Page 5 - 1898-06
P. 5

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                            „gazeta* iese în.flâcare fl.
         Âlministraţiunea şi TipogTafla.
                                                                                                                                                                     ADoiiamente pentru Anstro-Ungaria:
        BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fl., pe seso luni
                                                                                                                                                                        6 fl., pe trei luni 3 fl.
          Scrisorî  nefrancate  nu
                                                                                                                                                                     N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
         se  primesc.  Manuscripte
         nu se retrimet.                                                                                                                                              Pentru România si sirăinătate:
                                                                                                                                                                     Pe un an 40 francî. pe ş6se
         I N  S E  R  A  T  E   se primesc la AD-                                                                                                                    luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
         MINISTRAŢIUNE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 francî.
         nrmiitdrele Birouri de anunolurl:                                                                                                                              Se prenumerâ la tdto ofi-
          In  Viena  :  H.  Dukos  Nachf.                                                                                                                            ciele poştale din întru şi din
         Max  Augenfeld  &  Emerloh  Losner,                                                                                                                         afară şi la d-nii colectori.
         Helnrloh  Sohalek.  Rudolf  Mosss.
         A. Oppeliks Nachf. Anton Oppellk.                                                                                                                             ADonamentul pentrn Braşov
         InBudapesta:  A.  V.  Qoldber-                                                                                                                               Administruţitnuti. Piaţa maro,
         gor,  Ekstein  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                            Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
         burg.- Harolyl & Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
          PREŢUL INSERŢIUNILOR :_o sc­                                                                                                                               luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
         ria garmond pe o colină 6 or.                                                                                                                               Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
         şi 30 or. timbru pentru o pu­                                                                                                                               12  fl.,  pe  6  luriî  6  fl.,  pe  trei
         blicare. — Publicări mai dese                                                                                                                               luni 3 fl. — Un esomplar 5 cr.
         după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v. a. s6u 15 bani. — Atftt abo­
          RECLAME pe pagina a 3.a o                                                                                                                                  namentele  căt  şi  inserţiunile
         seriă 10 cr. siu 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
           Nr. 120.                                                         Braşov, Mercur! 3 (15) Iunie.

              Yersarea de sânge din Doi.             vine,  că  solgabireul  se  grăbesce  aşa  cjice,  că  acesta  atenţiune  din  partea            De  sine  înţeles,  aici  nu  pote  fi  vorba
                                                     de  mult  de-a  da  asistenţă  de  gen­       Archiducelui,  chiămat  odată  a  con­       de  un  amestec  politic  în  afacerile  nostre
                             ii.
                                                     darmî  în  contra  ţăranilor  români?  duce  destinele  imperiului  Habsbur-  interiore,  căci  acesta  este  contra  convin­
             Tot  mai  mult  iese  la  lumină,  De  ce  nu  se  întâmplă  asemeni  lu­             gilor,  „constitue  un  moment  de  cea  gerii  nostre  şi  contra  firei  luptei  nostre.
        că  ţărănimea  română,din  Doi  a  fost  cruri  când  sunt  la  mijloc  ţeranî  un­        mai  eminentă  importanţă  pentru  Tocmai  ast-fel,  precum  nu  căutăm  nici  noi
        măcelărită  de  gendarmii  puşi  la  dis-  guri?  Ore  în  caşul  acesta  din  urmă  Românii  bucovineni,  căci  tocmai  în  a  îngera  în  politica  interioră  a  regatului
        posiţia  proprietarului  ungur  Bereczky  solgăbireul  dela  Hida  tot  aşa  ar  fi  (filele  acestea  a  fost  deputatul  nos­         seu  a  părţii  de  dincolo  de  Leitha  a  mo­
        fără de nici o vină.                         lăsat vieţa âmeDilor la discreţia gen­        tru  centrul  celor  mai  infecte  injurii  narchiei,  vom  protesta  şi  noi  energic  con­
             Din  diferitele  raporturi,  între  darmilor şi a celui ce i-a pîiît?                 din  partea  pressei  maghiare,  fără  tra  orî-cărui  amestec  ilicit  în  afacerile  nos­
        cari  cele  mai  multe  sunt  chiar  din           Pănă  acum  cel  puţin  un  ase­        deosebire  de  colorit  politic .  După  tre interne.
                                                                                                                                    44
        isvor  unguresc,  resultă,  că  sătenii  menea  cas  nu  s’a  întâmplat  faţă  cu  acesta  organul  fraţilor  noştri  buco­                   Avem  însă  trebuinţă  de  sprigin  mo­
        din  Doi  au  lucrat  în  consciinţa  drep­  Ungurii  si  numai  motive  grave  au  vineni continuă ast-fel:                             ral  în  lupta  pentru  naţionalitate.  Numărul
        tului  lor,  ba  chiar  pe  basa  unei  făcut  se  se  folosescă  icî-colo  gen-                Pentru  Maghiari,  cari  în  grandomania  nostru  relativ  mic  faţă  de  străinii,  cari  ne
        învoelî  anteribre,  ce  au  avut’o  cu  4armii  de  armele  lor.  Nici  chiar  îm­        lor  cred  deja,  că  dânşii  constitue  centrul  cotropesc,  posiţiunea  nostră  isolată,  păca­
        proprietarul,  când  s’au  hotărît  a-şî  potriva  socialiştilor  nu  s’a  procedat  monarchiei,  că  dânşii  sunt  singurii  susţii-  tele  trecutului,  lipsa  culturii  naţionale  sunt
        mâna  vitele  la  păşune  pe  hotarul  atât  de  crud  şi  volnic.  Numai  când  torî  ai  ordinei  în  lăuntru  şi  a  prestigiului  atâte  momente,  cari  ne  au  slăbit,  încât  as­
        lui,  după  Rosalii.  Dintr’un  raport.  sunt  Români  la  mijloc,  ca  la  Meba-■  în  afară  —  au  venit  cuvintele  d-lui  br.  tădl  nu  putem  desfăşura  acea  forţă,  care
                                       44
        ce-1  primesce  „Egyetertâs   cu  data  dica,  la  Feldru  etc.  se  desfăşură  Vasilco,  ca  un  fulger  din  senin.  Er’  chiotul  ni-s’ar  cuveni,  ca  singurii  purtători  ai  ca­
        de  9  Iunie,  când  a  sosit  comisia  tri­  atâta  crufiime  şi  autorităţile  se  gră­  Maghiarilor  a  fost  cu  atât  mai  intensiv,  cu  racterului  naţional-istoric  al  acestei  ţări-
        misă  se  cerceteze  caşul,  reese  chiar,  besc  aşa  de  curând  a  mobilisa  gen-  cât  deputatul  nostru  i-a  nimerit  tocmai  şore.
        că  ţăranii  din  Doi  s’au  purtat  forte  darmeria.                                      acolo,  unde-i  dore  mai  mult,  demascându-i     In  lupta  pentru  ştei-gerea  păcatelor
        liniştit,  că  de  bună  voiă  au  promis,         E  trist  şi  dureros  a-o  spune,  drept  un  element,  care  pericliteză  bunele  din  trecut  şi  redobândirea  posiţiunei  ce
                                                                                          44
        că  vor  depune  zălog  pentru  vitele  der  este  adevăr,  ca  „Valahul ,  ca  relaţiunî  ale  monarchiei  cu  statele  vecine  ne  compete  în  urma  importanţei  şi  trecu­
        lor,  pe  cari  proprietarul  cu  ori-ce  cetăţân  de  a  doua  mână,  cum  e  pri­        şi  prin  urmare  periclitâză  prestigiul  şi  vada  tului  nostru,  avem  trebuinţă  de  sprijinul
        preţ  voia  se  le  închidă.  Ei  s’au  ru­  vit  în  tote,  nu  e  luat  în  sâmă  nici  monarchiei.                                    moral  al  tuturor  Românilor,  căci  numai
        gat,  ca  se  nu  li-se  închidă  tbte  vi­  atuncî, când e în joc vieţă şi mbrte.              N’avem  deci  să  ne  mirăm,  decă  ve­  astfel  va  dispăre  credinţa,  că  stăm  aici
        tele  în  curtea  mică  a  proprietarului,         Der  îu  faţa  celor  ce  se  petrec  dem  întrega  pressă  maghiară  revoltată  con­  singuri,  isolaţl  şi  daţi  pradă  străinismului,
        ca  se  nu  se  împungă  unele  pe  al­       mai  ales  cu  ţăranii  româQÎ  se  mai  tra  adevărului,  regalând  în  termeni  împru­   care  năvălesce  avid  asupra  pământului
        tele,  ori  se  se  bolnăvescă,  der  pro­   impune  încă  o  întrebare  gravă:  dâcă  mutaţi  dela  gura  cortului  pe  d-1  br.  Va­   nostru,  sugându-ne  sângele  din  vine  şi  mă­
        prietarul  n’a  ţinut  sbmă  de  rugările  gendarmilor  nu  li-se  dă  chiar  avisul  silco.  Cu  atât  mai  mare  a  fost  însă  satis-  duva din 6se.
        lor  şi  a  împiutenat  pe  gendarmî  se  de-a  fi  cât  mai  fără  cruţare  faţă  cu  facţiunea,  când  tocmai  în  aceste  (fii©  do-       Er  salvarea  românismului  în  Buco­
        esecute voinţa lui.                          Românii,  ca  cu  atât  mai  mult  se  resce  A. S. I. Archiducele Francisc Ferdinand  vina  însâmnă  nu  numai  salvarea  unui  sfert
             In  acelaşi  raport  se  cjice,  că  bage grdză în popor?                             să vadă pe deputatul nostru.                  de  milion  de  suflete  românescl,  ci  însemnă
        intr’aceea  între  unul  dintre  ţărani            Din  multele  casurî  întâmplate             Faptul  acesta  nu  constitue  numai  o  între  împregiurările  de  astădl  mântuirea

        şi  proprietar  s’ar  fi  iscat  o  cârtă  şi  mai  ales  în  anii  din  urmă  trebue  se  distincţiune  personală,  ci  este  de  importanţă  unei  posiţiunî  de  mare  importanţă  pentru
        c’ar fi fost ofensat în măsură mai mică  conchidem,  că  în  adever  avem  de-a  eminentă  pentru  Românii  Bucovinei,  caii  întrega cestiune naţională.
        şi  unul  din  gendarmî,  br  acesta  ar  fi  face  aicî  cu  o  metodă  sistematică  prin  discursul  d-lui  br.  Vasilco  au  avan­
        causat îngrozitorea nenorocire.               de-a  lăţi  terore  între  Românî.  Seim,  sat  în  primele  şire  ale  luptătorilor  pentru
                                                                                                                                                   Lupta dintre Cehi şi Germani.
             De  aicî  se  vede,  că  în  realitate  că  tot  sub  cuvânt  că  e  pericul  de-a  cestiunea naţională.
        n’a  fost  nici  un  motiv,  pentru  ca  se resvrăti ţăranii români din Ardeal,                 Şi  cât  de  firescă  este  conclusiunea      Inimiciţiile  între  Cehi  şi  Germani
        gendarmii  se  facă  us  de  arma  lor,  gendarmeria  a  fost  în  mare  măsură  acesta,  totu-şl  este  nouă  de  tot,  fiind-că  în  cresc  într’una.  Aceste  două  popore  se  răs-
        ci,  după  cum  spune  un  raportor  ro­     înmulţită  şi  ’i  s’au  dat  ordinele  cele  urma  vitregilor  împregiurărl  de  pănă  acum,  boiesc  nu  numai  în  parlament,  ei  şi  afară  de
        mân,  a  ajuns,  ca  se  se  adune  în  nu­   mai stricte, mai ales din timpul, când  Bucovina  cădea  aprope  afară  de  sfera  ro­    parlament,  ba  s’a  întâmplat,  cum  seim,  în
        măr  mare  poporul  pentru  a  protesta  era ministru de interne Hieronymi.                mânismului.                                  timpul  din  urmă,  ca  ura  ce-o  nutresc  unul
        în  contra  volnicei  procederî  a  pro­           Au  voit  printr’asta,  de  sigur,           Lâncedirea  naţională,  care  domina  în  faţă  de  altul,  să  degenereze  în  fapte  re­
        prietarului,  pentru  ca  acesta  se  co-  nu  se  apere  liniştea  şi  ordir.ea  pu­      Bucovina,  lipsa  de  legătură  cu  corpul  na-  gretabile. Etă un cas recent:
        mandeze  formal  gendarmilor  a  da  blică,  care  n’a  fost  nicî-odată  ame­             ţiunei,  au  isolat  întru  atâta  pe  Românii     La  12  1.  c.  Cehii  din  Moravia  au
        foc In bmenî şi în vite.                      ninţată,  ci  se  ne  teioriseze  poporul  din  Bucovina  de  Românii  din  ţările  vecine,  ţinut  o  mare  adunare  poporală  în  Briinn,
              Şi,  ceea  ce  este  culmea  violen­    nostru,  ca  se  nu  mai  cuteze  a-şî  încât  dincolo  de  CarpaţI  şi  mai  ales  în  re­  în  care  au  serbătorit  memoria  istoricului
        ţei,  nedreptăţii  şi  abusului,  acei  gen­  apăra  şi  esercita  nicî  dreptul  seu  cel  gat  se  lua  forte  rar  act  de  esistenţa  nos-  Francisc  FalacJcy.  Tot-odată  —  după  cum
        darmî  n’au  avut  alt  lucru,  decât  se  mai  învederat,  dâcă  acâsta  nu  este  tră, de durerile şi bucuriile nâstre.                asigură  o  scire  telegrafică  din  capitala  Mo-
        asculte  de  comanda  unui  om  privat,  pe pofta celor dela putere.                            Consecvenţa  acestui  fenomen  trist  este  raviei  —  ei  au  protestat  contra  planului
        cel  mai  mult  interesat  în  cestiune            Caşul  dela  Doi  ne  înfăţişâză  su­   desvoltarea  de  tot  particulară  a  Românilor  de  a-se  înfiinţa  o  universitate  germană  în
        şi  plin  de  ură  şi  de  patimă  faţă  cu  perlativul dispreţului şi al desconside-  în  Bucovina,  care  în  multe  privinţe  nu  Briinn.
        poporul.                                      rărei,  cu  care  se  pârtă  în  cea  mai  congrueză  cu  desvoltarea  fraţilor  noştri         Adunarea  a  fost  imposant  cercetată.
              Se  pretinde  acum,  ca  sc.usă,  că  a>are  parte  autorităţile  administra­        din vecini.                                   Cehii  se  adunaseră  în  număr  de  vre-o
                                        41
        solgăbităul  „s’a  cam  grăbit   cu  dis-  tive  faţă  cu  poporul  român,  care  în            Trezirea  spiritului  naţional  la  noi,  ac­  50,000.
        posiţia  dea  trimite  gendarmii  la  ce­     orî-ce  mişcare  a  sa  este  bănuit  de-a  tivitatea  politică  naţională  a  deputaţilor      Germanii  au  făcut  din  parte-le  contra
        rerea  proprietarului,  şi  că  el  ar  fi  fi numai instrumentul orb al presupu­          noştri  şi  a  politicianilor  noştri,  pătrunşi  de  demonstraţiâ,  ca  să  paraliseze  efectul  stră­
        cerut,  ca  gendarmii  se  se  presente  sei „agitaţii duşmane statului ungar .            consciinţa  şi  solidaritatea  naţională,  a  adus  lucit  al  adunării  şi  precum  se  vede,  să
                                                                                              44
        la  faţa  locului  dimpreună  cu  nota­            Casui  revoltător  dela  Doi  tre­      rodele  binecuvântate,  că  astăcjl  vedem  res-  provoce  pe  Cehi.  In  Briinn  Gei’manii  sunt
        rul  din  Topa-Sâncraiu,  dâr  gendar­        bue  se  dea  mult  de  gândit  nouă  Ro­    tituindu-se  legăturile  firesc!  între  fraţii  de  în  majoritate.  Poporaţia  germană  eşi  cu
        mii  au  încungiurat  pe  notarul  de  mânilor  şi  nu  mai  puţin  adver­                 acelaşi sânge.                                miile  pe  strade  purtând  la  butonieră  florea
        cerc,  care  locuia  prea  departe  şi,  sarilor  noştri.  Unde  vor  ajunge  lu­                întrega  pressă  română  de  peste  munţi  de  grâu,  însemnul  irredentei  germane.  Atâta
        dimpreună  cu  proprietarul  acusator,  crurile,  dâcă  vor  fi  împinse  mai  de­         şi  din  regat  a  relevat  în  termeni  cald!  a  fost  destul,  ca  între  Cehi  şi  Germani  să
        şî-au  săvârşit  opera  nenorocită  cu  în-  parte în direcţia acesta ?                    atitudinea  deputaţilor  noştri  şi  importanţa  se  nască  incăerărl.  Pe  strade  au  fost  ade­
        cungiurarea  chiar  şi  a  primăriei  co­                                                  Românilor  din  Bucovina  pentru  întrega  vărate  mici  bătălii  şi  atacuri  sângerâse  din
        munale.  Şi  au  aevîrşit'o  aşa,  încât                                                   cestiune naţională.                           cari  mulţi  au  eşit  răniţi  şi  s’au  făcut  şi
        însu-şî  judele  comunal  afostceldin-             Românii bucovineni si cesfiunea               Urmeză  acum,  ca  ideile  şi  sentimen­  numărose  arestări.  Acesta  s’a  întâmplat
                                                                                 >
        tâiu între cei trei morţi                                     naţionala.                   tele  puse  în  cireulaţiune  prin  sulevarea  înainte de amecjL
              Pote  fi  în  mod  mai  flagrant  ca-                      >                         cestiunei  naţionale  în  delegaţiunl,  să  nu  ră­  Cătră  12  ore  sosi  în  Briinn  şi  Dr.
         racterisată  estrema  selbătăciă  a  pro-          „Patria ,  organul  partidului  na­    mână  dorinţe  seu  esplosiunl  momentane  Podlypni,  primarul  oraşului  Praga.  Germanii
                                                                    44
         cederei,  decât  prin  faptul,  că  pănă  ţional  român  din  Bucovina,  se  ocupă  fără  consecvenţe,  ci  se  restitue  contactul  aucjând  de  vestea  sosirii  lui  Podlypni,  au
         astădl  şese  <Jile  după  vărsarea  de  în  numărul  dela  12  1.  c.  într’un  prim  stabil  şi  reciprocitatea  tuturor  Românilor  alergat  în  număr  mare  la  gară  şi  când
          ânge  dela  Doi,  nu  se  scie,  care  a  articul  cu  distingerea  baronului  Va-  în lupta pentru lumină şi adevăr.                  primarul  s’a  dat  jos  din  vagon,  ei  l’au  în­
          ist  motivul  ne  mai  pomenitei  cru-  silco  de  cătră  A.  S.  I.  Arcbiducele              Urmeză,  ca  fraţii,  cari  aprope  ne-au  tâmpinat cu o ploie de pietrii şi cu oue clocite
          hnî  săvîrşite  de  gendarmî  şi  dâcă  Francisc Ferdinand de Este prin faptul,  uitat,  să-şi  îndrepte  mai  intensiv  privirile  Agitaţia  luă  proporţii  atât  de  mari,  încât
          h  genere  a  fost  vre-un  motiv  pen-  că  Alteţa  Sa  a  cerut,  ca  baronul  asupra  Bucovinei  şi  să  stea  întru  ajutor  cu  poliţia  şi  gendarmeria  s’au  dovedit  incapa­
          ti fapta barbară, ce au sevîrşit'o?         Vasilco să-i fiă presentat.                  fapte  şi  sfaturi  Românilor,  cari  încă  au  o  bile  pentru  a  face  ordine;  a  trebuit  der  să
                 Se nasce acum întrebarea, cum                   Organul român din Cernăuţi posiţiune interiâră de tot dificilă.                 fiă recuirată miliţia.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10