Page 41 - 1898-06
P. 41
ItEDACŢIUNEA, „gazeta* î ese în uscare di.
Administraţiunea şi Tipograda. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe şăse luni
6 TI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Po un an 40 franci, po ş6se
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Dumineca 8 francT.
următorelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdfce ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. cielo poştale din întru şi din
Max. Aupenfeld &. Emerioh Lesnor, afara şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Goldbor- Administraţiunea, Piaţa mare,
por, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond po o coldnâ 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbra pentru o pu TT Xu L 2SI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunile
seriă 10 cr. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 128. Braşov, Vineri 12 (24) Iunie.
Solidaritatea slavă. Dela acesta solidaritate slavă tate între nisuinţele diferitelor popdre ţelor, şi responsabilitatea pentru acâsta
în înţelesul ideal al lui Palacky pană slave din monarchia austro-ungară cade mai ales asupra ierarchiei. Nu cre
In decursul serbărilor din Praga la panslavismul în înţelesul ce i-se în direcţia de a face capăt egemo- dem, ca guvernul să dea mână liberă epis
s’a accentuat fbrte mult solidarita da mai ales în monarchia nostră, niei germano-maghiare, concentrâu- copatului, el aruncă fotă responsabilitatea
tea slavă. Acesta solidaritate a fost este încă o depărtare fbrte mare. du-se toţi Slavii în jurul ideii de a asupra acestuia şi se ascunde după spatele
idealul lui Palacky, el a prevecjut, Cehii cel puţin au protestat în toţ- da monarchiei habsburgice un ca lui. In urma acesta între ierarchie şi po
că Cehii în lupta lor de emanci deuna în contra învinuirei, Că ar racter slav. por se ridică un părete despărţitor şi mai
pare naţională fiind vîriţî ca şi un ave tendinţe panslaviste, adecă ten De sigur Cehii nu vor admite mare, — asta este ce ne umple de griji.
ic între elementul german dela nord dinţe cu scop de cutropire şi de nici acesta, căci ei susţin, că nu vor Ierarchia vrâ să-şi recucerescă drepturi, pe
şi sud, aveau lipsă deunrazim, prin desnaţionalisare a altor popore. Ei se impună altor naţiuni nimic, nu cari poporul le posedă de mult — şi fiind
alianţa cu celelalte popere slave ale şi cu ocasiunea festivităţilor de faţă, vor asuprire şi hegemoniă. Părerea că acâsta nu-i va succede, împiedecă acti
monarchiei, şi tot-odată, în situaţia au accentuat prin vorbitorii lor, că lor este însă, că popdrele slave din vitatea Congresului. Diu causa arătată,
ameninţată, în care se află Cehii ţinta, la care aspiră, este echitatea, monarchiă, formând de fapt majori conferenţa nu va putâ ave nici un re-
faţă cu germanismul atât de puter dreptul şi egala îndreptăţire, er nu tatea poporaţiunei ei, ea ipso facto sultat".
nic, Palacky punea mare preţ pe egeraonia. se presentă ca monarchiă cu carac Ceea-ce a profeţit „Branik*, s’a şi îm
aceea, ca naţiunea cehă se-şî câştige De aceea devisa solidarităţii ter preponderant slav. Ei atribue plinit. Deşi la conferenţa din 20 1. c. s’au
deplina simpatia a Rusiei. slave ei o aplică ca concept prac deci tot-odată solidarităţii slave şi discutat în spirit conciliant greutăţile esis-
Trebue se recunoscă orî şi cine, tic politic asupra raporturilor dintre puterea de a regenera şi reorganisa tente, totuşi înţelegerea între elementul
că pentru realisarea acestui ideal popdrele slave ale monarchiei habs- acesta monarchiă pe base federale miren şi cel clerical a fost zădărnicită în
Cehii au şi lucrat bărbătesce şi ne burgice şi pretind dela aceste po — ceea-ce s’ar pută ajunge numai urma diferenţelor principiare ivite cu pri
obosit, şi de aceea nu fără îndrep pore, ca în interesul recăştigării drep prin stăruinţa popărelor slave. vire la regulamentul electoral al Congre
tăţire se mândresc ei acuma cu re- turilor şi a independenţei lor, se-şî Acăsta este pe cât seim inter sului. De altă parte majoritatea Congresului
sultatul ce l’au dobendit, veqţend în dea mâna şi se lupte umer la umer pretarea, ce se dă din partea ceho- se portă cu cea mai mare neîncredere faţă de
truniţi în bătrâna Praga „pe toţi fii pentru federalisarea monarchiei, care slavă solidarităţii slave înăuntrul intenţiile guvernului; ea e pătrunsă de con
risipiţi ai familiei poporelor slave*. singură li se pare aptă de a realisa monarchiei năstre. vingerea, că guvernul unguresc caută cu
Cea mai mare laudă a adus’o ţînta tuturor stăruinţelor lor naţio Cum că ea nu va rămână fără ori ce preţ a-şi acapara ast-fel de drepturi
stăruinţei Cehilor în direcţia acesta nale: echitatea, dreptul şi egala în 6re-care efect, o credem şi noi. şi prerogative, cari fac ilusorie drepturile
de a apropia pe Slavi şi de a deş dreptăţire. poporului sârbesc asupra autonomiei bise-
tepta ideia solidarităţii slave, re- Pe când în manifestaţiile de ricesci.
presentantul rus la serbările din fraternisare dela Praga se vede în Conferenţa clin Carloyeţ. Conferenţa s’a încheiat după amiadi
Praga, generalul Komarov, care în general un fel de declarare de res- Seim, că patriarchul sârbesc Bran- la ora 2 fără de nici un resnltat.
vorbirea sa ţinută la Congresul Zia boiîi a slavismului în contra germa Icovicl a convocat pe 20 1. c. o conferenţă
riştilor slavi — ce o reproducem nismului, unii au început se cum- de bărbaţi fruntaşi sârbi, din cler şi din
mai jos în întregul ei — a spus, că penescă, ce urmări ar pute avb pro mireni, pentru a-se sfătui ou ei asupra con- Organisarea renegaţilor greco-
Ruşii daloresc cu mulţămire Cehi clamarea acelei solidarităţi slave din vocărei cât mai grabnice a Congresului na
lor, fiind-că mişcarea slavă, ce a cu punctul de vedere practic pentru ţional bisericesc şi a discuta asupra dife catol ici.
prins ac}î tdtă Rusia dela colibă viitorea desvoltare interidră a mo renţelor dintre majoritatea Congresului şi Lunia trecută, în 20 Iunie n., s’a
până la palatul Ţarului, îşi are ori narchiei. Mai ales între Unguri se episcopatul sârbesc, aflând modalităţile de ţinut în Budapesta o adunare a renegaţilor
ginea sa în Boemia, căci bărbaţi ventileză ac}î mult acâsta cestiune, împăcare. gr. cat., ce a fost convocată cu scop de-a
cehi, ca Schafarzik şi Jungmann, au căci ei prevăd, că după cum stau Era de prevădut, că conferenţa acâsta da mână cu mână toţi renegaţii gr. cat.
deşteptat spiritul, ce s’a transplan ac}i lucrurile, cele ce s’au vorbit la nu va da resultatele dorite. „Branilc , or de pe „globul unguresc* şi de-a se organisa
u
tat la Moscva şi a cuprins întrâga Praga şi asigurările reciproce, ce ganul partidei liberale naţionale sârbesc!, pentru a începe o nouă acţiune pentru in
lume slavă. s’au tăcut acolo în amintirea lui scriea cu câte-va (file "înainte, că nu crede troducerea limbei maghiare în bisericile
Prin urmare dela Cehi s’a lăţit Palacky, nu vor rămână fără de în aplanarea diferenţelor. „Se cere dela gr. cat.
spiritul de unire şi frăţietate între efect. Congres — dicea „Branik — ca să pri- S’au şi organisat, alegându-şl un „co
u
popbrele slave şi, precum am atins, Astfel ei au constatat, că fiind mâscă ordinea de (ţi octroată (de guvern) şi mitet regnicolar al Maghiarilor gr. cat.
w
mult a contribuit la acesta posiţia aşa mari deosebirile între diferitele să-şi dea învoirea la o modificare a statu La adunare a luat parte consilierul minis
lor dificilă şi trebuinţa de a căuta rasse slave, nu pote fi vorba de-o so tului, care stă în contradicere cu princi terial Ledvey Sândor, judele dela Curiă
sprijin orî unde l’ar afla faţă cu pe lidaritate în sensul unei contopiri a piile fundamentale ale autonomiei în va- llUs Jeno şi alţi Unguri făcuţi şi nu născuţi.
ricolele ce-i încunjurau. lor, der pdte fi vorba de-o solidari lore. Noi nu credem în aplanarea diferen Adunarea de constituire s’a ţinut sub
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* trecător: „Dove andare Signore? Dove si prin cari ai trecut. Fel de fel de omeni „Pariez-vous franşais ?“ „Spreken sie
w
puo videre qualche cosa? — el se uită stau răzîmaţi de biserică. daitsch?* „Do you speak english?*
la tine cu un zîmbet ironic, apoi fără nici — „la’n vecji-ţl de trebă, d-le, decă
Un străin ei mai aşteptă. •
Scrisori din Italia. o vorbă îţi face semn să-l urmezi. CotescI [ş> sar ca lupii ,n stâ ă nu vrâi s’o paţî!“ i-am spus plictisit pe
prin uliciore murdare, treci pe lângă bă Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri .. românesce.
Nenumitei prietine.
cănii, în cari salamul plin cu usturoii! şi unul cu vederi din Pisa, altul cu turnuri — „A, Lei e Siciliano!*
V.
brânzeturile împuţite nu sunt pentru nasul strîmbe de marmoră, altul cu cărţi poştale,
Din era de tămâie: Pisa. străinului nici decum aşa de învitătore ca altul pregătit să cheme pe custodele bap- — „Io sono Pisano e nou bo bisogna
(Urmare.) pentru al Italianului, îţi rănesc! piciorele tisteriului. In zadar cerci să te scapi de ei, di Yoi. Avete capito adesso? Avânţi!*
Pisa nu va mai învia! pe pavajul infect al stradelor şi în sfîrşit căci fiă-care să ofere să te conducă pretu Acesta e remediul cel mai bun, ca să
ajungi la un luminiş. scapi de acâstă sectă de paraziţi stupicli.
Nici un coş de fabrică nu vecii inăl- tindeni „căci ca el nimenea nu scie să-ţi
Pisanul, care te-a întovărăşit fără să Ii spui, că eşti din acelaşi oraş, ca şi el, şi
ţându-se printre coperişele caselor, nici un dea esplicărî*. Der etă un om uniformat
spună un singur cuvânt, de-odată se în — ori te crede, ori nu, dâr îţi dă pace.
tramway seu bicicletă nu se strecoră prin apropiindu-se cu paşi gravi şi răspândind
iaptă, ridică fălos capul şi voind par’că La Piazza del duomo e un loc des
stradele înguste şi colţurose, un zid chi întrâga câtă de flămândi.
să-ţi cetâscă din ochi admiraţia, face un fătat, pe care se ridică cele 4 monumente,
nezesc par’eă încunjoră oraşul, oprind tot cş Convins,' că ai de a face cu vre un
gest larg cu mâna şi îţi dice: de cari cu drept cuvânt pot fi mândri Pi
ar pute turbura somnul lui de morte. sergent de stradă, vrâi să-i mulţumescl,
„Ecco la Piazza del duomo!" sanii : Catedrala (domul) în mijloc, la stânga
Numai cărţi poştale cu vederi am când de-odată auqi spunându-ţi cele mai
Apoi apropiindu-se de tine, devine Baptisteriul, la drepta turnul strîmb şi în
aflat şi aici, cari voiesc par’că să ducă ves grozave cuvinte pentru un străin: faţă, ocupând laturea nordică a pieţii, Campo
er umilit ca mai ’nainte şi îţi întinde mâna.
tea în lume, că „la Piazza del duomo* mai — „Io sono la guida patentata di questa Santo (cimiterul).
II privescl pe acest om bine îmbrăcat, şi
există. piazza!" Şi începe să te povăţuiască, să te
nu sci, decă a întins mâna ca să-şi ia adio, Aceste 4 monumente îţi arată ce-a
De sute de ani acostă piaţă e singura încred! numai lui, căci are să te conducă fost Pisa odinioră. O învingere asupra pu
sâu ca să-i gratulezi pentru „piazza* lui.
fală a Pisanilor, o destre rămasă din vre pretutindeni, că are şi el turnuri strîmbe ternicilor Saraceni la Palermo a fost de
Der căutătura dulce a ochilor săi îţi spune
muri vechi, din care se nutresc mii de şi cărţi poştale de prin buzunare, pe cari ajuns, pentru-ca un Busketus şi Rainaldus
îndată, că mâna şî-a întins’o după vre-un
calici. bacşiş. Câţi-va soldi ajung, ca să-ţi facă le dă cu preţul fabricei, nu ca şarlatanii să ridice la 1063 o mulţămită atât de
de mai ’nainte etc. etc.
Decă umbli cu cesurile pe stradele un compliment adânc, fâlfăindu-şi mulţu demnă celui ce li-a ajutat la răsboib : do
Pisei, fără să vedl un singur lucru demn mitor jobenul prin aer. Vădând, că nu-i răspundi, începe cu mul din Pisa; 68 de columne antice câş
de văc]ut, şi desnădăjduit întrebi pe primul Piazza nu e aşa pustie, ca stradele o iuţâlă imposibilă: tigate în lupte purta sarcina masivului co-
