Page 49 - 1898-06
P. 49
REDACŢIUNEA, „gazeta* i Ese în floare ţi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa măre Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe g6se luni
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Eraerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A.V.Qoldber- Adminintraţiimea, Piaţa mare,
or, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
6urg: Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se lunî 5 fl.. pe trei lunî 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casa: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese lunî 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 130.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 14 (26) Innie. 1898.
Serbarea de mâne. s’au adus de cătră întregul cler şi sutite râde pentru înaintarea scopu la Praga Carol Salva, redactorul <Ţa
popor pentru ca să clădăscă biseri rilor măreţe culturale ale bisericei rului „Slov. Listy", Adolf Klain re
Mâne se serbeză în bisericile cile şi să înfiinţeze scblele cele naţionale româna greco-resăritene, dactor la acelaşi (Ţar, apoi Iosef
provinciei metropolitane român® gre- multe, ce au eşit ca din păment în dăcă toţi fiii ei vor lucra ast-fel, Skultetj^ Mateiu Dula şi Andrei Ha-
co-orientale din Transilvania şi Un restimpul de un pătrar de veac, cât mai avend înaintea ochilor ceea ce lasa, preot. Ludovic Marothy. cape
garia memoria marelui arcbiereu a guvernat el acesta diecesă. Şi tot- recomandă Metropolitul de acj! în lan Necesalce şi economul Turpan.
Andreiu Baron de Şaguna. dăuna era în frunte la tăte cu pilda apelul său, ca aceste momente săr Dintre Şerb! Uyic, Dr. Gavrila şi
Serbarea este bisericescă şi se şi eu fapta arckiereul. bătoresc! să unescă pe toţ! şi mai Dr. Panatovic. Şâmbătă s’a ţinut o
face acum, când se împlinesc 25 de Der îngrijirile lui nu se măr strîns în credinţă, speranţă şi iubire. şedinţă festivă la Pantbeonul mu-
anî dela mbrtea neuitatului archi- gineau numai la diecesa transilvană, Şi încă una să nu uităm, când seului cehie; aici s’a desvălit bustul
episcop şi metropolit, în urma unei ci erau îndreptate asupra întregei serbăm memoria marelui arcbiereu: lui Palacky. La acâstă festivitate
hotărîrî luate de însu-şî congresul biserici române gr. or. Ţinta lui că împreună cu Românii greco-resă- erau de faţă mareşalul ţării prinţul
naţional bisericesc, care avend în măreţă era să despartă ierarohia ro ritenî simte totă suflarea românescă, Lobkovitz, guvernatorul Koudenbove,
vedere meritele şi virtuţile biseri- mână de cea serbescă şi să unescă căcî decă şi sortea vitregă a popo primarul Pragei Podlipny şi toţ! re-
cescî-şcolare neperitore ale fericitu pe toţi Românii gr. or. într’o Me- rului nostru a făcut, ca el să fiă presentanţii oraşelor, Academiilor şi
lui metropolit, a crecţut, că nu se tropoliă. Pentru a ajunge acestă despărţit în două confesiuni, bunul Universităţilor slave din streinătate.
pot în mod mai demn tălmăci sen ţintă, episcopul Şaguna de cu vreme geniu al naţiunei române a îngrijit, In tâte vorbirile ţinute la desveli-
timentele de pietate şi de recunos- a lucrat, desgropând comorile isto ca în momentul trebuincios să se rea bustului s’a accentuat solidari
cinţă ale fiilor bisericei, decât prin- riei şi căutând a dovedi dreptul ca îndrepteze sârtea bisericâscă a amân tatea tututor Slavilor. Vorbiră aici
tr’o astfel de serbare. nonic şi istoric al Românilor de durora prin legătura frăţeecă dintre bărbaţii distinşi ai Cehilor, represen-
Nu putea congresul naţional- legea greco-răsăritenă de a-şî recâş toţ! Românii şi prin jertfele aduse tanţii Polonilor, Slovenilor, Ruşilor
bisericesc se ia o hotărîre mai lru- tiga vechia Metropoliă şi de a-şî de întreg neamul românesc pentru etc. Dr. Rieger a accentuat în vor
mbsă şi mai nobilă, ca acesta, căci restabili vechia sinodalitate. recâştigarea libertăţii şi a drepturi birea sa, că Slavii apără monarebia
ce pote fi mai vrednic şi mai înăl Astfel, înarmat cu pavăza drep lor sale. şi dinastia, er Germanii tind la dis-
ţător de inimi, decât pietatea faţă tului canonic şi istoric, a păşit îna membrarea ei. — Săra s’a dat un
cu bărbaţii meritaţi, cari au contri intea tronului Andreiu Şaguna şi ră- Revista politică. banchet la care de asemenea s’au
buit prin stăruinţele, zelul şi inge- zimat tot-odată pe încrederea de ţinut discursuri înflăcărate pentru
niul lor la binele obştesc, la apăra plină, ce o avea densul la tot cle Tâtă săptămâna acesta foile din Slav! şi viitorul lor. — Serbările s’au
rea şi înaintarea culturei poporului? rul şi poporul bisericei sale, şi spii- monarchiă, atât cele din Austria, încheiat c’un Congres al (Ţariştilor
Şi metropolitul Şaguna a fost jinit de lealitatea şi virtuţile cetă cât şi cele din Ungaria, s’au ocupat slav!. La acest -congres, generalul
unul dintre aceşti bărbaţi aleşi ai ţenesc! dovedite de poporul român de serbările dela Praga în amintirea Kamarov a ţinut o vorbire, care a
să lui Francisc Palacky. Serbările aces
neamurilor, care cu spiritul seu ager, în vremuri de grea cumpănă pentru tea s’au început în 17 Iunie, c’un făcut pretutindeni mare sensaţiă. El
cu talentul seu distins organisator tron şi patriă, — a reclamat împli a vorbit forte înverşunat în contra
şi cu activitatea sa, ce nu obosia nirea vechei dorinţe a Românilor de mare entusiasm. Oraşul Praga a fost Nemţilor, pe car! i-a înfăţişai, ca
nici când, a ridicat diecesa sa din legea răsăritănă. Şi energicul archie- frumos împodobit cu stegurî naţio singurii duşman! ai slavismului. —
starea umilită şi asuprită, în care se reu a reuşit spre cea mai mare bu- nale slave. Serbările şî-au luat înce Mult sânge rău a făcut între Nemţi şi
putul pe aşa numita „insulă Sofîa“,
afla înainte de 1848 în urma unei curiă a bisericei şi a neamului, aşa unde s’a dat săra un concert, mu- telegrama ce a trimis’o la Praga
„ursite invidi6se“, cum (Ţcea densul, că cu drept cuvent a putut să anunţe marele duce rusesc Constantin Cons-
la o posiţiă demnă, ce ’i se cuvinea acestă mare veste credincioşilor săi sica esecutând cântece de ale tutu tantinovicî, preşedintele Academiei de
după însemnătatea şi trecutul ei is cu cuvintele biblice: „Inoesce-te, îno- ror naţiunilor slave. Sosiseră din sciinţă împărătesc! din Petersburg;,
streinătate peste o sută de represen-
toric îatre celelalte biseicî ale pa esce-te, noule Ierusalime, căci ţi-a în telegrama acesta marele duce cŢce,
triei. venit ţie ărăşî lumina şi mărirea tanţî de-ai tuturor popârelor slave că Palacky prin lucrările sale re
Bătrânii, car! au vecjut cu ochii Domnului peste tine a răsărit! din monarchiă şi streinătate: din Un numite a contribuit la „întărirea in
desvoltarea diecesei transilvane ro Cu ce ar pute răsplăţi fiii bise garia, Croaţia, Galiţia, Bulgaria, Ru dependenţei poporului cehic“. — Foile
sia etc. Dela Petersburg s’a dus la
mâne gr. or. din momentul când ricei nemărginita îngrijire şi iubire mar! germane din Austria au rămas
s’a dat cârja episcopăscă în mânile vi archiereseă a fericitului Metropolit Praga generalul ICamarov, proprieta fârte dureros impresionate de acestă
n
carului general Andreiu Şaguna, vor alt-lel, decât cinstindu-i amintirea şi rul (Ţarului rusesc Swiet“, care a telegramă şi peste tot de spiritul
sci se spună, cât are să mulţămăseă căutând a urma pildelor şi sfaturilor dus cu sine o cunună frumâsă. de slav, care s’a manifestat la Praga.
argint, ee a depus’o pe bustul lui
clerul acestei diecese energicei sfă- sale, cu cari i-a împărtăşit ca un Ele (Ţc, că acolo s’a declarat resbo-
tuirî, disciplinări şi conduceri a fe adevărat părinte sufletesc? Palacky în numele consiliului comu iul Slavilor în contra Germanilor.
ricitului archi-episcop renascerea sa Amintirea faptelor neperităre nal din Petersburg; împreună cu el Nu mai puţin s’au turburat şi gaze
în tote privinţele; vor sci să spună, ale marelui arcbiereu la serbarea s’a dus la Praga din Rusia şi redac tele unguresc! asupra Cehilor şi a
torul Prokojev dela „Novoje Vremia“.
cât de mult s’a lucrat şi câte jertfe bisericâscă de mâne vor aduce în Slavilor peste tot.
Dintre Slovacii din Ungaria s’au dus
FOILETONUL „GAZ. TRANS.« vom însufleţi, ca să ducem mai departe înşişi ţăranii au fost înjugaţi la carele cu să-şi pregătâscă încet ocupaţiunea, stă
opera începută de ei. provisii ale Ruşilor, căci vite nu mai erau pânirea definitivă a ambelor principate.
Ne îndeplinim deci o sfântă datorie, destule, fiind-că multe muriau pe drumuri. Pentru acesta, consulii cari se aflau
1848 în România. povestind aci —- fârte pe scurt — întâm Tot în vremea aceea, pe la 1830 s’a ca un fel de supraveghetori pe lângă Domni,
0
plările acestor cjfi măreţe. încep să-i îndemne la diferite acte, cari să
lucrat şi legea cea nouă, care avea să
D-l G. Adamcscu publică în revista populară aducă tote fericirile pe capul bietelor ţări : le fiă lor de folos.
% *
-1
„Albina din Bucurescî următorul artieui retros
Regulamentul organic. După ce încercară să introducă în
pectiv asupra dilelor de 9 şi 11 Iunie n. 1848 în
Scăpate, prin mişcarea lui Tudor şi Regulamentul organic un articol în care
România, articol, care pentru interesul ce-1 are, îl Acest regulament se pune în aplicare
prin câte-va prielnice întâmplări din afară, se spunea, că nu pot Românii să facă nici
dăm aici îa numărul nostru de adt: în anul 1831 şi pănă la 1834 generalul
de regimul pe care ne-am obicinuit a-1 o modificare în legea lor fără învoirea Ru
Pilele de 9 şi 11 Iunie capătă în. numi fanariot, ţările române vedeau înain- Kiselef guverneză amândouă principatele siei; după ce luară măsuri severe în contra
anul acesta o deosebită importanţă istorică te-le deschis un viitor ferice şi bătrânul ca „deplin împuternicit al Măriei Sale îm publicaţiunilor, cari păreau a răspândi în
fiind-că se împlinesc 50 de ani dela pro Gheorghe Asachi chema pe compatrioţii păratului “. public idei liberale şi democratice, înfiin
clamarea revoluţiei din 1848. săi să-şi 8rate dragostea cătră Ioniţă Sandu In 1834 se numesc domni, Alexandru ţând o lege de censurâ forte aspră, ne-
Ce este acâstă. mişcare ? Sturdza, noul Domn, pe care-1 numia cu Ghica în Muntenia şi Mihail Sturdza în permiţend să se tipărescă nici o foiţă fără
Este lupta democraţiei coutra apăsă bucurie „fiul pat,riei . Se vede însă, că Ro Moldova. Ghica domnesce numai pănă în soirea poliţiei, se gândiră să facă şi din
u
torilor din afară şi din lăuntru; este ridi mânia nu deşertase încă întrâga cupă a anul 1842, când e înlăturat de cele două şcolă un mijloc pregătitor pentru a lor
carea poporului, ca să cerâ drepturile sale; amărăciunilor. Răsboielor între Ruşi şi puteri (Turcia şi Rusia) şi în locu-i este dominaţiune.
este înlăturarea domniei privilegiul; este Turci — cari de câtă-va vreme nu mai ales George Bibescu. Cea dintâi lovitură dată şoolelor fu
întronarea libertăţii, a dreptăţii şi a frăţiei. conteniau — aduseră vestitul tractat dela In epoca dela 1834—1840 se părea, înlăturarea limbii româneşti din şcolele su-
Şi astei fiind, dator este tot Românul Adrianopole, după'care ţările române aveau că lucrurile merg bine. Liniştea şi ordinea periore şi înlocuirea cu cea francesă. In şco
cu dragoste de ţeră, datori sunt amicii o curte suzerană: Turcia, şi o curte pro- se stabilise în principate, preţios lucru lele de fete încai lucrul să făcuse dela în
sinceri ai poporului, să sărbâtorescă aceste tectdre: Rusia. după turburatele vremuri dela începutul ceput, căci tote studiile se predau în fran-
dile, ca aducere aminte de luptele acelor Protecţia Rusiei a început să se arate vâcului. ţuzesce.
neobosiţi bărbaţi, ca omagiu adus memoriei prin vrednica de negră amintire ocupa- Gândul Ruşilor nu era însă să ne dea Tote aceste întâmplări fac să producă
lor, ca dovadă că din trecutul de jertfe ne ţiune; timp de jaf şi de chin, timp în care nouă linişte şi fericire; scopul lor era o nemulţămire în contra Rusiei şi în eon-
