Page 45 - 1898-06

REDACŢII} NEA, „gazeta“ ie fa flgeare fi.
se
Aiiinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe $6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6so
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francî.
ormătdrele Birouri de anunoiuri: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din intru şi din
Bax. Augenfsld & Emarloh Lesner, afara şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Goldber- Admmistraţiunea. Piaţa mare,
per, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl &. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond. pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 129. Braşov, Sâmbătă 13 (25) Iunie. 1898.

Caleidoscopul monarchiei nostre. prematiste germano-maghiare în dua­ maţiei de rassă, inaugurată la 1867 care Slavii o vor aplana ei între ei, după
lism. în monarchia habsburgică. ce odată vor fi trântiţi la pământ ucigaşii
Cam se mai schimbă scenăriile Se vorbesc multe şi se comen- Apar forte ridicule strigătele germani. Torturile poporului polon se nu­
în monarchia nbstră poliglotă! tâză în multe feluri, după diferitele foilor maghiare, că de acum Un­ mesc o mică diferenţă, er Polonii din Aus­
tria bat în pălml şi tac ia aeâstă bat­
Anul trecut, pe la sfirşitul ve- vederi politice, cele ce s’au petrecut gurii trebue se se aiepte din nou şi jocură...
rei, fjcul bengalic, ce l’a aprins fai­ cfilele acestea în Praga. Este firesc se-şl validiteze tbtă puterea influen­ Tocmai cu Ungurii Polonii au fost
mosul toast al împăratului Germa­ lucru, că Germanii ved o provocare, ţei lor în Austria, ca se se re3tabi- legaţi printr’o vechiă amiciţiă şi acum pof-
niei, în care se preamărea rassa ma­ de pildă, în discursul generalului lâscă acolo hegemonia germană. tâseă să asculte, ce răsunet a produs fes­
ghiară şi aspirafiunile ei, făcea se Komarov şi că în genere sunt fbrte Dâcă ele în3e-le cred în premi­ tivităţile din Praga în Budapesta. Indig­
Btrâiucescă în colorile cele mai stri- neliniştiţi şi agitaţi pentru-că în t6te sele lor, că ar fi o primejdia ne­ narea, ce se manifestă acolo, e justificată.
gătore supremaţia maghiară şi ma­ alusiunile politice ale vorbirilor din spusă, când solidaritatea slavă pro Demonstraţia în Praga nu s’a arangiat de
aşa numitele partide estreme, ci de par­
ghiarismul înfăţişat ca stelp al tri­ Praga ei sunt presentaţî ca duşmani clamată în Praga s’ar pune sub su­ tide, ce guvernâză şi, deci, trebue să se
plei alianţe. de mbrte ai slavismului, contra că­ premul protectorat al Rusiei, atunci pună întrebarea în Viena şi în Pesta, dâcă
Abia trecură câte-va luni şi o rora acesta trebue se lupte strîns ar trebui se admonieze pe conaţio­ este admisibil, ca în presenţa representan-
altă soenăriă se presentâ ochiului în falangă solidară. Dbr abstrăgend nalii lor Unguri, se nu mai perdă ţilor oficiali ai regatului Boemiei, înaintea
spectator în urma focului de artifi­ dela împrejurarea, că serbarea me­ nici un singur moment, ci se păşe9că mareşalului ţerei, să fiă permis a-se vorbi
de lupte, în cari „vor trosni osele Germa-
ciu al obstrucţiunei Germanilor din moriei unui bărbat de sciinţă nu cu o oră mai curend pe drumul în­ nilor** (o espresiune folosită de deputatul
Austria. In sunetul imnului german era tocmai potrivită pentru a resus­ dreptării şi al căinţei pentru păca­ ceh Dr. Herold.) ?
,,Wacht am Rhein“ şi al strigătelor cita patimele luptelor tfilnice, cre­ tele sevîrşite în detrimentul dreptu­ Trebue să protestăm cu totă energia,
demonstranţilor nemţi de t6tă cate­ dem, că nu vom greşi, decă vom rilor şi libertăţii celorlalte popbre că pe pământ austriac se serbeză orgii ale
goria, se desfăşură tabloul germanis­ admite, că în situaţia actuală, când conlocuitdre, decă vor se se îngră- urei contra Germanilor şi că într’un oraş
mului în turbare. încordarea între Cehi şi Germani descă cât de cât faţă cu periculele, austriac se aţîţă la răşboiîî de nimicire con­
îndată după ce căcju cortina ac­ este aşa de mare, comitetul aran- ce sunt ascunse încă în sînul vii­ tra tuturor Germanilor şi a imperiului
tului al doilea al obstrucţiunei, care giator al serbărilor din Praga a voit torului. german.
Spune apoi, că pressa maghiară ac-
mai întâiu prin vehemenţa ei a răs­ anume se demonstreze cu ocasia
turnat ministeriul Badeni ăr mai în acăsta şi în direcţiă politică, în con­ centueză cu drept cuvânt, că cele două de-
legaţiunl au aprobat şi s’au alăturat la po­
urmă prin perseveranţa ei în termini tra nisuinţelor de supremaţiă, ce au Serbările din Praga. litica de alianţă cu Germania. Der nu se
mai moderaţi a pus de-ocamdată fost cu nouă putere promovate de Alarma lui N. fr. Presse . pote uni cu cinstea politică, ca partidele
a
capăt acţiunei parlamentare a gu­ cătră obstrucţionismul german. r
vernului definitiv Thun, ce luă cârma „Nene freue Presse“, adânc mâhnită majorităţii diriguitore din Austria să in­
sulte şi să ofenseze pe aceeaşi Germania,
după intermezzo provisoric al cabi­ Cu cestiunea, dbcă şi întru cât asupra Polonilor, cari s’au înfrăţit la Praga cu care monarchia a intrat într’o legătură
netului Gautsch, — ătă că la Praga participarea Ruşilor la festivitatea cu Cehii şi cu Ruşii, cu aceşti „inimici de internaţională. E lucru firesc der, că în
1
se aprinse un nou foc bengalic, care Palacky şi răsunetul, ce Ta aflat morte ai naţiunei lor *, dă din nou alarmă Ungaria se remonstreză în contra insultei
scdse în relief conturile slavismului acestă participare simpatică în ini­ în artieulul prim din numărul seu de Joi, din Praga, după care Rusia este acla­
celui setos de luptă, celui malcon- mile Cehilor, ar pută se fiă mai mult dicând : mată ca protectore a Slavilor austriac! şi
tent, pentru-că nu-şî află rolul, ce seu mai puţin prejndiţiăse interese­ E fapt, că cuvintele despre solidari­ ungari.
crede că-i compete în concertul po- lor şi legăturilor de alianţă ale tatea slavă s’au ivit imediat după căderea Răsturnarea, ce după părerea lui „N.
porelor monarchiei. Austro-Ungariei, este înainte de tbte contelui Badeni. Când acesta a părăsit
Yiena, şl-a luat adio dela deputaţii cehi, fr. Presse** ar trebui s’o aducă după sine
Şi, ce este momentul caracte­ trăba contelui Goluchowski de a se cari l’au petrecut la gară, cu cuvintele: în monarchiă politica proclamată de Poloni
ristic al celei mai nouă scenării, se ocupa. Pănă acuma însă cercurile „Puteţi să fiţi liniştiţi, Cehilor nu li-se va şi Cehi, adecă politica solidarităţii slave,
pare că la Praga telegrama de sa­ competente oficiale din Yiena nu întâmpla nimic !** îndată după acesta ur­ sâu, cum (jice Herold mai poporal, politica
lutare a marelui duce rusesc a fost s’au pronunţat nici întriun fel cu mară serbările în Cracovia şi Prerau, pre­
cum şi glorificarea solidarităţii slave, în „trosnirei de ose",—o înfăţişeză acestă foiă
un fel de răspuns la dithirambele privire la manifestaţiunile dela Praga, care se uniră Polonii şi Cehii. cu următârele cuvinte :
toastului dela Budapesta al îm­ er cât pentru presaa din Germania,
Răsboiă civil între Germani şi Cehi
Aeâstă politică se mai crede, că are
păratului Wilhelm. La Praga e ea observă pănă acjî o tăcere semni­ de scop de a face cu totul atârnător mi­ în Boemia, Moravia şi Silesia; luptă la cu­
vorba de anteluptătorii slavismu­ ficativă. nisteriul de faţă Thun de drepta din ca ţite între Germani şi Sloveni în Stiria, Ca-
lui şi ai ideei egalei îndreptăţiri prin Cine scie, ce joc de scenării se meră, spre a-1 delătura apoi după plac şi rintia şi Carnioba; răscâla Slavilor în Un­
federaţiunea popărelor din monarchia va mai petrece încă de aci încolo a face drum altor bărbaţi. Numai aşa se garia ; ruperea definitivă cu aliaţii noştri;
austro-ungară; la Budapesta se tracta în caleidoscopul acestei monarchii! pote esplica conlucrarea Polonilor la ser­ renunţarea la orî-ce influinţă în Orient;
bările din Praga. Polonii n’au protestat, perderea Bosniei şi a Herţegovinei; cel
de maghiarismul aliat cu germanis­ Una se vede însă de pe acuma. Am când generalul Komarow a numit suferin- mai mare pericul pentru litoralul dal­
mul, anteluptător al nisuinţelor su- ajuns la începutul sfârşitului supre- feţele naţiunei lor o mică diferenţă, pe maţia !

FOILETONCJL „GAZ. TRANS.“ Şi par’că văd un om în virful turnu­ „Universitas litterarum**. Bărbaţi tineri şi se apropie de tine şi-ţi dă esplicafii. „S’a
lui, care stă cufundat în gânduri. El se bătrâni îl aştâptă cu interes, şi când învă­ născut la 18 Februarie 1564 şi a murit la
aplecă peste rampa galeriei şi asvîrle ceva, ţatul cu oratoria inspiraţiei momentane le 1642“...
Scrisori din Italia. apoi erăşî asvîrle ceva şi ârăşi cade pe espune legile, ce le-a aflat, cu toţii erup — „Nu-i drept, că s’a născut la
gânduri. De-odată mişcările lui sunt mai în salve de aplause, admirând se aruncă la 1546", i-am dis eu Italianului, ca să scap
Nenumitei prietine.
febrile. Ia o monedă, îi desemneză contu- piciorele lui şi îi sărută haina, er el îi îm­ de el, deşi tabla arăta precis anul nascerii.
V.
rele pe o hârtie. Pe acesta o potrivesce brăţişezi pe rând, fericit, nespus de fe­ — „Se prea pote“, dise acesta preve­
Din era de tămâie: Pisa.
de-asupra celei de metal şi apoi le lasă pe ricit. .. nitor, întinejend mâna.
— F i n e . -- amândouă să cadă. Ochii lui urmăresc pă­ Dâr a fost numai o vedenie. Sîrmane Gabiei! Te-ai făli şi tu, care
s
La drepta catedralei se înalţă vesti­ timaşi corpurile ce cad, fără să se desli- Iu vîrful turnului strîrnb nu era Ga­ ai cfi unui domnitor: „e pur si move“, cu
tul turn strîrnb din Pisa. pescă de olaltă şi când în fine au atins pă­ biei, ci un Engles şi mai strîrnb decât tur­ aceşti urmaşi ai tăi, cum cu tine se fălesc
Pănă în (fiua de ac}I a rămas o enigmă mântul, un „heureca** puternic să aude din nul, cu un Baedeker roşu în mână. In locul ei, cari pentru un bacşiş îşi mint con-
clădirea acestui „campanile * şi polemica în­ vîrful turnului: Galileo Gabiei a aflat le­ musicei celor 7 clopote aucliam acum des­ sciinţa?
1
flăcărată, ce a esistat mult timp despre el, n’a gile căderii corpurilor. luşit glasul guidei pantentate... Câtă dreptate are Ibsen, când cjice:
putut ajunge la nici un resultat. Ori şi cum ar Cele 7 clopote acordate par’că încep O quae mutatio rerum! De laude vă lăsaţi întâi;
fi însă aplecarea cea de 4 metrii şi jumă­ să cânte de sine o melodie sublimă, un Universitatea stă şi adî pe locul ei Cu ele nu vl-aţl ajutat,
tate, plănuită seu întâmplătore, ea în loc marş de victorie a luminei împotriva întu- vechiil, der cele câte-va sute de studenţi Să-l ai de unchitt pe-un Goliat
să-ţî insufle temă pentru sortea turnului, nerecului. Galileo mai cârcă încă odată es- petrec mai mult într’o cafenea alăturată şi De eşti pitic, pitic rămâi!
îi dă par’că o siguranţă mai mare. „Cam- perimentul, cu mişcări nervose lasă erăşî îi intereseză mai mult un carambolaj, decât (Brand. Act. III. Scena I).
panile din Pisa pare sculptat într’o stâncă să cadă monedele şi erăşî cad amândouă prelegerile. Legea căderii corpurilor... vii, Ar rămâne să-ţî descriu şi Campo
u
de marmoră albă, nu zidit petră de petră. de-odată, hârtia na mai flutură prin aerul se mai esperimenteză dor pe la examene. Santo cu faimosele sale fresce. Despre aces­
NicăirI nu vecjl dunga, care împreună două apăsat acuma de metal. Decă treci spre rîul Arno pe lângă tea voi vorbi însă în legătură într’o scri-
blocuri de marmoră, er vremea nu a cer­ Ou paşi grăbiţi coboră cele 293 de „Ponte alia Fortezza** şi traversezi un pa­ sore despre picturile din Italia, âr despre
nit o singură colonă a acestui turn. Alb scări ale turnului, cotesce prin câte-va saj mic, ajungi în faţa unei case, cu o in­ Campo Santo îţi va povesti în scrisorea
ca de fildeş se înalţă el peste 60 de me­ strade înguste şi etă-1 păşind într’un edi­ scripţie ce-ţl arată locul nascerii lui Ga­ următore
tri, de-asupra tuturor clădirilor din jur. ficiu mare, pe frontispiciul căruia e scris: lileo Gabiei. Orî-ce Pisan te-ar vedâ aici, Iunie 1898. Sextil.