Page 47 - 1898-06

Nr. 129—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagiua 3

legături amicale cu residentul austro-ungar ligeranţi. începutul se cjice, că-1 va face An Canal între marea Baltică şi marea Din trei în trei ani, eforii vor face
din Cetinje. Mai mult, el a declarat prin glia. Spaniei încă i-ar conveni ca Anglia, Negră. Guvernul rusesc a aprobat proiectul să execute bustul seu statua celui mai ce­
amintitul organ, că decă Viena permanent Germania şi Francia să ia protectoratul unui canal de 1600kilometri lungime, 650 lebru membru al Ateneului, din orl-care
va trimite residenţl „spizli“ în Cetinje, va asupra Filipenelor şi se institue acolo un metri lăţime şi 8'/ metri adâncime, care
2 oraş al ţărei, ale cărui opere vor fi mai
tracta cu ei, cum a tractat cu baronul guvern şl-o autonomiă, ca bună oră în Creta. să unâscă marea Baltică 'cu marea Negră. renumite. Aceste busturi vor fi încoronate
Thâmmel, fost consul la curtea muntene- Se asigură însă, că puterile nu agrează 1400 kilometri vor da fluviile Duna, Be- la fiă-care trei ani, la Ateneu, când vor fi
grină, pe care l’a isgonit din conacul dela acest proiect spaniol şi că mai bucros ar resia şi Dnieper, 200 kilometri vor fi lu­ adunări generale, precum sper şi precum o
Cetinje. voi să resolve cestiunea Filipenelor după crate. Canalul acesta va pute duce vapore doresc din tot sufletul.
Acestă isbucnire a prinţului, a produs gustul lor. Aici însă divergenţele s’ar ivi transatlantice şi vase cuirasate mari şi va Doresc să se stabilescă, cu ramificăţii
la Yiena o mare indignaţiune, care a în­ momentan, având în vedere, că şi Anglia, costa 500,000.000 lei. Timpul de lucru e în fiă-care oraş din "ţeră, cele două socie­
demnat pe oficiul de esterne, ca prin or­ şi Germania, şi Francia vor ca Filipenele 5 ani. tăţi sus-ejise, adecă societatea Filarmonică
ganul său „Fremdenblatt“ să „cheme la or­ să fiă ale lor — der nu în comun, ci
Cel dintâiu Europen, care s’a stabilit şi societatea Artelor frumose, (acâsta este
dine pe Nichita. „Fremdenblatt blameză deosebit.
11
11
la Cuba, mărgăritarul Antilelor, şi ceea-ce disolvată). Spre a reuşi la acesta, eforii
în mod necruţător pe „G-lass Crnagorca“,
este fdrte puţin cunoscut, a fost un Evreu pot să afecteze sume mai mari, timp de
care dă ca oficidse comunicatele ce nu-i din Spania. Acesta reiese dintr’o operă in­ mai mulţi ani, şi se lase pentru mai târ-
plac a (fiarelor austriaco şi maghiare. „Ast­ SCIRILE DILEI. teresantă a savantului orientalist dr. Mayer diu cumpărarea de opere de artă vechi.
fel de insinuări obraznice , (fice organul 5 Kaiserling, intitulată „Cristof Columb şi îm­ Sunt încredinţat, că prietinii mei, pe cari
11
ministrului de esterne austro-ungar „nu se — 12 (24) Iunie v.
părtăşirea Evreilor la descoperirile spaniole i-am numit efori, vor primi acestă însăr­
cuvin unei foi, ce trece ca organ oficios al Visiteie împăratului Germaniei, „ie
şi portugeze“. Acel Evreu se numea Louis cinare şi că, cunoscând intenţiile mele,
unui guvern, care de atâtea-orl alergă după Temps din Paris scrie : In urma unei con­ vor îndeplini voinţa mea în spiritul tes­
u
bunăvoinţa Austro-Ungariei căreia are de-ai ferinţe a împăratului Wilhelm cu consulul de Torres, care a însoţit pe Columb în tamentului.
u
mulţămi aşa de mult . Germaniei la Ierusalim, d-1 de Fischen- prima sa expediţie, fâcendu-i servicii în­
semnate prin cunoscinţele sale de limbi. 1898, Aprilie 15, Bucurescî.
Comunicatul publicat de „Fremden- dorf, programul călătoriei în Palestina a Când Columb la 28 Octomvre 1592 a des­
a
•blatt contra prinţului Nichita, a produs fost definitiv hotărît. Debarcarea se va coperit insula Guanahani şi a găsit bogata Scris, datat şi semnat de mine,
sensaţiă chiar şi în cercurile diplomatice. face la 26 Octomvre (st. n.) în portul Caifa. localitate Cipanpo, ’i-s’a spus, că în apro­ C. Exarcu,
Tonul aspru al organului ministeriului de Se crede, că mai înainte împăratul va vi- piere s’ar afla o ţeră mare, pe care o
sita pe Kedivul din Egipt. Dela Caifa se
esterne nu este îndreptat numai în contra credea, că aparţine Asiei, şi care se afla L i t e î , i £ s t î L f l r , ă «
eserciţiilor de stil ale prinţului, ci mai ales va face o eseursiune la lacul Ghenezaret şi sub stăpânirea unui mare Can. El îndată J
împotriva încercării lui, ca armele primite apoi la Nazaret. Intrarea solemnă a împă­ a şi trimis acolo o misiune, în capul căreia „Biblioteca grădinelor de copii . La
în dar dela Ţarul să le folosescă pe un ratului în Ierusalim se va face la 29 Oc­ se afla poliglotul Torres, şi acestă ţeră era Bucurescî a început să apară o „bibliotecă
u
tomvre. La 30, "Wilhelm al II-lea se va a grădinelor şi asilelor de copii , a căreia
-teren; ce cade în sfera de interese a mo- insula Cuba. Acestă misiune a avut instruc­
duce la Vifleim şi la 31 va asista în Ieru­ autoră este directora „Şcolei mixte de
narchiei austro-ungare. ţiuni şi însărcinări precise, între cari şi 11
salim la inaugurarea bisericei Salvatorului. copii (froebiliane) Luisa N. Neamţu, diplo­
„ Vossiclie Ztg.“ rjice, că articulul pu­ aceea de a încheia un tractat între corona
Intorcerea se va face prin Constantinopole mată a şcolei normale de educaţiâ din
blicat de „G-lass Crnagorca“ primesce im­ de Castilia şi marele Can. După patru cjile
şi Bucurescî. Prin urmare, dâcă informaţiu- Geneva Din acestă bibliotecă a apărut deja
portanţă prin faptul, că el a apărut îndată s’a întors Torres la Columb şi i-a povestit,
nile diarului frances sunt exacte, împăratul „Copiii şi amicii lor“, partea I, care conţine
după festivităţile din Praga. Prinţul Ni- că a dat peste o localitate, în care se aflau
Wilhelm va visita pe la sfîrşitul lui Oc­ vre-o 25 de istoriore, întocmite pentru pri­
■chita este şi el representantul acelor idei, vre-o 50 case locuite de vre-o 1000 omeni.
tomvre, anul curent, şi România. ceperea micilor copilaşi români (sub vârsta
.al căror apostol e şi Komarow „Post“ din
Aceştia i-au făcut o primire solemnă şi cu de şcolă.) Istoriorele sunt cât se pote de
Berlin numesce pe Nichita „vulpe viclână ,
u
Faimosul Bereczky —renegat? „Peşti care ocasie a observat un obiceiii straniu potrivite, fără meşteşugire şi conţin, pe lângă
căruia i-ar plăce să pescuescă în turbure al lor şi care consta în a ţine în mână
Naplo“ scrie, că faimosul Iosif Bereczky, partea morală, şi o parte scientifică es-
în Albania, şi esprimă părerea, că la spatele
care s’a pus în fruntea gendarmilor la Doi focul, menit de a aprinde un mic sul de punend în formă de basm multe cunoscinţe
prinţului stă un potentat puternic.
şi a săvârşit oribila crimă asupra celor dece frunde de plante, pe cari le numiau „diete din istoria naturală. Autora, care are o
Am înregistrat acest incident, fiind-că tobaco , punându-le din când în când în praxă îndelungată pe terenul educaţiunei
u
ţărani români, n’ar fi Ungur neaoş, ci un
mai ales în timpul de faţă el are ore-care renegat. Bereczky, dice foia ungurescă, este gură. După acesta se pote susţine, că Louis micilor copii, s’a convins de marile greu­
importanţă politică. acel Bereczky, care în 1848 a fost unul de Torres a fost primul Europen, care a tăţi, ce le întâmpină cei ce se ocupă cu
dintre conducătorii Românilor. Pănă la pus piciorul în Cuba şi care a făcut cu­ educaţiunea copiilor mici din causa lipsei
v-' ■■ 1848 el a servit la curtea fostului Bdnyai noscut compatrioţilor lui fumatul tutunu­ totale în limba română a îndrumărilor ne­
Din a f a r ă .
de Kozeplak şi îndată după isbucnirea re­ lui. Când Columb a pornit mai târdiă. îna­ cesare pentru acest scop. Acest neajuns
Grisa 'ministerială din Francia. voluţiei, „s’a dat pe partea Valahilor şi a inte, a lăsat pe Torres la Cuba, care s’a doresce d-sa a-1 delătura prin redactarea
u
Din Paris se telegrafâză, că preşedintele slugit lui Urban şi Axentie (V ?) stabilit aci, dobândind o mare întindere „bibliotecei grădinelor de copii“, urmând
Faure a insărcinat pe conducătorul partidei de pământ şi o mluţime de slcavl; afară principiul, ca „copilului român să-i dăm is­
Profesorul Picot, membru al Institu­ de acesta avea o pensiune dela guvernul
radicale din Senat, Peytral, cu formarea torisiri românesă în limbă şi în minte de-o
tului din Paris, a dat MercurI sera în spaniol şi astfel trăi pe numita insulă pănă 11
cabinetului. Peytral a primit acesta, însă potrivă ; educatorul să nu mai fiă silit a
Paris o serbare în onorea membrilor birou­ la mortea sa, forte adorat de indigoul.
şî a reservat dreptul de-a se consfătui mai recurge la istorisiri străine, cari din punc­
lui Ateneului franco-român, al cărui preşe­
întâiă cu amicii săi. „Agenţia Reuter Concert. Musica orăsenescă va concerta tul de vedere al originalităţii trăsăturilor
11
dinte este.
comunică, că viitorul cabinet va fi format în 26 Iunie în pavilionul casei de tir de naţionale diferă de-ale nostre şi prin ele
-astfel: preşedinte şi interne Peytral; esterne Consiliu de miniştri austriac. Din sub Tâmpa, după amiadl la 4'/ ore. Sâra se prevarică minte străină în copiii români.
2
Freycinetarmată Gavaignac; finanţe De Viena se anunţă, că alaltăerl după amâcjî la 8 va concerta în hotel Europa. Personeîe conducâtore ale asilurilor şi gră­
JLombre; instrucţia publică Dupuy; marină s’a ţinut un consiliu de miniştri sub presi- dinelor de copii, cum şi familiile române
Delcasse-, justiţie Sarriencolonii Jonnat; denţia contelui Thun. Consiliul s’a ocupat sciutore de carte, vor întâmpina de sigur
lucrări publice Leygues; eomerciu Maruejons; de afacerile, cari ar fi să se resolveze pe Testamentul lui Exarcu. cu bucuriă noua „bibliotecă a grădinelor
u
agricultură Viger. basa §. 14 din legea imperiului. de copii , care e chiămată a le face mare
Joi s’a deschis la secţia a IlI-a serviciu Volumul apărut conţine peste 130
Gestiunea Cretei. 0 telegramă cu a tribunalului Ilfov testamentul de­
Recolta din străinătate. Starea semă­ pag şi costă 2 lei. Incurând vor mai apăre
data 22 1. c. vestesce, că guvernul engles cedatului G. Exarcu. Acest testament
năturilor din Ungaria a suferit mult din în broşuri separate şi pe rând vre-o alte
va face cunoscut—în numele celorlalte pu­ conţine urmatdrele:
causa ploilor. Decă timpul se va menţine şepte volume, tratând despre metoda de
teri — guvernelor de esterne austro-ungar
favorabil, atunci se mal "pote spera într’o Am cugetat tot dâuna la mijlocele educaţiune a copiilor mici, jucăriile şi ocu-
■şi german, că ele şi au numit pe conducă-
îmbunătăţire. In Serbia şi Bulgaria recolta care pot mai bine se asigure desvoltarea paţiunile copilului român etc. etc. Abona­
-torii corăbilor de comisari însărcinaţi pro-
e satisfăcetore. In Rusia sudică resultate consciinţei naţionale, în domeniul literaturei, mentele sunt a se face la autora în Bu-
visor cu organisarea administraţiei în insula
forte mediocre, în schimb însă se anunţă o sciinţei şi artelor. Călăuzit de acest cuget, curescl (Strada Romană Nr. 104.)
■Creta.
bună recoltă în centrul şi nordul Rusiei. am creat împreună cu alţi omeni de bine,
Situaţia in Serbia. „ Allgemeine Zei- Francia va ave o escelentă recoltă, âr soi­ prietini ai nemului nostru, Ateneul Eomân
u
iung spune cu privire la afacerile din rile din America sunt escepţional de fa­ şi Societatea pentru învăţătura poporului ro­ SCI El ULTIME.
Orient, că Goluchowski şl-a esprimat ne­ vorabile. mân, două instituţii consacrate culturei in­
Washington, 23 Iunie. La minis-
mulţumirea sa faţă de politica internă a telectuale a omului, precum şi Societatea
Bandă de tâlhari din Covurlui. Cetim teriul de resboiu a sosit soirea tele­
ex-regelui Milan, politică, ce înăspresce filarmonică română şi aceea a „prietinilor
în „Drapelul : Mercur! la ora 9, s’a prins grafică, că trupele de expediţie de
11
situţia dinastiei ObrenovicI şi care pote să artelor ftumose.
de veste, că o numerâsă bandă de tâlhari, sub comanda lui Schafter, au debar­
înrîurâscă şi asupra situaţiei din Balcani. — Pentru ca acestă cugetare, care mi e
călări şi armaţi cu pusei Peabodi, a apă­
La Zîirich a apărut o broşură, scrisă de un scumpă, să nu înceteze odată cu mine, am cat norocdse la Darguiri.
rut în pădurea Mogoş din judeţul Covur­
fost ministru sârbesc, prin care se afirmă, hotărît să las Ateneului Român totă averea Barcelona, 23 lume. Escadra lui
lui. Arendaşul moşiei FoltescI, dimpreună
■că partidul radical are să-şi schimbe con­ mea. Institui în acelaşi timp o eforie com­
cu vre-o sută de omeni în frunte cu pri­ Camara s’a reîntors la Oadix.
duita sa de pănă acum şi din nou are să pusă din trei din colegii mei dela Ateneu,
marul Stoiceseu, întrând în pădure spre a-i
declare resboiQ. casei domnitore, spre a o d-nii C Boerescu. vechiul profesor la Uni­
prinde, primarul şi alţi omeni au fost bă­ Proprietar: 3$r. Aurel Mureşians».
u
răsturna. ţ)iarul Odje/c , care a reprodus versitate, C. I Disescu, actual profesor la
tuţi crunt, prădaţi şi li-s’au luat oaii. Tâl­
principalele părţi din acâstă broşură, a fost Universitate, şi Dem. I. Ghica, secretar Redactor respoiisatlil: ©reişoriM Maiwr.
harii au plecat la Puţichioia. Sera s’au tri­
■confiscat. general al ministerului de externe.
mis cu un tren special 5 ofieerl de poliţie,
Itesboiul şi diplomaţia. Pe când gendarmî rurali în frunte cu d-1 maior Eforia acâsta va fi însărcinată cu ad­
•operaţiile în răsboiul ispano-american merg Brătianu şi d 1 prefect a mai luat măsura, ministrarea averei pe care o las (acestă Medic român în Karlsbad.
forte încet şi greoih, diplomaţiei europene ca astădl să plece la Bujor un pluton de avere se compune din casa mea din bu­
începe a i-se face „milâ de jertfele, ce soldaţi călări. In acelaşi timp s’au concen­ levardul Carol 7, şi 150,000 lei înacţiunlale Medic universal
u
•se aduc în bani şi în sânge pentru a mul­ trat în localitate gendarmii din Pechea şi băncei naţionale. Casa valoreză 200,000 lei.) Dr. Uicolae Comşa.
ţămi o poftă de cucerire. Din Paris se te- Bujor, dimpreună cu sub-prefecţii respec­ Din aceşti bani se vor cumpăra opere
legrafeză, că în cercurile diplomatice de tivi şi primarii din împrejurimi. Trei omeni de artă vechi spre a îmbogăţi colecţia mea, K A R L S B A D ,
.acolo se aşteptă în tot momentul, ea Ma- din potera dela FoltescI, de acjl dimineţă pe care am depus’o deja la Ateneu şi opere Weinhaus, Sprudelgasse.
•nilla să cadă, şi cădend, puterile europene lipsesc. Populaţia din jurul Foltescilor este de artă nouă spre a înfrumseţa cele l’alte
.-se încerce încă odată a interveni între be­ îngrozită. părţi ale Ateneului.