Page 50 - 1898-06

Pagin < 2. GAZETA TRANSLVANIEL Nr. 130—1898.

Cea mai pr6spetă şi mai însemnată în tagma călugărescăîn mănăstirea Hopova Opera cea mai însemnată a lui Şa­ In înţelesul acestei hotărîrî a minis­
noutate cu privire la resboiu! dintre din Sirmiu. , guna a fost fără îndoială recâştigarea ve- trului comun de resboiii, în Ungaria
Spania şi America este, că generalului După mortea metropolitului Stratimi- chei Metropolii române greco-răsăritene din vor fi pe viitor regimente cu limbă
Schafter, care a plecat c’o espediţia rovicî fu înaintat la gradul de sincel (1837), Transilvania şi Ungaria în 1864, apoi des­ croată, română slovacă, serbescă, ma­
americană la Cuba, i-a succes a de­ apoi de protosincel (1838), âr la 1842 fu părţirea ierarchiei române de cea serbescă ghiară, germană. Adecă acele regi­
barca pe uscat aprope de Guantn- înaintat la trepta de archimandrit titular al şi organisarea bisericei române gr. or. la mente, cari sunt formate din feciori
namo cu o parte a trupelor. Mi­ mănăstirei şi în urmă (184B) archimandrit 1868 pe basele statutului organic. Atunci s’a în majoritate român!, seu slovaci,
siunea acestei espediţii este de a actual al mănăstirea Covilului (diecesa înfiinţat şi diecesa Caransebeşului, âr cap sârb! seu croaţi, au limba de regi­
cuceri oraşul Smtiago de Cuba. Neoplantei). al nouei Metropolii, archiepiscop şi metro- ment română, slovacă, serbâscă, seu
Decă lui Schafter îi va succede se-şî Pe timpul acesta cade vacanţa scau­ polit al Românilor gr. or., nu putea să fiă croată etc.
trecă pe uscat întregă armata, atunci nului episcopesc al Transilvaniei prin mor­ altul, decât Şaguna. Ofiţerii împărţiţî pe la diferitele
se va da o mare luptă pe uscat, tea lui Vasilie Moga (27 Octomvre 184B). Şaguna a fost distins din partea mo- regimente vor fi obligaţi a ounosce
luptă dela care va aterna sbrtea în- Nu trecu un an dela mortea lui Moga, şi narchului în mai multe rânduri. La 1850 — sub pedepsa pierderei dreptului
tregei insule. — Din Madrid se te- Şaguna fu numit (27 Iunie 1846) vicar ge­ Maj. Sa l’a decorat cu ordinul Leopol- de a înainta în rang — limba regi­
legrafeză, că Americanii încercă se neral al diecesei Ardealului, care post l’a din comandor, la 1852 i-a dat titlul de mentului, adecă limba feciorilor, cari
debarcheze şi la Berracos. La Ber- împlinit cu atâta vrednicie, încât Sinodul baron şi l’a numit consilier intim, la 1864 formeza majoritatea regimentului res­
racos s’a şi întâmplat o luptă între dela 2 Decemvre 1847 (Turda) J’a can­ i-a conferit ordinul Coronei de fier cl. I., pectiv. Dăcă ei în majoritate sunt
Americani şi Spanioli, şi cu mari didat îu locul al treilea la rangul de âr la 1867 l’a decorat cu crucea cea mare de pildă Român!, trebue se cunosca
încordări Spanionilor li-a succes a episcop. Prin resoluţiunea împărătescă a ordinului Leopoldin. şi vorbăscă limba română.
respinge pe Americani. din 5 Februarie 1848 Şaguna fu în­ Metropolitul Andreiu baron de Şaguna Nu putem sci întru cât este ade­
tărit ca episcop, âr la Dumineca Tomii a a murit în 16 (28) Iunie 1873 şi a fost vărată soirea comunicată de foile
*
aceluiaşi an viforos, Şaguna fu chirotonit îmormentat în 20 Iunie (8 Iulie) în biserica unguresc!. Aceste foi presentă lucrul
Stările din Balcani nu se pot prin metropolitul RaiacicI din Oarloveţ. cea mare din Răşinari. cu hotărîrea ministrului de resboiu,
numi de loc linştite. Sunt câte-va Un larg câmp de activitate se des­ * ca ceva nou. Noi însă aşa seim, şi
cjile numai de când la graniţa Mun- chise acum înaintea lui Şaguna, şi timpul, Devotamentul şi iubirea metropolitu­ chiar o fdie ungurescâ o constată,
că în privinţa acesta esistă o ordi-
tenegrului s’au întâmplat atacuri sân- în care primi cârja de archiereu, era un lui Şaguna cătră biserica sa, precum şi do­
gerâse între Albanesii creştini şi timp viforos şi de grele ispite — era tim- rinţa sa fierbinte de a face tot posibilul naţiune mai veche, care stabilesce
limba regimentelor şi obligă pe ofi­
Mohamedanî. La Berane s’au comis pub marilor mişcări politice din primăvara pentru înaintarea în cultură a clerului şi
mari atrocităţi şi masacrări asupra anului 1848. poporului, reiese în modul cel mai elocuent ţer! a eundsce acestă limbă, adecă
populaţiunei. Au fost devastate şi De atunci înainte Şaguna a luat parte din testamentul seu, prin care-şl lăsa totă limba maternă a feciorilor din regi­
arse mai mult de 40 de sste. Se la tote acţiunile mari şi decidătore între­ averea sa bisericei. Asemenea a dat dovadă ment. Ordinaţiunea aoăsta — după
bănuesce, că mişcarea Albanesilor prinse de naţiunea şi biserica sa. La 3 (15) de smereniă prin disposiţiile ce le-a luat în cât ne aducem aminte — s’a dat
ar fi aţiţată şi susţinută din Munte Maih 1848 presidâ alături cu episcopul testament, ca să fiă îmormentat în totă cu provocare la § 11 din art. de
negru, care se fi trimis Albanesilor Lemeni marea adunare naţională de pe lege XII din 1867, îu care S9 c}ice,
simplitatea, fără nici o pompă, şi corpul
arme, ca se se rescâle în potriva „Câmpul Libertăţii**, el fu ales preşedinte său să se îmbrace numai c’un vestmânt că cestiunea : care limbă sunt obli­
autorităţilor turcesc!. Turcia a tri­ al comitetului naţional şi conducător al simplu monachal. Printr’asta el a tras lua­ gaţi ofiţerii a-o cundsce? — privesce
mis trupe la faţa locului. Albanesii deputaţiunei naţionale la Insbruck, care rea aminte a fiilor săi sufletesc!, că viaţa singur şi numai pe organisaţia in­
ţin ocupate înălţimile dela Berane. avea să înainteze tronului plângerile şi omenescă trebue astfel întocmită, ca se ternă a armatei, ea aparţine cercu­
gravamenele Românilor. La 28 Decemvre nu-se lase pradă deşertăciunilor. Etă cum lui de influentă a monarchului, su­
1848 conduse al doilea Congres naţional, a stabilit însu şl în testamentul său ordinea premul comandant. Prin urmare în
Andreii! br. de Şaguna. er în 1849 şi 1850 se puse erăşî în fruntea după care a dorit să se facă îmormântarea caşul de faţă este absolut neînte­
deputaţiunei naţionale la Praga, Olmutz şi sa — ceea-ce aşa s’a şi întâmplat: corpul meiat vaietul foilor unguresc!, că se
Andreiu baron de Şaguna, a că­ Viena, înaintând petiţiunl la domnitorul şi se se îmbrace c’un vestmânt simplu mo­ nesocotesce o parte din dreptul pu­
rui amintire o serbeză mâne biserica ro­ memorande la miniştri pentru drepturile nachal, care-1 purtase ca călugăr, faţa să-i blic ungar prin hotărîrea ministrului
mână gr. or. din Transilvania şi Ungaria, naţionale. fiă acoperită c’un văl. Conductul să plece comun de resboiu din cestiune.
s’a născut la 1 Ianuarie 1809 în Opidul Pe la începutul anului 1850, Şaguna din strada Măcelarilor peste piaţă, strada Pe foile maghiare le supără mai
Mişcolţ din Ungaria, din părinţi Macedo- ţinu cel dintâiti Sinod diecesan şi făcu Cisnădiei pănă la magazinul erarial, de ales împrejurarea, că acei ofiţer! de
Românî, neguţători, de origine din Gra- paşi pentru restaurarea Metropoliei române unde apoi să se ducă la Răşinari, aşecjen- naţionalitate unguri, car! sunt îm­
bova (Macedonia). In botez părinţii i-au ortodoxe. După 150 de ani, Sinodul din du-se în biserica de-acolo. Ordinea con­ părţiţi la regimente cu limba ma­
dat numele de Anastasiu, er numele de Martie 1850 fu cel dintâiu, compus din ductului, conform testamentului, fu: a) Un ternă română, slovccă, or! serba,
Andreiu fa primit mai târtjiu, când la 1833 cler şi mireni, care a pus basele canonice cleric în negru cu o cruce negră înainte; surd obligaţi, în puterea hotărîrei mi­
s’a călugărit. pentru lucrarea însemnată, ce avea să ur­ b) Clericii câte 4 cu pedagogii seminariall nistrului, de a cundsce limbile respec­
După mortea tatălui său, el dimpreună meze mai târcjiu. şi profesorii; c) Poporul gr. or. câte 4; d) tive şi despre cunoecinţele lor a da
cu mamă-sa au mers la Peşta, la un frate Pentru îmbunătăţirea sorţii clerului Crucea mormentală dusă de un cleric îm­ semă înaintea unei comisiunî. Ele
al mamei sale cu numele Atanasiu Gra- Şaguna ceru dela regim ajutore din viste- brăcat în negru; e) Corul cântăreţilor; f) (jic, că limba maghiară, limba de stat,
bowski, care purta negoţ şi era om cu ria statului, şi dela 1852 pănă la 1870 i-a Doi clerici cu luminări; #) Spiritualul Ger­ se pune pe acelaşi piedestal cu lim­
stare bună şi cu vadă. Aici a absolvat succes a câştiga pentru ajutorarea clerului man, monach, ca îngropător singur; li) Ca­ bile naţionalităţilor, şi astfel se de-
gimnasiul cu bun succes şi s’a înscris la şi poporului 54,000 fl. anual, 73,000 odată rul cu corpul mortului; i) Personalul con- gradezâ.
facultatea de drept, pe care o absolvă la pentru totdâuna şi 1000 galbeni din casseta sistoriului arehidiecesan şi ospeţii după ca­ Bine, dăr îşî uită cinstitele foi
1829, er la sfaturile mamei, unchiului seu privată a împăratului. tegoriile lor. maghiare, că regimentele din Un­
şi mai ales la îndemnul episcopului Mau- După căderea ministeriulni Thun la garia nu sunt decât o parte a între-
nilovicl (Român de nascere) din Verşeţ, 1860, ministeriu cu care avu mari lupte, Naţionalităţile si armata. gei armate comune, şi prin urmare
tînărul Şaguna s’a dus la Verşeţ, unde s’a Şaguna întră în senatul imperial întregit. * *1 H şi aceste regimente trebue se se su­
înscris la cursul teologic. După terminarea De aici reîntorcendu-se convoca al doilea Mare-i supărarea în Israilul un­ pună aceloraşi disposiţiunî generale
studiilor teologice metropolitul sârbesc Sinod mixt, resuscitând cestiunea restaura- guresc. Foile maghiare şoviniste au ale organisaţiei interne, ca şi regi­
Stratimirovicî din Oarloveţ a numit pe Şa­ rei Metropoliei gr. or. române. La 1863 dat de veste, că ministrul comun mentele din alte regate şi provincii
guna profesor de teologie şi secretar al conduse împreună cu metropolitul Şuluţiu de resboiu ar fi luat o hotărire, prin ale monarchiei?
seu şi în calitatea acesta fu înaintat prin Congresul naţional şi deputaţiunea de 12 care se stabilesce aşa numita „limbă Dăr nu este scopul nostru a în­
u
tote gradele ierarchice, er la 1833 a întrat membri la Viena. a regimentelor din armata comună. tră aicî într’o diaeuţiune de drept.

atra’guvernului. O sâmă de tineri, unii apar­ Mişcarea din 1848 se pres'ntă în mod Intre fruntaşii acestei mişcări a fost doritorii de reformă trebuiau să se adune
ţinând familiilor boerescl celor mai de cu totul deosebit în cele două principate. şi Mibail Kogălniceanu, pe oare tovarăşii şi să se sfătuâscă în taină.
frunte din amândouă principatele, fiind tri­ Revoluţiune propriu (jis& Mol n’a săi I au însărcinat să redactez^ programa Propaganda se făcu însă, şi la înce­
mişi prin ţări străine la învăţătură, se în- existat în Moldova, ci numai o încercare, partidului. El a publicat „Dorinţele partidei putul lui Iunie prin tote nngbiurile ţării
torseră cu gânduri de tot schimbate şi vâ- o proclamaţiune de principii, năbuşită în­ naţionale din Moldova**, arătând starea se găseau părtaşi ai ideilor celor noui.
tjură cu ochi răi întreg felul de vieţă al dată de guvern, der care este suficientă, ca Moldovei, sprijinind fiă-care din cele 36 de La 9 Iunie Eliade şi ou mai mulţi
părinţilor lor. Se începură un şir de neîn­ să arate unitatea de cugetare ce legă puncte prin argumente istorice şi politice proclamă constituţia cea nouă la Islaz,
ţelegeri între betrânî şi tineri. Tinerii po- strîns pe patrioţii din amândouă ţările. şi sfârşind prin cererea unirii ţărilor surori după-oe se făcu slujba religiosă de cătră
reclîau pe cei bătrâni ruginiţi; er bătrânii Aflând stăpânirea, că o sumă de tineri * vestitul popă Şapcă, în mijlocul unei mari
* *
le diceau bonjurişti, duelgii, pantalonari, şi se vor aduna la 27 Martie (1848) în otelul mulţimi de ţărani.
câte şi mai câte. Petersburg din Iaşi, trimise acolo pe mi­ In Muntenia însă partida naţională a Aflând u-se acesta în (BucurescI, gu­
Intr’una mai ales nu se înţelegea bă­ nistrul trebilor din năuntru şi pe aga ora­ avut isbândă în mişcarea ei, der cu atât vernul aresta pe mai mulţi tineri cunoscuţi
şului. După-ce se arată de câţi-va oratori mai durerosâ i a fost înfrângerea.
trânii cu tinerii. Nu puteau cei cari apu­ ca amici ai celor ce se „răsvrătise** la
case vremuri vechi, când boerul era stăpân reua stare a ţării, se alege o comisiune Am spus, că pe la 1840 începuse a Islaz, între cari Costacbe Rosetti, maiorul
u
la moşia lui, când punea pe ţărani să le de 16 inşi dintre boieri şi neguţători, cari se forma un curent protivnic Rusiei şi Voinescu al Il-lea ş. a. In cfi a de 11
muncescă plnă dădeau pe brânci, — nu să pună pe hârtie dorinţele adunării, do­ boerilor, cari sprijinea dorinţele ei ascunse. Iunie dimineţa Bibescu se duse la casarmă
1
puteau sta la vorbă cu fiii şi cu nepoţii rinţele „partidei naţionale *, ce se forma Revoluţia din Paris în Februarie 1848 a şi ceru trupelor să jure credinţă şi su­
lor, cari cjiceau, că toţi Românii trebue să acum. îndemnat pe mulţi tineri, să cugete că a punere. Mulţi păstrară tăcerea.
fiă deopotrivă şi că, decă vrâ cineva să se Jalba făcută de acestă comisiune fu venit timpul să se schimbe şi la noi vechia Din chipul cum îl primia oştirea, Dom­
ridice mai presus de concetăţenii săi, să se înaintată Domnului. El nu numai că nu o stare de lucruri. Astfel se întâmpla încer­ nitorul înţelese, că nu cu baioneta va pută
facă vrednic prin muncă pentru ţâră, pen­ ţinu în semă, dâr trimise soldaţi să caute carea din Iaşi; astfel în BucurescI un mic să împedece răsărirea sorelui libertăţii —
tru binele public. pe capii mişcării şi să-i aresteze. In ade­ oomitet propuse Domnitorului Bibescu să care se anunţâ. In adevăr, după prânej, un
văr, au fost găsiţi în casa lui Alecu Ma- schimbe constituţia ţării, proclamând nisce i i mare număr de ofiţeri se duseră la palat
In aşa stare a spiritelor, în aşa fier­
vrocordat, au fost duşi la casarmă; de aci principii liberale. Bibescu nu se învoi şi în faţa Domnului jurară, oă-i vor apăra
bere ascunsă, veni anul 1848.
au fost surghiuniţi unii pe la Braşov, alţii atunci; ba dete chiar poruncă să nu se mai persona şi tronul, dâr nu vor vărsa sângele
pe la Cernăuţi, alţii pe la mănăstiri. exprime pe faţă asemenea idei; da aceea fraţilor lor.