Page 51 - 1898-06
P. 51
<5
Nr. 130 — 1889. ________GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
v*.. !'• ; a , O ,
w
Am vrut numai se arătăm în scurte Pe când se petreceau acestea în Dea c. inclusiv, 6r observările asupra aces t Constantin Exarcu. Săptămâna acâsta
cuvinte netemeinicia strigătului de lul Spirei, liberalii democraţi au ţinut o tor reclamaţiunî în timpul dela a răposat la băile Govora (România) Cons
alarmă, ce 1 da pressa maghiaiă din manifestaţiă în sala „Dacia", unde între 16—25 Iulie tot acolo. tantin Exarcu, un distins fiiu al României,
acest incident. alţii se aflau ultimii representanţl ai eroilor: Atragem atenţiunea alegătorilor care totă viaţa sa a muncit în brazda cul-
dela 1848, cari au luat parte la lupta din român!, ca să cerceteze în listele turei naţionale, în deosebi pentru ridicarea
i j n c n j h > , j . . e • e * s . f i ' î t . ' artelor fumose între Români. Lui Exarcu
Dealul Spirei în contra Turcilor. La ora 1
Manifestaţiile dela II Iunie v. în d. a. apăru în sală şi d-1 Fleva însoţit de depuse, decă sunt înscrişî, şi la din
> contră să reclameze in timpul ară i-se datoresce înfiinţarea splendidului edi
Bucurescî. număroşl prietini. D-1 N. Fleva, luând cu tat dela 5—15 Iulie st. n. a. c. La ficiu Ateneul Român din Bucuresci, înfiin
vântul spune, că în mijlocul lor se află fiiul ţare, care era un ideal al său şi pentru a
Alaltăerl, 11 Iunie v., s’a serbat în lui Eliade Rădulescu, care a făcut Româ sate- tot în timpul arătat trebue după
Bucurescî aniversarea de B0 de ani dela nia modernă, şi trei dintre pompierii, cari lege să fiă depuse listele electorale cărui realisare a muncit deci de ani. Const.
Exarcu s’a născut la 1836, a învăţat sciinţa
mişcarea din 1848. S’au făcut două rânduri au luat parte la lupta din Dealul Spirei, la casele comunale şi reclamaţiile .medicală în Paris; la 1864 a fost numit
de manifestaţii: manifestaţia celor din precum şi d-1 Racotâ, care a făcut mişca se fac în aeelaş termin..
partida guvernului, şi manifestaţia liberali- rea dela Islaz. profesor de zoologie şi botanică şi după
9 ani a întrat pe cariera diplomatică. A
lor-democraţl, în frunte cu N. Fleva. Se proclamă preşedinte d-nul Ioan representat ţera la Atena şi Roma. La 1887
Conform programului, cei dintâift for Eliade Rădulescu, care printr’un discurs SC1R1LE BILEI. s’a reîntors în ţeră consaerându-şî totă viaţa
mând un cortegiu porniră din piaţa Sf. făcu istoricul revoluţiei din 1848. Vorbesc
sciinţei artelor şi literaturei. Pe atunci
Gheorghe. Cortegiul a străbătut strada apoi rând pe rând d-nii IancovicI, Bacal-
— 15 (25) Iunie v. Ateneul Român era o societate modestă
Lipscani, strada Şelari şi Calea Rahovei. başa, Gr. Manno şi N. Fleva. S’a luat o de iubitori,, de arte şi literatură. Exarcu
Ajunşi la Filaret, aici Metropolitul-Primat, resoluţiă protestătore contra guvernului şi La adunarea de mâne a despărţămân concepu ideia de a ridica un palat al ar
asistat de vicarul metropoliei, de-un archi- în acelaşi timp esprimă cultul şi admi- tului I al Asociaţiunei. Atregem încă-odată
telor în Bucuresci, şi acest ideal, după cum
diacon şi de un protosincel, au făcut ser raţiunea lor pentru eroii şi martirii din atenţiunea Românilor braşoveni asupra adu- am dis, şi l’a realisat. El a făcut parte şi
viciul divin. După săvârşirea sluşbei dum- 1848. nărei acestui despărţământ, ce se va ţine din ministeriul generalului Florescu timp
nedeescl se urcă le tribună primarul capi i . * mâne la 3 âre p. în, în biserica română de opt luni. A fost şi vice-preşedinte al
talei d-1 C. F. Robescu, dând cetire unei La ora 3 manifestanţii în frunte cu din Braşovul vechiii. Bărbaţi şi femei diu Academiei. Prin testament şi-a lăsat întrâga
telegrame, pe care a adresat’o Regelui la d-1 Fleva au plecat spre Filaret. Cam pe tote classele societăţii nostre sunt rugaţi avere Ateneului Român şi altor două so
Sinaia. Au vorbit pe rând dd. Ganea, acelaşi timp plecase şi procesiunea ofi a-se presenta în număr, cât mai mare. Ou
cietăţi pentru cultura poporului român.
Stoicescu, Gr. Alexandrescu, Stefânescu- cială dela grădina St. Gheorghe cătră Dealul ocasia acâsta se vor esecuta şi mai multe Imormântarea ’i s’a făcut Vineri în Bucu
Galaţi şi alţii. Spirei. In răspântia stradei „11 Iunie cele cântări frumose din partea corului de sub resci pe cheltuiala statului.
u
După un incident nu prea plăcut în două procesiuni s’au întâlnit şi se născu o conducerea d-lui prof. de musică T. Po-
tâmplat în strada „11 Iunie , cortegiul re- mare învălmăşală. Nu vom descrie inciden povicl. Noua lucrare a poetului Coşbuc. D-1
u
formându-se a mers la Dealul Spirei în tele regretabile întâmplate la acest loc, Spiru Haret, ministrul de culte al Româ
Esamenele de maturitate la şcolele
faţa Arsenalului armatei. Aici era instalată unde s’au făcut şi mai multe răniri, în niei, a invitat pe poetul Ooşbuc să scrie
medii române gr. or. din Braşov s’au în
o masă în faţa căreia Archiereul Nifon, urma atacurilor dintre popor, poliţie şi gen- pentru usul şcolelor istoria independenţei
ceput Luni, în 18 (20) Iunie, şi s’au ter
vicarul metropoliei, îmbrăcat în odăjdii, darml. regatului român. Distinsul poet primind în
minat erl, Vineri, în 12 (24) Iunie,
aştepta procesiunea. Sosiră rând pe rând După acâsta cortegiul fleviştilor refor- sărcinarea acâsta, s’a achitat de ea escelent.
Anume, la gimnasiu s’au ţinut esame- Lucrarea e gata şi ea culminâză în „luarea
miniştri Ferekide, Haret şi Palade, apoi mându se a plecat spre „Câmpia Libertăţii"
menele de maturitate Luni şi Marţi, fiind Plevnei" scrisă mare parte în versuri, pe
primarul capitalei şi alte persone oficiale. (Filaret). Aici s’au ţinut mai multe discursuri
S’a oficiat un serviciu divin pentru pune în cari s’a veştejit purtarea poliţiei şi a presenţl ca comisar din partea Consisto- când alte episode sunt relatate în prosă.
riului din Sibiiu Prea Cuv. Sa părintele Autorul a cetit de curând unele părţi din
rea pietrei fundamentale la monumentul, âmenilor guvernului. întrunirea flevistă s’a
archimandrit şi vicar Dr. liarion Puşcariu, lucrarea sa în o societate la d-1 ministru
ce este proiectat a-se ridica în memoria împrăsciat cătră B ore d. a.
pompierilor dela 1848. După terminarea * âr din partea guvernului d 1 Dr. Eugen Haret şi a fost felicitat din tote părţile.
serviciului divin s’a zidit la basa funda- Gal. — Dintre 19 tineri, câţi s’au supus
Mai amintim, că membrii asociaţiei u
ţiunei monumentului pergamentul cu ur- la esamenul verbal, au eşit cu eforie bine Dar pentru şcolă. Suntem rugaţi a da
generale a studenţilor încă s’au întrunit la următorii: Moise Enescu, Alexandru Bogdan loc următorei mulţămite: „Subscrisul, în
mâtorea inscripţiă:
ora 9 în localul Asociaţiei din strada Aca şi Ioan Comaniciu; cu bine : Ilariu Gonţca, numele tinerimei şcolare, vin a esprima cu
u
„AstădI 11 Iunie 1898, în al 32 an n
demiei. De aici s’au dus la biserica Euei, Constatin Giurcan, George Pop, Sebastian venita mulţâmită generosului D-n Andreiu
„al domniei M» S. Regelui Carol I-iti, unde s’a oficiat un Te Deum, apoi cu Stanca şi Dumitru Zârnovean; cu „suficent“ Todoran, proprietar de tipografia şi librăriă
„fiind preşedinte al consiliului de miniş
musica în frunte au plecat la statua lui Virgiliu Uaralampiu-Cioban, George Nastea în Gherla, care, vădând sărăeăciosa coman
tri Dimitrie A. Sturdza, primar al ca
Eliade Rădulescu, unde au pus o fru- şi Vasiliu Runcan. Au fost relegaţi la re- dare de premii pentru esanul dela şcola
pitalei C. F. Robescu —
mosă corână. La statuă a vorbit profes. peţirea esamenului la tomnă 4, âr peste un nâstră română din Apşa de mijloc, a bine
„Pusu-s’a piatra fundamentală a aces Crătunescu şi studentul I. Popescu-Pion. an alţi 4. voit a ne pune un plus forte frumos, în
tui monument pentru aniversarea a 50-a După acesta s’au reîntors în ordine şi s’au preţ de vre-o 4 fl., de cărţi variate şi forte
La şcâla comercială esamenul de ma-
„în amintirea pompierilor oăduţî pentru împrăsciat în linişte. acomodate pentru premii. Strigătul de „se
„patrie în cjiua de 13 Septemvre 1848. turitate s a ţinut Joi şi Vineri, în 11 (23) şi trăâscă" al însufleţiţilor şcolari la adresa
12 (24) Iunie, fiind present ca comisar din
„Au fost de faţă: Comitetul de cetă sus numitului domn afie-şl ecoul înaintea
Listele electorale. Ni-ae comunică partea consistorului d-1 protopop Vasiliu
ţeni pentru organisarea acestei serbări; Atotputernicului Dumnedeu. — Apşa de
din partea primăriei: Listele de ale Voina, din partea ministrului de instruc
„primarii comunelor urbane din ţâră şi
gător! dietalî, compuse pentru anul ţiune d-1 Nicolae Putnolci, er din partea mijloc, 7 Iunie 1898: Petru Bella, înv.
„număroşl cetăţeni din tot regatul". rom. gr. cat.
1899 în mod provisoric, sunt depuse ministrului de comerciu d-1 Francisc Koos.
Pergamentul acesta a fost semnat de în timpul dela 5—25 Iulie st. n. — S’au supus la esamen 21 de tineri, Dela Sinaia. Regele Carol, cu princi
ministrul de interne Ferekide, de primarul 1898 la oficiul primăriei (magistrat), a
dintre care au eşit cu „forte bine : Nic. pele Ferdinand şi principesa Maria, dim
C. F. Robescu etc. După acesta ministrul ca se potă fi vecjute de fiă-cine. Re-
Câlclărea, Ion Lâpedat fi Sofroniu Roşea; preună cu micii principi, au sosit în săp
Ferekide ţinu un discurs încheiând cu cu clamaţiunile (în caşul, dăcă cine-va cu : Romul D'ogariu şi Mih. Navrca; tămâna trecută la Sinaia, unde şi-au luat
vintele: „Trăescă România, trăâscă suve are dreptul de alegător şi nu este cu „suficient“ : I. Bălâtescu, N. Furnică, Liv. reşedinţa de vară. Tot acolo şi au strămu
ranul şi dinastia !“ înscris în listă, or! dăcă este greşit Magdu, Magda, A. Măcelăriţi, I. Pop, P. tat locuinţele- toţi miniştri puterilor străine,
La ora 4 d. a. s’a zidit pergamentul scris, or! reclamaţiunile contra ce Popescu, Tr. Raţiu şi I. Tănase. Relegaţi la asemenea totă societatea înnaltă română.—
într’o grâpă de-asupra căreia se va aşeda lor C9 sunt înscrişi, der n’au drept repeţirea esamenului la tomnă din câte un Regina Elisabeta întorcându-se din Neuwied
monumentul. să fiă alegător!), se pot face în scris studiu 2, din câte 2 studii fi, er unul din în România, are să sosâscă astădl Sâmbătă
la numitul oficiu dela 5—15 Iulie a tote studiile. la Sinaia. — împăratul Wilhelm va între-
In asemenea împrejurări, proclamarea Guvern vremelnicesc: President: P. gustorimea şi cu poporul şi cu toţii uniţi se făcuse fără să curgă o picătură de sânge.
constituţiei celei noui în capitală, nu mai S. S. Părintele Metropolit. Membrii: I. Eliade, să lupte pentru binele patriei. De aceea cu dreptate striga Rosetti în
putâ întârdia. Sâra chiar, în mijlocul unei Ştefan Gclescu, Teii, Magheru, Scurtu. Boierii tăcură, nu întreprinseră nici primul număr al „Pruncului Român : „Bu-
u
mari mulţimi, mai mulţi tineri citiră pro o acţiune în contra nouei stări de lucruri, raţi-vă, fraţi; nici o picătură de sânge n’a
Secretari ai guvernului: C. A. Rosetti,
clamaţia libertăţii şi îndată oraşul întreg pe faţă; dâr în ascuns uneltiră dărîmarea curs şi am dobândit cerescul dar al li
N. Râlcescu, A. G. Golescu, 1. O. Brătianu.
fu în mişcare. Al ii de omeni porniră pe noului aşedământ. bertăţii, curat şi nepătat, ca un sfânt dar
stradă, purtând un stindard tricolor, având Ministerul vremelnicesc: Ministru din După-ce, la 15 Iunie, printr’o mărâţă dumnedeesc". Făcând să se nască însă
fiă-care cocarde tricolore şi pene: la pălărie; lăuntru: N. Golescu. — Ministru dreptăţii: serbare în câmpul Filaretului — care de răsvrâtirl sângerose, Rusia putea să întervie
ajunseră la palat şi Bibescu primi o de- I. Câmpineamt. ~ Ministru trebilor din afară: atunci se numi „ Câmpul libertăţii" ca şi cel şi în unire cu Turcia să înăbuşâscă ge-
legaţiune şi subscrise şi el constituţia. Ioan Voinescu II. — Ministru finanţii: O. din Blaşiă — se consfinţiră stâgurile li nerosa mişcare a patrioţilor români.
Peste tot — dice o gazetă din timp N. Filipescu. — O bştesou controlor : G. Ni-
bertăţii, guvernul se apuca de lucru ; tri A doua încercare contrară revoluţiei
— răsunau strigătele: Trăiescă libertatea! ţescu. — Ministru de răsboifi: T. Odobescu. mise agenţi prin capitalele străine, ca să s’a făcut pe la 27—28 Innie, când s’a
Trăiască România! Ministru instrucţiei: I. Eiade. — Comandant câră recunâseerea constituţiei; începu a răspândit soirea că peste 30.000 de ostaşi
* . '
* * al gvardei: Sc. Greţulescu. — President pregăti legi pentru organisarea ţării. ruşi au trecut Prutul şi vin spre capitală.
Acestea s’au întâmplat la 11 Iunie, sfatului orăşenesc: C. Creţulescu. — Şeful t ; . . 1 Guvernul, înţelegând că n’ar putâ resista
dâr dâcâ serbăm acâstă di) 0 serbăm poliţiei: Mărgărit Moşoiti. * * la o armata străină, să retrase la munţi,
numai ca început al mişcării, ca aurora In dimineţa de 14 Iulie boerii bă Ce mişcătore, ce plină de fapte este seperând că de acolo va putâ să încerce o
jstoria acestor timpuri !
unei (jile măreţe, 'pe care vai! a trebuit trâni se adunară, ca să se sfătuâscă cu Mi resistenţă şi va putâ primi şi ajutor dela
s’o întunece după scurt timp noptea apă tropolitul. Guvernul se duse la acâstă adu La 19 Iunie Odobescu, ministrul de fraţii de dincolo. Îndată, profitând de acest
sării străine... nare şi Costache Rosetti ţinu o cuvântare, răsboiQ, încerca să aresteze pe membrii moment de spaimă, boerii reacţionari fă
Să vedem deci, ce s'a întâmplat în îndemnâudu-i să uite t6tă ura lor, să-şi guvernului; dâr aceştia sunt îndată liberaţi cură un guvern cu mitropolitul, cu Teodor
urmă. aducă aminte de luptele trecute, cari au de popor; âr Odobescu şi colonelul So- Văcărâscu şi cu Manolache Bâleanu.
Bibescu, deşi consfinţise noua con sfişiat ţările şi au adus atâtea nenorociri lomon sunt închişi şi daţi judecăţii. Acâsta arăta bine cine avea interes să
stituţie, fugi în noptea de 13 Iunie. Atunci; pe capul lor şi — renunţând la ale lor Răscola provocată cu acâstă ocasie răspândâscă soirea întăririi oştilor străine.
conducerea ţării trecu în mâna celor, cari privilegii garantate de Regulament — să era prima încercare a reacţionarilor de a Din fericire, nu s’au bucurat de râ-
făcuse mişcarea şi ast-fel se procl^uă: vie alături cu tinerii boerl, alături cu ne- atrage intervenirea Rusiei. Pănă acum totul dele nepatrioticei lor fapte. Poporul ca-
