele în dimensiune de câte-va palme. In
de acolo în alte comune. In Zagos turbu din nemul noilor-maghiarl (ujmagyar). Celor temem, fiind-că numai un duşman avem,
rările s’au repetat în stil mare. Oasele ji mai seducătore întreprinderi le fac cel er nu doi. Mişcarea slavă, care în Ru scrisorea adausă la pachet se spunea, că
danilor au fostjăfuite şi nimicite. La Nova- mai mare reclam pentru de-a jăfui busu- sia se începe din palatul Ţarului şi se acestă piele a înfrumseţat odată acei umeri
Sandcc ţăranii au atacat de asemenea pe narele publicului credul şi spre a-şl umple estinde până la cea din urmă colibă, şî-a frumoşi, pe cari i-a văclut la dama din ces-
jidani. busunarele lor. Rubricele pentru economiă luat începutul în Boemia. Nicî-odatâ tiune, care a murit şi care în testament a
dispus, ca pielea de pe umerii ei să fiă
ale foilor liberale sunt toţi aţâţi complici nu ne este ertat se uităm, ca toţi
Esposiţia universală din Paris. Moni trimisă învăţatului astronom, ca să-şi lege
adevăraţi ai acelora, cari despoie pe eco Slavii sunt fiii unui părinte şi a unei
torul oficial al Republicei face cunoscut ra cu ea o carte. Flammarion a şi întrebuin
nomii maghiari... Şi acestă pressă este mame. Gausa d-v6stre, este şi a nos
portul ministrului de finanţe despre expo- ţat pielea, ca scorţă la opera sa „Ceriii şi
numită a şâsa putere mare! Cumcâ e o tră. Nu suferim nedreptate, şi dbcă
siţia universală din 1900, în care se con Pământ".
mare putere, nu negăm nici noi, căci ea vom fi. ajuns acolo, ca se respingem
stată, că pertractările cu guvernele străine Câtă cafea se consumă. Printre cei
este tocmai ca un rocifi mare, care s’a elementul german, de unde a venit, şi
în ceea ce privesce împărţirea locurilor, dintâiă articlii de consum, un mare rol
aruncat asupra întregei Ungarie şi în care noi vom fi mai liniştiţi şi ne vom
s’au sfîrşit cu bun succes, şi diferitele co- jocă cafeaua în tote statele Europei. Insă
au prins întregă naţiunea nostră şi o duc resolva micile nevoi .
11
misiunî sunt gata a-şl începe lucrările. Lu datele statistice asupra consumului de cafea
unde le place ... Salonic, 21 Iunie. In 14, 15, 16
crările de pe Champ-Elysee şi cele dela ne arată, că totuşi Statele-Unite din Ame
In fine 16ia ungurescă dă es- şi 18 1. c. au fost mari lupte în jur
podul Alexandru sunt deja în stare înain rica ne-au întrecut anul acesta — pote sub
tată; lucrările pe Câmpul Marte şi pe Es presiune firmei speranţe, că precum de Berane. Albanesii creştini au efectul ce l’a produs la Americani bubui
în Germania, Austria şi Italia, ast prins armele. Guvernul muntenegrin
planade des Invalides s’au început tocmai tul tunurilor la Cuba şi Filipine. Jn 1896
fel şi în Ungaria liberalismul va a trimis trupe pe la graniţă. De
acum. Raportul asigură, că exposiţia se va Europa a consumat 5,823,000 măjl metrice
trebui se cadă şi publicu] se se arabe părţile au căcjut morţi şi ră
■deschide în diua fixată. de cafea; America ceva mai puţin. Anul
emancipeze de s^b influinţa pressei niţi.
acesta însă America ne a întrecut; ea a
0 telefonistă-tâlhar. O scire din Viena jid'ovite ungurescî. Constantinopol, 21 Iunie. Mai
anunţă, că poliţia de acolo a arestat pe multe guverne străine au sfătuit consumat 6,363,400 măjl metrice, Europa
numai 6,103,000 mm. Dintre statele Euro
d-şora Maria liadivger, nepota unui gene P6rta, se facă tot posibilul pentru
ral, care în diferite rânduri a furat obiecte Societatea „Inocenţiu M. Clain" a sufocarea turburărilor. pei mai multă cafea consumă Germania
de preţ, fără a fi fost surprinsă. Alaltăerî teologilor din Blaşiu. (2,727,000), apoi Francia (1,546,000), Anglia
numai 248,400 mm.
însă au prins’o tocmai în comiterea-fap — F i n e . —
tului. D I Y E R S E .
Diare a primit societatea în cursul
11
Reuniinea română de cântări din Nă- anului 24, dintre caii dăruite: „Unirea , „Dama" guilotină. In urma dărimării Dr. Sterie N. Ciurcu.
11
11
seud învită la serata musicală împreunată „Gazeta Transilvaniei , „Tribuna , „Tran- închisorii vestite din departamentul Ro-
w
cu dans, ce se va arahgia în Nâsăud Du vania , „Dreptatea" (pănă a apărut), „Re quette din Paris, în curtea căreia s’au în IX Pelikangasse — Nr. 10, Viena.
minecă la 26 Iunie n. 1898 în sala de gim vista Orăştiei , „Telegraful Român", „Vul tâmplat cele mai multe esecuţii de morte, Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
u
nastică. începutul la 7% ore sera. Intra turul", „Familia", „Revista critica literară", a rămas singură şi fără coperişi acea fi- specialişti dela facultatea de medicină
rea: pentru membrii activi şi ajutători 50 „Convorbiri literare", „Archiva", „Econo orosă damă, care a fost atâta timp spaima din Viena.
■cr., pentru nemembri 60 cr. Oferte marini- mia naţională", „Foia pentru toţi", „Foia multor vinovaţi şi nevinovaţi. Numele de V%AAAAAAAAAAAA,AA#
anose se vor chita în public. literară", „Dochia", „Foia Diecesană", „F6ia damă sună puţin cam ciudat, însă umorul
