Page 43 - 1898-06
P. 43

Nr. 128—1889.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 8.


                Nenorocire.  Din  Londra  sosesce  soirea  1  nevoie  de  bani.  Cel  care  a  găsit  porto-e   fifluSŞămită puSsiieă.             nu  pdte  trece  ca  representant  al  cer­
          flespre  o  mare  nenorocire,  ce  s’a  întâmplat  felul  asigură  prin  scrisore  pe  d.  Damian,                                        curilor  compentente  din  Rusia.  A  şi
                                                                                                            Câmpurî-Surduc, 10 (22) Iunie 1898.
           cu  ocasia  inaugurării  încrucişătorului  „Al-  că  îndată  ce  va  ave  bani  îi  va  trimite  şi                                     fost  oprit  de  a  se  mai  arăta  în  uni­
                                                                                                           Prea  Ştim.  Domn  Constantin  cav.  de
           bion   în  presenţa  ducelui  de  York  în  Black-  pe  cei  200  de  lei  cu  o  scrisdre  anonimă.                                    forma  de  general  şi  de-a  mai  ţine
               44
                                                                                                      Steriu,  bancher  în  Braşov,  înţelegând  lipsa
           wall.  Când  corabia  a  fost  slobodită  pe  apă,  Se  înţelege  acum,  că  d.  Damian  e  mai  bu­                                     discursuri. Are a mulfămi numai tra­
                                                                                                      mare,  ce  o  avem  la  terminarea  nouei  bise­
           ea  a  umflat  apa  cu  atâta  putere  îndărăt,  curos,  că  a  perdut  200  de  lei,  decât  decă                                       diţionalei  ospitslităţ!  a  Austriei,  că
           încât  marele  pavilion,  ce  era  construit  pen­  ar fi rămas păgubaş de întrega sumă.   rici  dela  noi,  cu  care  de  un  an  suntem  în   mai pdte petrece pe teritoriul ei.
           tru  public,  a  fost  acoperit  de  un  val  puter­                                       lucrare,  s’a  milostivit  şi  ni-a  donat  suma
                                                              Rectificare.  In  colona  primă  a  foiţei   de  100  fl.  v.  a.  (una  sută  fl.)  cu  menirea,   Bucuresci,  22  Iunie.  Erî  s’a  de­
           nic  răpind  cu  sine  ca  la  300  de  omeni.
                                                        nostre  de  ieri  s’a  străcurat  o  greşelă  de   ca să cumpărăm un clopot la biserică.    pus  la  tribunalul  de  Ilfov  testamen­
           Pănă acum au fost pescuite 30 de cadavre.
                                                        tipar  în  alineatul  al  doilea,  rândul  al  4-lea   In  numele  comitetului  parochial  şi  al   tul  răposatului  C.  Esarcu.  Defunctul
                Furtună  în  Buzeu.  Joi  sera,  scrie  de  jos  în  sus,  unde  este  a-se  ceti  „buclele   credincioşilor  bisericei  nbstre,  aduc  şi  pe   lasă  întrega  sa  avere  Ateneului  ro­
                                                              44
           „Constit. ,  pe  la  orele  11  noptea  o  furtună  negre , în loc de „buzele negre .      acâstă  cale  cea  mai  cordială  mulţămită  ge­  mân  cu  venit  de  14,000  lei  anual.
                   44
                                                                                     44
                                                                                                                                                             44
           îngrozitore  s’a  deslănţuit  asupra  oraşului                                             nerosului  dăruitor,  dorind  ca  Dumnezeu    „Timpul   4ice,  că  prin  un  codicil
                                                              1.  Aplicarea  multiplă  Nu  esistă  mijloc  mai
           Buzău  şi  a  satelor  învecinate.  Nori  negri   bun,  cave  se  pote  aplica  la  diferite  caşuri,  ca  să-i  Isngâscă  fiirul  vieţii  la  mulţi  feri­  făcut  în  urmă,  testamentul  dispune,
          .şi  groşi  împinşi  cu  putere  de  un  vânt  te­  Molls  Franzbrant'wein  care  alină  durerile,  intă-  ciţi ani.                      ca  20,000  lei  se  se  dea  scdlelor  din
           ribil  se  vedeau  venind  grăbiţi  din  spre  resce  nervii  şi  muşchi  întrebuinţându-se  ca  adaos   Eu  nu  am  cuvinte  de  a-i  mulţămi  din   Braşov.
           nord.  O  întunecelă  dâsă,  luminată  îngrozi­  băi  etc.  O  butelie  90  cr.  se  pdte  procura  cjilnic   destul,  ci  esclam  cu  Psalmistul  David:   Berlin,  22  Iunie.  Ministrul-pre-
                                                        prin  poşte  dela  farmacistul  A.  Moli  liferantul
           tor  din  când  în  când  de  câte  un  fulger                                             „Aucjit’a  Domnul  şi  m’a  miluit,  Domnul  a  şedinte  român  D.  Sturdza  a  sosit
                                                        curţei  din  Viena  Tuchlauben  9.  In  depourile  din
           teribil,  se  lăsă,  şi  o  ploie  dâsă  cu  grindină   provincie  să  se  ceră  espresii  preparatele  lui  Moli,  fost ajutorul meu .  aici,  şi  probabil,  că  va  fi  primit  în
                                                                                                                      44
           părea  că  vrea  să  prăpădâscă  totul.  Grindina  provedute cu marca de contravenţie şi subscriere.                 Ioan Budoiu,        audienţă la curte.
           era  de  mărimea  unui  ou  de  găină,  unele  şi                                                                          preot.             Salonic,  22  Iunie.  Valiul  din  Seu-
           mai  mari  chiar.  S’au  cântărit  câte-va  bucăţi                                                                                       tari  a  constatat,  că  Albanesii  creş­
           şi  s’a  găsit  una  de  127  de  grame!  In  câ­  Ţ  Consta  salin  Esavcu.  Am  anun­                                                  tini,  cari  participă  la  rescdlă,  sunt
                                                                                                                    L  i t e r a t u  r ă .
           te  va  minute  tote  gemurile  dela  vitrinele  ţat  erî  mortea  acestui  distins  fiiu  al  Româ­                                     armaţi  cu  pusei  sistem  modern,  ce
          magazinelor  făi'ă  oblone  fură  făcute  praf.  niei, care a luci’at mult în brazda culturei na­  Biografia  Archiepiscopului  şi  Metro-   probabil  li-s’au  trimis  din  Munte-
                                                                                                                                         44
           S’au  descoperit  case,  s’au  ucis  vitele  apu­  ţionale,  în  deosebi  pentru  i-idicarea  artelor   politului  „Andreiu  Baron  de  Şaguna   a  apă­  negru.
           cate  pe  câmp,  pagubele  sunt  forte  mari.  şi  a  frumosului  între  Români.  Lui  Esarcu   rut  în  editura  Tipogi’afiei  diecesane  din   După  soiri  sosite  din  Berane,  31
           Grânele,  pe  unde  a  bătut  acâstă  grindină,  îi  datoresce  capitala  î'omână  splendidul   Caransebeş  în  ediţiune  poporală.  Un  esem-   comune  au  fost  pustiite  prin  toc.  Mai
           sunt  complectameute  distruse.  Se  spune,  că  Ateneu  Român,  penti'u  a  căruia  înfiinţare  a   plar  de  44  pag.  form.  mic  costă  10  cr.   mult  d9  6000  de  dmenl  sa  află  îu
                                                                    e
           în  judeţ  au  fost  mai  multe  accidente  de  muncit  el  cj cl  de  ani.  Soirea  despre  mortea   (cu posta 12 cr.)                  cea mai cumplită miseriă.
                                                                                                                           *
           persone,  pănă  acum  însă  nu  s’au  pi’imit  lui  a  produs  întristare  la  toţi.  înmormân­
                                                                                                                                                         Petersburg,  22  Iunie.  Circulă
           sciii.  In  oi’aş  la  circul  Hătteman  era  să  se  tarea  se  va  face  Vineri  în  Bucuresci,  unde   Tesa  pentru  licenţă.  D  l  Alexandru
                                                                                                                                                    soirea,  că  contele  Zvanov,  camerarul
           întâmple  mari  nenorociri  în  timpul  repre-  corpul  răposatului  a  fost  transportat  dela  Ciura,  licenţiat  în  drept,  actual  adj.  de
                                                                                                                                                    Ţarului, soţia acestuia, damă de ondre
           sentaţiei.  Poliţia  a  baricadat  eşirile  şi  lu­  Govora.                               judecător  de  pace  în  Calafat,  a  scos  de
           mea  înspăimântată  a  stat  înăuntru  pănă        Imediat  cum  a  aflat  ti'ista  scix’e,  d-1  sub  tipar  tesa  sa  pentru  licenţă  susţinută   a  Ţarinei  şi  colonelul  Siskin,  o  rudă
           după  trecerea  grindinei.  E  de  mirat,  că   V.  A.  Urechiă,  vice-preşedinte  al  Ateneu­  în  27  Febr.  v.  c.  la  facultatea  de  drept   a  renumitului  bărbat  de  stat,  au
           pânza-acoperiş nu s’a rupt.                                                                                                              fost  arestaţi  şi  internaţi  în  fortăreţa
                                                        lui,  a  făcut  cunoscut  M.  S.  Regelui  la  Si­  din  Bucuresci.  Tesa  este  întitulată:  „Pro­
                                                                                                                                                    Petru-Paul.  Ei  sunt  bănuiţi  de  a  fi
                Dramă  familiară.  O  dramă  familiară   naia.  In  acelaşi  timp  bătrânul  academician  prietatea  din  punctul  de vedere  al dreptului   părtaşi  la  un  atentat  contra  părechii
                                                                                                                            44
           înfiiorătore  s’a  întâmplat  alaltăexi  în  Pojun.   a  cerut  guvernului  funeralii  naţionale,  care  civil  şi  constituţional   şi  e  dedicată  de   imperiale prin înveninare.
           Cavalerul  Ştefan  Jenig,  ore-când  mare  pro-   se  cuvin  unui  bărbat  de  valorea  lui  Esarcu.  autor  iubitului  său  tată.  (d-1  A.  JCiurea,   Paris,  22  Iunie.  Situaţia  e  fdrte
           pxietar  de  pământ,  şi  în  urmă  stabilit  în   S’au  vestit  de  asemenea  tote  Ateneele  din  farmacist  în  Caracal)  „în  semn  de  reeu-   grea.  Preşedintele  Faure  nu  voesce
           Pojun,  a  ajuns  în  stare  materială  atât  de   ţâră,  care  vor  trimite  câte  o  delegaţie  să  noscinţă  şi  iubire  pentru  nenumăratele  sa-   un  cabinet  pur  radical.  „ F  i g a r o  4  4
                                                                                                            44
           strîmtorată,  încât  se  puse  secuestru  pe  tot   asiste  la  înmormântai’e.  —  Se  dice,  că  re­  ci’ificii .                       crede,  că  seu  Dupuy  sdu  Freycinet
           ce  avea  în  locuinţă  şi  alaltăerî  era  să  i-se   gretatul  Esarcu  şi-a  lăsat  prin  testament                                    va  fi  viitorul  preşedinte  al  consiliu­
           liciteze  tot.  Acâstă  ruşine  el  n’o  putu  su-   totă  averea  sa,  în  sumă  de  vre-o  200  mii    V  a r i e t a t e .            lui de miniştri.
           feri.  A  luat  un  revolver  şi  şi  a  împuşcat   lei,  Ateneului.  —  Din  causa  acestei  morţi,   Cea mai frumosă etate a femeilor.      Londra, 22 Iunie. Generalul Shaf-
           fiica  de  14  aci  Ida,  apoi  pe  fiiul  său  Eme-   representaţia  gratuită,  care  era  se  se  dea   Mult  s’a  discutat  asupra  cestiunei,  că  ter  şi  admiralul  Sampson  s’au  întâl­
           ric  şi  în  urmă  pe  sine.  înainte  de  comite-   la  Ateneu  Joi,  cu  ocasia  sei-bărei  de  11   ore  la  ce  etate  sunt  femeile  mai  răpitore  nit în 20 i. c. şi la 17 chim. depărtare
           i-ea  acestui  fapt  oribil  provenit  din  miserie,   Iunie,  se  va  da  probabil  la  Teatrul  Lyric.                                 de  Santiago  au  debarcat,  întelnin-
           el  a  închis  tote  uşile  locuinţei.  Drama   —  Alaltăei'i  s’au  întrunit  membrii  Acade­  şi  mai  încântătore?  După  mărturisirile  is­
                                                                                                      toriei,  partea  cea  mai  mare  dintre  frumse-  du-se  cu  o  trupă  de  3000  dmenl  ai
           acesta  a  produs  mare  sensaţiă  în  Pojun,   miei  Române  şi  au  hotărît  să  trimită  o  de­  ţile  de  renume  au  ajuns  a  fi  mai  ademeni-  lui Garcia.
           unde Jenig juca rol însemnat în societate.    legaţie  spre  a  asista  la  funeraliile  lui  Cons­
                                                         tantin  Esarcu,  care  a  fost  membru  cores­  tore  după  împlinirea  etăţii  de  30  de  ani.   O  telegramă  din  Washington
                Ciocnire  de  vap6re.  Duminecă  dimi-   pondent al acestei înalte instituţiunî.      începând  dela  Elena  şi  Cleopatra  pănă  în  înse  dă  se  se  înţelegă  contrarul  cR*
           neţa  pe  la  oi’ele  5  şi  jumătate  vaporul  ita­                                       cjilele  nostre,  tote  acele  femei,  cari  au  ajuns  când,  că  debarcarea  se  va  face  nu»
                                                              Etă,  după  „Timpul ,  o  scurtă  schiţă
                                                                                 44
           lian  „Simeto ,  venind  dela  Brăila  şi  mane­                                           să  stăpânâscă  necondiţionat  inimele  bărba­  mai peste 10 4^©-
                       w
                                                         biografică a răposatului:
           vrând  ca  să  acosteze  la  cheul  din  Galaţi,                                           ţilor,  s’au  aflat  la  culmea  puterei  lor  atunci,
                                                              Născut  la  1836,  C.  Esarcu  a  fost  des­
           s’a  colidat  cu  două  vapore  ale  societăţei                                            când  au  stat  mai  aprope  de  anul  al  40-lea,
                                                         tinat  carierei  medicale,  ca  şi  tatăl  său,                                                         D I V E R S E .
           austriaco  de  navigaţie  pe  Dunăre.  Acciden­                                            decât de al 20-lea al etăţii.
                                                         d-rul  Esai’cu.  Reîntors  din  Paris  cu  diploma
           tul  s’a  întâmplat  în  următorele  împrejurări:  de  doctor  în  medicină,  studiile  strălucite   Odată  o  frumosă  şi  tineră  fată  de  17   Imbetare  prin  ether.  In  statele  apu­
           La  apai'eliare,  rupendu-se  lanţul  unei  an­  ce  făcuse  şi  capacitatea  deosebită  ce  do­  ani  a  întrebat  pe  renumitul  romancier  fran-  sene  s’a  esperiat  de  mult,  că  beţivii  nu
           core,  vaporul  rămase  cu  o  singură  ancoră.   vedea,  l’au  indicat  pentru  o  catedi’ă  la  fa­  ces  Balzac,  cum  se  face,  că  el  între  acele   abusâză  numai  de  alcohol,  ci  şi  de  ether.
                                                         cultate,  unde  a  şi  fost  numit  în  anul  1864                                         Acâsta  s’a  văcjut  în  timpul  din  urmă  mai
           Acestui  fapt  se  atribue,  că  manevrând  pen-                                           femei  îşi  petrece  mai  bine,  cari  sunt  aprope
                                                         profesor  de  zoologie  şi  botanică.  După  nouă                                          ales  în  Francia,  Anglia  şi  Prusia.  In  urma
           ti'u  acostare,  vaporul  apucat  de  curentul                                             de 40 de ani?
                                                         ani  de  muncă  a  primit  propunerea  măgu-                                               sporirii  dării  pe  spirtuose  în  Prusia,  un
           apei,  care  în  acel  punct  este  forte  puternic,  litore  de  a  îmbrăţişa  cariera  diplomatică.   Romancierul î'ăspunse:           litru  de  spirt  costă  1  marcă  şi  30  fii  erî,
           n’a  putut  să  resiste  vi’emei,  şi  fiind  cariat  Der  pe  când  îşi  slujea  ţâra  la  Atena  şi  la   „Secretul  acestei  predilecţiuni  a  mele,  un  litru  de  ether  însă  numai  o  marcă;  şi
           la  vale,  şi  deja  prins  de  parîmă,  a  fost  îm­  Roma,  întrebuinţa  timpul  disponibil  pentru   este  a-se  căuta  pote  în  împrejurarea,  că   îmbătarea  cu  ether  e  mai  grabnică  de­
                                                         studii  sciinţifîce  şi  litei’are.  Ca  profesor  de                                      cât  cu  alcohol,  etherul  pare  de  fapt  mult
           pins  cătră  flancul  vaporelor  „Friedrich   şi                                           pe  când  un  bărbat  trebue  să  lupte  pentru
                                                  44
                                                         facultate,  sci-isese  un  Curs  de  ştiinţe  natu­                                        mai  eftin.  Etherul  e  şi  mai  plăcut,  decât
                    44
           „Radetzky ,  cari  se  aflau  acostate  paralel                                            a  storce  iubirea  unei  fete  tinere,  pe  atunci
                                                        rale;  ca  diplomat,  a  răsfoit  prin  documen­                                            alcoholul.  Dr.  Heydekrug  arată  mai  multe
           la  pontonul  lor.  Ambele  vapore,  prinse  în­  tele  bibliotecelor  italiene  şi  a  dat  la  lu­  o  femeiă  trecută  peste  30  de  ani  luptă  caşuri,  unde  efectul  ethereului  e  mai  stri-
           tre  vaporul  italian  şi  cheul  de  pâtră,  au  mină:  Ştefan  cel  Mare,  documente  descoperite   ca  însa-şî  pentru  a  fi  iubită.  Şi  nu  de  aceea  căcios,  fiind-că  nu-1  beau  numai  adulţii,  ci
           fost  strivite  alegându  se  cu  avarii  grave.   în  arhiva  Veneţiei;  apoi  alte  documente  des­  este  iubită  femeia  mai  în  etate,  pentru-că   şi  copiii,  ba  li-se  dă  chiar  şi  infanţiloxv
                                                        coperite în arhivele Italiei şi instructiva operă                                           Un  copil,  care  în  loc  de  lapte  a  fost  hră­
                                    14
           Vaporul  R.  M.  S.  „Orient   care  se  afla  po­                                         doră  scie  să  se  impună  mai  cu  succes  prin
                                                        despre  Rolul  monumentelor  istorice  în  istoria                                          nit  cu  cafea  mestecată  cu  ether,  când  a
          posit  mai  la  del  de  pontonul  austriac,  a                                             graţiile  sale,  ci  fiind-că  ea  prin  o  tactică
                                                        unui popor.                                                                                 ajuns  la  vârsta  de  şcolă,  era  perfect  tîm-
           fost  de  asemenea  atins,  nipându  i-se  pajora.
                                                              La  1887  Esarcu  părăsesce  cai'iera  di­  norocosă  scie  să  pătrundă  atât  slăbiciunile,  pit;  chiar  şi  după  trei  ani  dela  retragerea
          •Ou  tote  că  accidentul  era  pei'iculos,  totuşi   plomată  şi  se  îutorce  în  ţâră  cu  un  gând  cât  şi  însuşirile  bune  ale  bărbatului.  Fiă-   acestei  băuturi,  nu  s’a  manifestat  la  el
           putem  să  înregistrăm,  că  n’a  fost  nici  o  măreţ:  să-şi  consacre  activitatea  în  folosul   care  bărbat  este  vanitos  şi  bucuros  se  lasă   decât o mică îmbunătăţire.
           victimă  umană  şi  că  lumea  ce  se  afla  pe   ştiinţei,  a  artelor  şi  a  literaturti  Ales  pre­  a  fi  condus  de-o  femeiă  istâţă  şi  demnă  de   Secta  gâdilitorilor.  In  Rusia  esistă  o
                                                        şedinte  al  Ateneului  român,  care  nu  era                                               sectă  a  gâdilitorilor,  care  între  alte  curio­
           bordul  celor  trei  vapâre,  a  scăpat  cu  spaima                                        iubire,  însă  numai  în  caşul,  dâcă  femeia
                                                        încă  decât  o  societate  modestă  de  iubitori                                            şi  tăţi  are  prescris  în  ritualul  său  şi  gâdi-
          .-şi emoţiunea.                                                                             scie  să  presente  lucrul  astfel,  ca  şi  cum
                                                        de  arte  şi  literatură  şi  avea  drept  ţintă  să                                       lii’ea.  In  decursul  serviciului  divin  credin­
                                                        propage  şi  să  îucuragieze  munca  tinerilor  ca ar fi cea condusă şi bărbatul conducătorul.  cioşii  adecă  se  gândile  unii  pe  alţii,  fă-
                Un  fapt  forte  nostim,  unic  pote  în  fe­
                                                        pe  tăi'îmul  acesta,  Esarcu  concepe  un  plan  Prin  acâsta  ne  fac  veseli  şi  petrecem  mi­  cendu-se  să  rîdă  pănă  ce  nu  mai  seiu  de
           lul  său,  s’a  întâmplat  cum  spune  „Drapel ,
                                                    44
                                                        gi’andios:  să  ridice  un  palat  al  artei,  în   nunat  în  societatea  unor  astfel  de  femei.'   ei.  Gâdilirea  o  aplică  şi  cu  ocasiunea  nun­
           alaltă-eri  în  Bucuresci.  Ută  despre  ce  e   care  arta  româneseă  să  aibă  un  locaş  vred­                                      ţilor  ;  cu  deosebire  pe  rairâsă  o  gâdile  pănă
           vorba:  D.  Damian,  doctorand  în  medicină;  nic,  o  tribună  demnă.  Doi  ani  a  muncit   Din  causa  asta  rîmnim  noi  bărbaţii  atât   cade  jos  ameţită.  Atunci  o  lasă  în  pace  şi
           a  perdut  pe  stradă  un  portofoliu  cu  860   neîntrerupt  pentru  realisarea  acestui  ideal   de  mult  după  femeile  trecute  de  30  de  ani.   e  datorinţa  mirelui  s’o  deştepte  din  ameţâlă.
                                                        şi  când  Ateneul  Român  s’a  înălţat  în  fine,  Cu  tote  astea,  adause  la  urmă  romancierul  Pilele  trecute  însă,  cu  ocasiunea  unei  nunţi
           lei.  Tote  căutările  pentru  a  regăsi  banii,  au
                                                        măreţ,  artistic,  genial,  s’a  putut  vedea  ce  zimbind,  nu  este  nici  unul  între  bărbaţi,  în  Charkov,  mirâsa  a  tost  gândilită  atât
          fost  zadarnice.  D.  Damian  s’a  întors  acasă
                                                        pote  şi  cât  p6te  o  încapăţinare  în  bine.  In   care  de  bună  voiă  să-şi  descopere  acâstă   de  mult,  încât  silinţa  mirelui  de-a  o  redeş­
          trist,  fără  speranţă  de  a-şi  mai  vede  bă-   cabinetul  generalului  Florescu,  Esarcu  ocupă         44                           tepta  a  rămas  zadarnică,  căci  biâta  mirâsă
          nişorii.  Nu  trece  mult  însă  şi  se  pomenesce  timp  de  opt  luni  (Februarie—Noemvre  1891)   predilecţiune a sa .                în  urma  sgârciurilor,  ce  le  'căpătase  de
           cu  un  comisionar,  care  îi  dă  o  scrisâre  ano­  portofoliul  ministerului  de  esterne.  De  atunci                               rîsul  cel  mult,  a  murit.  Conducătorul  ne-
                                                        a  represintat  mereu  ţâra  în  Parlament  şi  a                                          milâsei  secte  a  fost  din  causa  acâsta  arestat
          nimă  şi  portofelul  perdut.  In  portofel  însă                                                     SOIRI ULTIME.
                                                        sciut  să-şi  facă  renumele  unui  om  politic                                            şi  pus  sub  acusatiune  pentru  „vătămare
          nu  erau  decât  660  lei.  Restul  de  200  lip­                                                                                                        44
                                                        serios  şi  cinstit,  ale  cărui  vederi  trec  peste                                      trupâsoă moi’tală .
          sea.  In  scris  ore  se  spune,  că  norocosul,  care   consideraţii  meschine  şi  îmbrăţişâză  inte­  Viena,  23  Iunie, ţliarul ministru­
                                                                                                                                         44
          a  găsit  portofelul,  cunoscendu-1,  că  e  om  rese şi idealuri mai largi.                lui  de  esterne  „Fremdenblatt   cjice
          sărac  şi  cinstit,  îi  trimite  suma  de  660  lei,                                       îutr’un  comunicat,  ca  discursul  lui        Proprietar: I>r. Aurei ;jSVureşiam£'
          Ar  restul  de  200  l’a  oprit  pentru-că  are  şi                                         Komarov a fost fără tact şi că el             Redactor responsabil: fiireişorin Maior.
   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48