Page 42 - 1898-06

Pagina 2. GAZETA TRANSLYANIEI Nr. 128 -1898.

presidiul consilierului ministerial Szdbo tea portului Santiago, aducând trupe. Se şi Metodiu, cari în Boemia şi-au aflat Acum, domnii mei, când ne cunoscem
Jeno, membru al camerei magnaţilor, care aşteptă începutul luptei. Spaniolii ţin ocu­ problema principală şi au fost cei dintâiii, problema şi ne-am îmfrăţit aici în Praga cea
trece ca cel mai- zelos ante-luptător al re­ paţi ţărmii Cubei. cari au eşit la luptă contra Germanilor. de aur, după reîntorcerea nostră nu este
negaţilor gr. cat. El a şi fost ales preşe­ Din New-York i-se telegrafâză lui St. Cyrill şi Metodiu au inspirat duh opo- ertat a uita, că suntem fii unui şi aceluiaşi
u
dinte al comitetului. In programa noului Worlcl , că s’a făcut un atentat la viâţa siţiunei cehe, polone şi rusesc!, ei ne-au
n părinte, unei şi aceleiaşi mame. Nu simţim
comitet „regnicolar“ se c}ice, că scopul generalului Blanco. Tînărul voluntar Ma- unit în luptă contra inimicilor ucigaşi, şi din faţă de d-vostră numai o simpatiă golâ,
este de a mijloci recunâscerea limbei ma­ riano Salva a puşcat asupra lui Blanco, acest spirit, din acest suflet inspirat trăim noi cuvântul acesta rni-se pare prea puţin. Noi
ghiare ca limbă liturgică în bisericile „Ma­ când acesta eşia din palat (Havanna) şi şi acţl. Mai târdiu pofta de cucerire ger­ considerăm causa d-vostră de causa nostră ; mc
u
ghiarilor gr. caţ. ; apoi scoterea călinda- glonţul i-a nimerit piciorul stâng. Salva a mană a îndreptat nou atac contra semin­ suferim nedreptate, şi când vom fi siguri de
rului iulian din biserică şi înlocuirea lui cu fost arestat. ţiilor slave. A vrut se ne răpescă ţinutul aceea, că aici totul se bucură şi trăesce,
cel gregorian. Intr’un alt punct al pro­ Mărei baltice, Ritterii germani voiau să şi când lumea germană va fi reieptată departe
Din Balcani. Sciri sosite din Scr-
gramului „politicosul comitet declară „săr- pătrundă în Rusia nordică. Acesta se în­ acolo de unde a venit; da! numai atunci vom
bia-veche asigură, că în districtele Tpec,
bătoresce“, că nu intenţiouâză să jignescâ tâmpla pe atunci, când Litvania rusâscă s’a fi şi noi liniştiţi, mulţămiţl şi plini de bu-
Djakovar, Pristina, Novibazar şi Cumanova
nici pe greco-catolicii ruteni, nici pe greco- unit cu Polonia, atunci când între noi nu curiă, şi de vom avâ plăcere, putem atunci
se simte o mare agitaţie printre creştini şi
catolicii români în eserciarea dreptului lor domnea inimiciţia, ci amiciţiă. Pe atunci să ne ocupăm de micile nâstre neînţelegeri.
mohamedanl — ceea-ce dă ansă la seriose
de limbă în biserici. veniseră oştile' nostre rusescl şi polone cu
griji. Pentru siguranţă s’au cerut întăriri *
Comitetul îşi are sediul în Budapesta Ziska al d-vostră, şi s’au luptat uniţi la
de trupe. La telegrama, ce a adresat’o marele
şi toţi membrii lui sunt dintre mireni. S’a Grundwald. M’am interesat de acestă luptă
Din Constantinopol se anunţă, că duce Constantin, preşedintele Academiei de
făcut un apel eătră „Maghiarii gr. cat. şi în ca văd o învăţătură privitor la esistenţa
u
înălţimile dela Berane sunt ocupate de sciinţe din Petersburg, a răspuns primarul
nu numai din Hajdudorog, ci din totă ţâra nostră. Nemţii retac cu totul în istoria lor
creştini. Guvernul muntenegrin a ridicat oraşului Praga Dr. Podlipny printr’o altă
ca să se declare aderenţi ai mişcărei pusă lupta acesta, în care Ritterthum-vă german
plângeri la Portă, că printre Albanesii se- telegramă, mulţumindu i pentru acest „semn
la cale de comitetul regnicolar etc. Preşe­ s’a nimicit şi n’a cutezat mai mult a năvăli
diţioşl se află şi ostaşi mohamedanl. de simpatiă al naţiunei surori rusescl“. De
dintelui ’i s’a dat însărcinarea să facă un contra Slavilor. Acolo la Grundwald a curs
asemenea i-a răspuns şi preşedintele Aca­
memorand, care va fi înaintat Papei şi Crisa ministerială francesă nu în aceeaşi vale sângele rusesc, polon şi
încă probabil printr’o deputaţiune. s’a resolvat încă definitiv. Soirile mai nouă slav şi ne-a apropiat unii de alţii pe vecl- demiei cehice din Praga tot printr’o te­
legramă de mulţămită.
„Alkotmâny“ se arată forte mulţămit sosite din Paris vestesc, că lui Sarrien nu nicie; acolo însă, unde omenii îşi varsă
cu pornirea acesta a renegaţilor şi dice, i-a succes a forma ministeriul, deore-ce re­ uniţi sângele, după tradiţia poporală cresce *
u
că ei s’au întors acum pe calea „corectă , publicanii moderaţi i-au refusat spriginu), o flore, care pentru tote timpurile însem- Printre telegramele trimise din Un­
care va şi duce la scop. fiind-că în lista compusă de Sarrien par­ neză amiciţiă, nicl-odată însă duşmănie. garia, s’au remarcat cele trimise comitetu­
Interesantă a fost vorbirea, ce a ţi- tida lor nu era destul representată. (Vii aprobări). Acesta a fost al doilea atac lui arangiator al serbărilor din partea re­
nut’o preşedintele Szabo, care şi-a cântat al germanismului contra Cehilor şi a Sla­ dacţiei diarului slovac „Narodnie Noviny“,
cântecul, plângendu-se că ei, „Maghiarii vismului întreg. apoi telegramele d-lor Paul Mudroriy, a lui
Festivităţile diai Praga.
u
gr. cat. , sunt „mai martiri decât martirii Şi acum, când în urma învingerii asu­ Dr. Bolit, a cetăţenilor din Turoţ-St.-Măr-
cei vechî , căci Românii şi Rutenii îi con­ Mare aensaţie a produs în t6te pra Francesilor, Germania s’a întărit ârăşî, tin, a tinerimei slovace de acolo etc.
u
sideră ca renegaţi, âr Ungurii ca spioni, cercurile politice discursul, ce l’a ea încărcă din nou atac în contra nostră, a 3=
fiind ast fel şi de o parte şi de alta hui­ ţinut în formă de toast, generalul Slavilor. Vre să ne sfâşie în tote părţile, O telegramă, ce li-se trimite din Viena
duiţi, ca 6menî de neîncredere. rus Komaroiv la banchetul pressei ce şi-a aruncat mreja şi vre să ne nimicăscă, er
foilor din Peşta (lice, că cele ce s’au pe­
Pote să aibă dreptate „Maghiarul gr. s’a dat Luni sâra în Praga. Etă jertfele prime ale acestui atac să fiâ Polonii trecut la Praga, au făcut o impresiă forte
cat.“ Szabo, vorba e însă, că renegatul de acest discurs în traducere : şi Cehii. Cei ce au inimă, conscienţă şi
neplăcută în Viena. Mai ales a turburat
obiceid are nasul gros şi nu ţine sâmă de Cuvintele cu cari ne-a salutat preşe­ sânge în vinele lor, aceia observă starea spiritele cercurilor conducătore telegrama
ceea ce cjice lumea despre el. dintele comitetului arangiator al festivită­ acesta şi simt, că Cehii stau şi adî acolo, marelui duce Constantin, aşa că, după in­
ţilor, mă îudâmnă se dau răspuns tot atât unde au stat înainte c’o miie de ani. formaţia lui „Bud. Hrlp. , oficiul de es-
u
de binevoitor şi sincer, pe cum a fost sa­ Aşi dori, ca după reîntorcerea nostră, terne austro-ungar va face în acestă afa­
Di ii a f a r ă .
lutarea. Mă simt fericit şi mă bucur forte pressa slavă să lucreze cu succes. Foc, ră- cere o întrebare la Petersburg pe cale di­
It&sboinl ispano-american se pre- mult, că pot vorbi în Congresul publiciş­ câlă, însufleţire şi minte — sunt în mânile plomatică. Se mai ch > & contele Golu-
ce
c
lungesce di de di. Armatelor americane nu tilor slavi, muncitorii cu condeiul. Ziaristicei. Gâudiţî-vă, că acolo unde îna­ choioshi a făcut mustrări contelui T'hun, că
ll-a succes pănă acuma să debarcheze în Când am călătorit aici în Boemia, intea nostră plutesce o activitate mare şi n’a luat măsuri, de a împiedeca espresii
Cuba. Prima expediţiă americană cu desti­ scieam, că venim într’o ţeră unde furibuu- comună, acolo — se dic aşa — nu pote fi pline de ură, ca cele ce cuprinde discursul
naţia pentru acesta insulă, a plecat deja dâză lupta şi când am sosit şi am vădut cu timp pentru mici neînţelegeri. Ca un om lui Komarow, care a turburat nespus de
de-o săptămână din Tampa sub conduce­ ochii proprii cât de strălucit stă de o parte trebue să sărim în luptă şi trebue să ne mult cercurile normative, aşa încât chiar
rea generalului Shafter, der nu e sigur unde causa naţiunei cehice şi cum de altă parte aducem aminte, că numai un duşman avem, şi un consiliu de miniştri s’a ocupat cu
se află. Shafter are sub conducerea lui se furişâză tot mai aprope de noi cu paşi nu doi, şi că numai unirea dă putere. D 1 acest discurs.
21,600 omeni. de lup inimicul, atunci am dorit din inimă, redactor Holeczek m’a rugat să păstrăm
Din insulele Filipine se vestesce, că ca acest pericul să înceteze cât mai cu­ interes faţă pe d-vostră. A.sta-i puţiu; seim
SUIRILE DILEI.
lângă Bulacan, 20 chin. dela Manilla, a fost rând (Vii aplause). Cehii au ocupat tot- noi cu ce suntem îndatoraţi Cehilor, avem
luptă înverşunată, care a durat trei dile. deuna în mijlocul Slavismului cel mai dis­ conscienţă, că mişcarea năstră slavă, care
Generalul spaniol Monet, care plecase cu tins, dâr şi cel mai primejduit loc. Mai acum în Rusia dela palatul Ţarului şi pănă — 11 (28) Iunie v.
3000 de omeni să libereze Manilla, a fost bine de o miie de ani stau ei aici şi se la colibă răpesce totul cu sine, derivă din Festivitatea şcolară întru amintirea
împresurat de răsculaţi şi după o luptă des­ luptă. Aşa a fost acesta înainte cu o miie Boemia. Seim, că pe lângă acesta, ce fel Metropolitului Şaguna, se va arangia din
perată Spaniolii au fost învinşi, însuşi Mo­ de ani, când elementid german sub Carol cel de problemă au îndeplinit Cehii. Safarcik şi partea şcolelor medii şi superiore române
net a căclut. Trupele indigene s’au aliat cu Mare a ajuns la o astfel de influenţă în Jungniann al d-vostră au deşteptat în Boe­ din Braşov nu Duminecă, în 14 (26) 1. c.
răsculaţii. Dintre soldaţii spanioli rămaşi Europa, încât se părea, că curentul ger­ mia spiritul, care a ajuns la Moscva şi a după cum a fost proiectat, ci Marţi în 16
în vieţă 500 s’au predat. Răsculaţii au cu­ man va înghiţi lumea întregă. Atunci îm­ răpit întrega lume slavă. Acâsta este opera (28) Iunie la 10 ore a. m. îu sala festivă
cerit oraşul Malabon. păraţii bizantini s’au gândit, cum s’ar naţiunei cehice şi ea va face din vecurl în a gimnasiului.
După o scire oficiosă din Havanna, pute să se pună piedecă acestui curent vecurl renumit numele de Ceh. (Vii apro­
50 de corăbii americane au sosit dinain- german, şi ei au trimis aici pe St. Cyrill bări). Serbările din grădina Cişmigiu, ce le a
arangiat Liga Sâmbătă şi Duminecă, au do­
bândit, ca de obiceifi, frumose resultate.
Deşi lumea se temea de p!6e şi serile au
periş şi când un incendiu nimici în suta greoifi adunându-se la sfat în sala cea cu Zidurile cele grose portă cu o uşurinţă
fost cam recorose, totuşi lume multă a vi-
XVI catedrala, Pisanii în loc s’o lase în admirabile sculpturi in lemn. aprope ridiculă cupola, totul e atât de ar­
sitat aceste serbări. Domnele, d şorele şi
ruină, au ridicat’o din nou din marmoră Der turnuleţele ascuţite ale stilului monic şi neforţat, atât de nepretenţios, în­
d-nii din comitet au desfăşurat activitate
albă, mai frumosă decum au visat’o înte­ gotic, aruncate fără nici un rost şi sime­ cât îţi pare că a crescut aşa din pământ.
şi prin amabilitatea lor au atras multă lume
meietorii ei, căci pe atunci Dumnedeu nu trie pe la colţuri diferite, scările elegante Intri în lăuntru şi rămâi stîlpit pe loc de
la pavilionele cu diferite jocuri şi loterii,
îşi luase încă mâna sa protectore de pe ei. ale renesansei, infrumseţările curiose ale admirare. Totul e numai cupolă. O rotun-
unde a domnit cea mai mare animaţie.
Decă domul îţi impune prin mări­ stilului rococo şi baroc, te feresc de mono­ (jală nesilită, care privind’o pare că cresce,
mea sa, Baptisterul îl admiri pentru pompa tonie, dând întregului edificiu un aspect se înalţă pănă la cerul albastru, care să
Despărţământul sibiian al Reuuiunei
cu care e clădit. Un octogon de marmoră, bizar. Casa sfatului din Liibeck, aşa cum vede prin deschizătura din vârf. Cu totul
învăţătorilor gr. cat. din Archidiecesa de
care portă o cupolă uriaşă în formă de pară. e ea adî, par’că îţi şoptesce la urechie, că altcum în Pisa! Cupola aceea pretenţiosă,
Alba-Tulia şi Făgăraş, în urma unui con­
Un vec în cap abia a fost de-ajuns pentru aici bătrâni venerabili, cari erau atât de pe care o vedl de afară apăsând zidurile,
clus, adus în adunarea dela 5 Maiii n. c.
săvîrşirea acestui cap d’operă. Adausele crunţi, când era vorba de binele obştesc, când întri înlăuntru dispare pe lângă Pan-
la propunerea d-lui Iuliu Bardoşy, a adre­
gotice din suta XIV îi dau un aspjct mai puteau să şi rîdă la câte un păhar de vin theon. Simţi par’că, că te-ai înşelat cre-
sat o circulară cătră tote despărţămintele
bizar şi mu drăgălaş. şi să istorisescâ aventuri nostime din tine­ dând, că zidurile vădute dinafară portă
reuniunei, învitându-le să insiste la comi­
Cunosc clădiri a căror frumseţe constă reţe . sarcina uşor şi îţi vine a crede, că pompa tetul central şi la adunarea generală pen­
absolut numai într’aceea, că au rămas in­ Dâcă gotismul ar fi trecut lăsând ur­ esteriorului e numai ca un zimbet silit al tru înfiinţarea unei foi pedagogice, care să
tacte de moda unui stil nou, cum e spre me şi asupra catedralei din Pisa, ar fi stri­ unui Atlas doborît de ostenelă. servescă ca organ al reuniunei, âr decă
pildă domul din Milano, palatele rene- cat totă înfăţişarea ei. Numai aşa cum e Un singur lucru m’a încântat în acesta nu s’ar pute, „să se scotă la tot
sansei din piaţa Veneţiei şi altele. Decă ea, ţinând strict la stilul original, ne place. baptister: amvonul sculptat de Niccolo caşul măcar un supliment de cuprins curat
însă te afli în faţa casei oraşului din Lii- Dimpotrivă, baptisterul ar sămăna cu un Pisano, care să razimă pe 7 stîlpl mauricl şcolastic, împreună cu Ziarul „Unirea din
K
beck, simţi că ea numai de aceea e atât turn simplu şi ne-ar plictisi fără de adnexele purtaţi de nisce lei de marmoră. Relie­ Blaşiă .
w
de neasămănat de frumosă, pentru-că n’a gotice. furile biblice sunt admirabile. Cât de pă-
venit un singur stil la modă, care să nu Lăuntrul baptisterului m’a decepţionat trundătdre trebuie să fiă o predică ţinută Un dar al Sultanului. Din incidentul
fi lăsat urme asupra ei. Zidorile negre, întru câtva. După esterior mă aşteptam la de pe acest amvon şi repetată de ecoul călătoriei împăratului 'W’ilhelm II la Pa­
greoie şi masive păstreză seriositatea edi­ mai mult. Câtă deosebire spre pildă între puternic al zidurilor! lestina, Sultanul îi va dărui un loc de 3000
ficiului şi par’că îţi amintesc pe acei se­ Pantheonul din Roma şi între baptisterul metri pătraţi, aprope de muntele Sion, pe
(7a urma.)
rioşi părinţi ai oraşului cu mantiile lor din Pisa! Când te uiţi de afară la Pan- care călugării franciscani germani îşi vor
n ‘gre şi cu gulerile înalte, cari călcau theon, te uimesce o simplitate absolută. clădi o mănăstire.