Page 46 - 1898-06
P. 46
Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 129 -1898.
Consecenţele, adauge numita f6iă, chet la „Schwarzen Ross**, la care au luat Prin urmare — dbcă este ade doi sunt numiţi de patronatul regnicolar
sunt atât de grozave, încât crede, câ nu parte 50 de persone, între cari şi Dr. Pod vărată împărtăşirea fbiei clericale lumen, er 100 ar fi aleşi nemijlocit de se
vor lipsi încercările de-a desavua pe lipny, Dr. bar. de Rieger şi deputaţii Dr. maghiare -- limba română, slovacă, natele bisericesc!.
arangiatorii şi particip atorii la serbările Herold şi Yashaty. croată şi serbescă va fi egal îndreptă Conducerea afacerilor proprii al© au
din Praga. ţită cu limba germană şi maghiară, şi tonomiei ar fi să se încredinţeze consiliului
ltiiteniî şi serbarea lui Palacky.
e
Der, 4i° ) fiind dată disciplina Sla ofiţerii vor fi obligaţi a cunosce limba dirigent, ai cărui membri — 5 episcopl şi
vilor, manifestaţiunile naţionale stau tot- Membrii reuniunilor ruteue din Lem respectivă a regimentului la care 10 mireni — sunt aleşi de Congres. De
deuna în legătură cu scopurile căpeteniilor berg au adresat o telegramă comitetului sunt împărţiţi. însemnăm însă de ordinar preşedintele Congresului şi al con
de partid recunoscute. Apoi încheiă aşa: cehie al serbărilor din Praga, în care de altă parte, că ordinaţiunea ministru siliului dirigent este primatele. Amândouă
Mirarea pressei maghiare asupra ce clară, că le este scumpă memoria lui Pa lui de resboiu, de care se vorbesce corporaţiunile îşi aleg câte-un viee-preşe-
lor ce s’au petrecut în Praga pote fi naivă, lacky, că văd bucuros regenerarea naţiu- aici, este de origine mai veche; prin dinte lumen; mai departe consiliul dirigent
der un instinct just se arată în părerea, că nei cehice. ea se dispune, că ofiţerii sunt obli
pentru acesta sunt responsabile partidele, îşi alege un raportor, care este singurul or
purtătorii majorităţii dominante. Herold, „Noi ca şi părinţii noştri — dic ei — gaţi a cunosce limba regimentelor gan plătit al autonomiei. Alegerile se fac
suntem însufleţiţi pentru ideia slavă a li la cari servesc.
Kramarz şi Podlipny sunt conducătorii po din şese în şese ani, însă la sfîrşitul anu
liticei cehice, âr primarii dela Cracovia şi bertăţii, egalităţii, reciprocităţii şi pentru Câte-va dintre foile unguresc! lui al treilea, jumătate din membri repăşesc.
ideia dreptului firesc al fiă-cărui popor la
Lemberg şi redactorii primelor diare ga- reproduc notiţa lui „Magyar Allam** Tot în şedinţa acesta s’au desbătut
liţiene, nu vor face nimic în contra pro desvoltarea liberă, culturală şi politică. Ne
aducem aminte de postulatul lui Palacky cu mare supărare şi turburare şi în
testului clubului polon. E firesc der, că ast decisiunile de pănă acum ale comisiuuei
fel de apariţiunl neliniştesc pe cei din Un dela 1848, ca să se dea deplina egală în cep de pe acum să ameninţe, că aşa de 9, şi pentru stabilirea lor s’a ales o co-
garia, âr pe Germani în Austria îi umple dreptăţire tuturor poporelor, fără conside ceva nu vor suferi Ungurii în Un misiune restrînsă, ca acâsta să înainteze eo-
de îngrijiri rare la mărimea şi la puterea lor politică. garia, unde după conceptul lor, „tote misiunei, care se va întruni în 12 Septem-
Der nu putem să ne reţinem, de a ne es
Telegrama marelui duce Constantin. prima părerea de rău, că representanţa po-- regimentele sunt unguresc!**. vre, o stilisare completă a decisiunilor.
litică de adî a poporului ceh, nu procede Probabil, că în curend pe acesta După-ce comisiunea a mai discutat asupra
ţ)iarul „Politik** publică textul origi în sensul acestei idei slave faţă cu Ru temă se va face mare sfară ’n ţără înrîurirei autonomiei şi asupra demnităţi
nal rusesc al telegramei prinţului Constan tenii, deore-ce a căutat a îmfrumseţa
din partea pressei şi a legislaţiei lor esclesiastice, asupra fondaţiunilor cato
tin. Acest text conţine în adevăr cuvântul chiar si cele mai grave abusurl electorale unguresc!.
în Galiţia**. lice şi a afacerilor şcolare — s’a închis, ho-
„independenţă *. Etă din cuvânt în cuvânt Vom vede, ce este adevărat şi tărînd ca proxima şedinţă meritorie să o
1
cuprinsul telegramei originale: Din causa acesta declară, că Rutenii ce nu din notiţa fdiei clericale un ţină la 12 Septemvre a. c.
„Academia împărătescă de sciinţe din nu pot lua parte la serbare şi protesteză, guresc!, care a căcjut ca o bombă
Petersburg se alătură cu deosebită mulţă- ca cineva să vorbescă acolo în numele
între şoviniştii maghiari de tote ca
mire la serbarea centenarului dilei nascerei poporului ruten. Prinţul Niehita şi Yiena.
gloriosului istoric ceh Palacky, care cu tegoriile.
operele sale învăţate a promovat regenera TJnele voci -polone. O afacere de caracter eminamente po
rea şi întărirea independenţei poporului ce „Mărgărit aml** Ungariei. In ţinu litic se ventileză tocmai acum prin câte-va
hie. Bărbaţi, cari semănă lui Palacky, tră- Nu tote foile polone din Galiţia sunt tul Tatra din nordul Ungariei se află un (fiare din Viena şi Budapeşta. Etă de ce e
esc fideli în memoria recunoscătore a po încântate de cele ce s’au petrecut la Praga. vorba:
porului. Fiă ca pământul cehie şi slavismul Mai ales cu generalul Komarow nu se pot aşa numit „ochiii de mare**, care de mult
să nu sărăceseă în asemeni bărbaţi cu- împăca ^Dziennîk PolsliU din Lemberg atacă timp formeză cestiune de litigiu între Un Din Baguza se trimite unei foi un ar
ragioşî**. aspru vorbirea lui cjicând, ©& Polonii nu garia şi Galiţia. Se lăţise cjilele acestea ticol, menit a face ore-care impresie în
* cercurile politice. Se dice anume, că îndată
vor să scie de astfel de „fraţi** cum este vestea din partea foilor oposiţionale din
Primarul Pragei Dr. Podlipny răspunse el şi cei de pănura lui. Totă politica Ru Peşta, că guvernul unguresc ar fi cedat după întrevederea dela Petersburg, orga
marelui duce Constantin Constantinoviă, siei faţă cu noi Polonii, e basată pe min acest „mărgăritar** Galiţiei, aşa numai din nele oficiului de esterne din Vina şi cele
preşedintele Academiei împărătesei de sci ciună şi rafinerie. bun senin, şi se dice, că el a făcut’o cu ale guvernului bosniac accentuau în ton
inţe în Petersburg, cu următorea depeşă: scop de a câştiga simpatiile Polonilor pen neobicinuit de superb acesta întrevedere şi
Piarul „Deforma“ din Cracovia dice
tru Unguri şi a restabili între acestea două avertisau statele din Balcani, să nu cuteze
„Comitetul festiv pentru serbarea cen între altele:
tenarului nascerei lui Prancisc Palacky îşi „Din vorbirea generalului Komarow popore „vechile raporturi amicale**. „Buda- a crâcni, căci Rusia şi Austro-Ungaria
permite a esprima mulţămirea sa adânc pesti Hirlap** înfierase chiar într’un prim vor decide pe viitor de acord asupra sorţii
simţită şi plină de veneraţiune pentru ma trebue se se conchidă, că cestiunea slavă articol acestă procedură a guvernului un Peninsulei-balcanice. Avertismentul acesta
atârnă numai dela Cehi şi Ruşi. Ce o să
nifestarea distingătore şi simpatică a Aca guresc, învinuindu-1 de laşitate şi fâcându-i suna mai ales la adresa Serbiei şi a Mun-
demiei împărătesei de sciinţe întru onora fiă de Poloni? Komarow dice, că avem nu tenegrului, şi numai în linia a doua Bul
rea lui Palacky. Cuprinşi de un entusiasm mai un inimic, nu doi. Noi însă credem, aspre imputări, că a lăsat teren agitaţiunei
înflăcărat faţă cu dovefiile cordialei sim că ranele, ce ni-le fac Ruşii, nu dorm mai polone în afacerea acesta. Faţă cu soirile gariei.
puţin fiind-că se trag dela arme slave, nu
patii a poporului frate rusesc şi faţă cu acestea organul oficios „Bud. Tud. publică In urma acesta Kallay începu cu po
u
participarea personală a unui distins repre- dela arme germane. Nu putem să amânăm în numărul său mai nou un comunicat, în litica sa de „pacificaţiune** şi, conform ve
sentat al lui,^ strigăm din adâncul sufletu de a-ne trage socotela cu Rusia, pănă ce care dice, că nu s’a hotărîtpănă acum nimic chilor tradiţii austriace, porni o mare miş
lui: Trăescă înălţimea Vostră împărătâscă! Germanii vor zăce învinşi la piciorele sla care de catolicisare; el disciplina aspru pe
Trăâscă marele popor al sfintei Rusii — vismului. Pănă atunci nici pomenire n’ar asupra cesiunei „ochiului de mare** Gali
semnat: Dr. Podlipny, primarul capitalei mai fi de o naţiune polonă în Rusia. As- ţiei, şi că afacerea acesta este dată spre toţi aceia, cari i-se păreau că simpatiseză
tădî noi avem doi inimici, pe Buşi şi pe
reg. Praga ! u esaminare, studiare şi decidere unui juriu, prea mult cu Turcia, Serbia, der mai ales
Geimanî. O spunem franc, cu tote vorbele
A mai adresat şi preşedintele Acade frumose, ce s’au pronunţat la Praga. Decă care va decide liber de orl-ce înrîurire din cu Muntenegru.
miei cehice „Prancisc Iosif** pentru artă, gintele slave din Austria portă lupta îm partea guvernelor din Peşta şi Viena. Acestă atitudine a Vienei a îndemnat
sciinţă şi literatură, Iosif Hlavka, membru preună cu noi, der îşi caută aliaţi acolo pe prinţul Niehita să se adreseze la Peters
unde noi vedem pe inimicii noştri, nu cre burg cu întrebarea, câ întru cât amenin
al camerei seniorilor etc., o telegramă ma Autonomia catolică.
dem, ca alianţa nostră să potă fi durabilă**.
relui duce Constantin, în care-i transmite ţările austriace sunt basate, fiind-că păşirea
mulţămirea cea mai devotată şi sinceră pen O voce ungurescă. Seim, că la Budapeşta s’a întrunit în Vienei „vatămă curţile din Belgrad şi Ce-
tru manifestarea de simpatiă a Academiei Oficiosa „Pol. Corr. din Viena într’un 20 1. c. comisiunea de 9 a autonomiei ca tinje şi e o provocare a Sârbilor din Bal-
u
de sciinţe din Petersburg, terminând cu comunicat ce-1 primesce din Peşta, con tolice pentru a discuta asupra organisărei canl“. Cei din Petersburg i-au răspuns lui
cuvintele: „Fiă, ca activitatea spirituală damnă aspru pe Slavii din Ungaria, cari au acestei autonomii. Niehita trimiţându-i o copiă de pe proce
a instituţiunilor nostre scientifice, să înflo- Drept completare o notiţei publicate sul verbal al tractatului făcut între împă
participat la serbările în memoria lui Pa
rescă, să crescă şi să ducă la reciprocă cu- lacky, clicend între altele: „Ungurii nu vo- în numărul de Miercuri, aflăm necesar a ratul Francisc Iosif şi Ţarul Rusiei, în care
1
noscinţă şi apropiere *. esc să sufere de a-se pune ca duşmani mai adauge următârele privitor la decisiu- nu se vorbia de alt-ceva, decât despre sus
nile, ce s’au luat: ţinerea neschimbată a stârci de faţă din Pe-
Generalul JLomarow. faţă ’n faţă patria şi naţionalitatea şi să In şedinţa dela 21 1. c. s’a stabilit or ninsula-balcanică, şi că de-ooamdată nici
recunoscă, ca o tendinţă politică îndreptă
Se anunţă din Praga, că după dis ganismul şi cercul de influenţă al comuni Rusia, nici Austro-Ungaria nu-şl vor valora
ţită, o aspiraţiă îndreptată în contra sta
cursul, ce l’a ţinut la congresul diariştilor tăţilor eclesiastice. Senatul protopopesc, ca influenţa lor politică în Orient. Copia acesta
tului, pentru-că ea se manifestă în numele
slavi, general Komarow a primit la otelul, instituţie de grad mijlociu, prevădut în ela a trimis’o Niehita şi curţilor din Belgrad
unei naţionalităţi**. Nemulţumirea şl-o în
unde locuia („Blauer Stern**) visita unui boratorul dela 1871, a fost cassat. In locul şi Sofia pentru orientare.
dreptă mai ales contra episcopului Stross-
funcţionar dela poliţiă, care i-a spus, că lui s’a pus în discuţiune Senatul eparchial. Ast-fel prinţul Muntenegrului a des-
mayer şi a „agitatorilor** din Turoţ-St.-
trebue să respecteze ospitalitatea şi să nu Organismul acestuia s’a înfiinţat pe princi minţit pe faţă pe contele Goluchowski,
Mărtin.
mai folosescă asemeni atacuri in contra piul dreptului electoral indirect şi el a fost care declarase, pe cum seim, în delegaţia
Germanilor, căci şi în Austria sunt Ger primit pe sema alegerilor congresuale. Pri ungară, că desvălirile cunoscute ale (haru
mani. Limba naţionalităţilor în armată. vitor la cercul de influenţă al acestei cor- lui „Frankfurter Zeitung** despre un pre
Mare măniă a cuprins pe Nemţi faţă poraţiunl, cele mai multe cestiunl au fost tins „tractat secret austi'O-rus**, ar fi nisce
F6ia clericală „Mogyar AU am **
cu acest Komarow, „colonel rusesc şi ge lăsate în suspens; s’a resolvat din contră „minciuni stupide**.
aduce o acire de senaaţiă, care pro
neral sârbesc**, cum îl numesc. (Komarow cestiunea presidiului, dreptul de vot etc. S’a întâmplat, că prinţul Niehita a
duce mare turburare în cercurile po
adecă a primit rangul de general în Ser Comisiunea s’a ocupat apoi de corpo- făcut o călătorie la Londra, unde a con
litice unguresc!.
bia, unde a condus împreună cu Oernaiev raţiunea centrală, seu cu alte cuvinte, de ferit cu lordul Salisbury. Biroul de pressă
pe Sârbi la luptă în contra Turcilor la După informaţia lui „Magyar Congresul catolic. S’a hotărît, că nu vor fi vienes a împrăsciat în străinătate o mul
u
1876.) Komarow a cetit şi o depeşă de sa Allam ministrul comun de resboiu toţi episcopii membri ai Congresului, şi ţime de soiri bănuitore contra lui Niehita,
lutare dela generalul Cernaiev, conducăto a stabilit aşa numitele limbi ale regi astfel numărul membrilor congresuall sta unele din ele „chiar vătămătore** — după
rul partidei de acţiune rusescl, mare anta mentelor după naţionalităţi. In înţelesul bilit în statutul dela 1871, a suferit schim părerea celor dela curtea din Cetinje. în
gonist al Germanilor, care în anul amintit acestei stabiliri, în Ungaria sunt re bări esenţiale. Afară de cei patru metropo- dată după reintorcerea sa din Anglia, Ni-
a comandat armata sârbescă. gimente de-ale armatei comune cu liţl, membri ai Congresului vor pute fi nu chita a îndreptat prin organul său „Glass
Gând cu punerea petrei fundamentale limba de regiment croată, slovacă, ser- mai doi episcop! mai în vârstă din cele Crnagorca aspre atacuri contra diploma
u
a monumentului lui Palacky, generalul Ko bescâ, română şi maghiară. Ofiţerii îm patru metropolii, patru şefi ai clasei învă ţiei vienese şi în consecenţă a dat curţilor
marow saluta cu aclamărl frenetice, şi cjise părţiţi la diferitele regimente sunt ţământului, câte trei representanţl din fiă- din Petersburg şi Londra lămuriri în scris,
cu voce tare: „în numele Tatălui, al Fiiu- obligaţi, sub pedâpsa pierderei drep care capitul metropolitan şi două-clecl şi de unde el a primit respunsurl liniştitore
lui şi al S-lui Duch! Onore poporului boem tului de avansare, a înveţa într’un cinci representanţl ai clerului de mir. Şi asupra corectităţii atitudinei sale.
şi întregei lumi slave**. Urale nesfirşite, stri anumit termin de timp limba regimentu fiind-că cei 52 representanţl din cler ai Tote ca tote, der campania îndreptată
gări de „slava Rusku! salutară aceste cu lui şi despre progresul ior trebue Congresului formâză o terţialitate, în Con în contra lui prin pressa oficiosă vienesă,
vinte. se-şî dea sâmă înaintea comisiunilor gres vor fi aleşi 104 representanţl laici. la iritat aşa de mult pe „cel mai bun
Generalul Komarow a dat şi un ban separate. Dintre aceştia pe doi îi numesce monarchul, amic** al Rusiei, încât Niehita a rupt orl-ce
