Page 52 - 1898-06
P. 52
Pagina 4. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 130-1898.
prinde în tomna viitore o călătorie la Ie Ce bine ar fi, d6că ideia acesta mai de stafaj şi de decoraţie, căci asta
rusalim ; cu ocasiunea acesta se va opri şi sublimă ar prinde adencî rădăcini îi derogă şi-l întristezâ.
la Siuaia spre a face o visită curţii regale Nou a b o n a m e n t în inimile tuturor Românilor! Poporul nostru cere să fia chia-
române. — Principele Perdinand al Bulga 2) Că esenţa luptei pentru drept, mat la acţiune, der la acţiune de
la
riei va merge în 24 Iunie (6 Iulie) la Si esenţa dreptului însuşi este — ac fapte, nu de vorbe, fiă ele oxî cât de
naia să facă visită curţii regale române şi Gazeta Transilvaniei ţiunea. Şi aci nu înţelege Ihering frumbse, pentru că el scie mult mai
va fi însoţit de primul său ministru Stoilof. parodisarea acţiunei, ci acţiunea bine biue decât noi, că acţiunea de vorbe
— Şoseaua Sinaia-Predeal este cu multă Cu 1 Iulie st. v. 1898 chibzuită, acţiunea prudentă, dictată semănă cu activitatea acelor mici
îngrijire întreţinută. S’au plantat arbori, se deschide nou abonament, la care de minte, nu de sentiment. Căci tre- vieţuitdro, cari la fel sunt şi ele ca
cari mai toţi s’au prins. S’au aşecjat din invităm pe toţi amicii şi sprijini bue se se scie, că sentimentul nu e albinele, sbbră ca albinele, împung
distanţă în distanţă bănci, aşa că excur torii fbiei nbstre. decât executorul planului de luptă, er ca albinele, der — nu adună miere
sioniştii au unde şedâ. Preţul a b o n a m e n t u l u i : plăsmuitorul acestuia a fost şi are ca albinele.
Pojarul, ce a bântuit în Ciuc, după se fia tot-deuna — mintea. Nu însu Se ne întorceai dâr din nou la
Pentru Austro-Ungaria:
cum ni-se comunică din partea d-lui vice- fleţirea 6stei decide sbrtea luptei în şcdla lui Bărnuţiu, de care prea ne
pe -u.». sjo. . . . . . . . 12 fl.
şpan Dr. Jekel din loc, este în scădere. vreme de resboiu, ci dibăcia coman am îndepărtat, căci acăsta e singura
pe şese luni ............................................... S £L
După datele primite dela vice-şpanul co dantului de a sci precisa momentul şc61ă buna politică, prielnică popo
pe tzei 1-u.xlI ........................................... 3 £L
mitatului Ciuc, în 31 Haiti a. c. au fost când trebue provocată acâstă însufle rului nostru.
Pentru România si străinătate:
numai 21 caşuri de pojar în tractare şi ţire. Să ne coborîm la popor, căci
pe vlxl am. ..................... -3=0 fram-cî
adecă în Kâszony-Feltiz 4, în Szentdomo- Ori-ce acţiune, tăcută la timp aici zace forţa ndstrâ; şi restabilind
pe şese lmmă . . . . . 20 ,,
kos 8, Szt-Tamâs 3 şi G-y.-Remete 6 ca pe trei 1-u.m.x . . . . . IO „ nepotrivit, e o perdere sigură Per- odată peifecta solidaritate între frun
şuri. Localităţile de cură din Ciuc sunt dere de entusiasm — dăcă nu de alt taşi, precum şi între fruntaşi şi po
Abonamente la numerele cu data
deci libere de epidemia şi pot fi visitate ceva. fir atunci, când acţiunea ţi-se por, să ducem lupta înainte, ou ener
de Duminecă:
fără nici un pericul. paraliseză şi tu stai pe loc fără a gie şi cu încredere în propriile n6s-
Pentru Austro-Ungaria: sci cum se înscenezi o altă acţiune tre puteri, căci isbânda trebue să fiă
Pentru regimentul 24 de infanteriă de
pe un an ....................................... 2 fl. pentru a sugruma paralisarea, — e pe partea nostră.
honvedî din loc se vor face în diua de 13 pe şese luni................................................... I fi.
Iulie n. c. oferte prin licitaţiune pentru Pentru România: şi mai mult, e curat desastru.
liferarea de cantităţi mai mari de lemne pe un an ........... ........................................... 8 franci Se nu se uite der, că a face
de foc, fânul şi paiele trebuinciose pe tim pe şese luni................................................... 4 ,, un pas greşit în lupta pentru drept Adunare de înveţătorî
pul dela 1 Septemvre a. e. pănă la 31 Abouarea se pote face mai uşor şi a sta pe loc, fără a-1 sci îndrepta, Ocna Deşului, 10 Iunie n. 1898.
August 1899. Condiţiile de liferare şi alte prin mandate poştale. e lucrul ^cel mai ruşinător pentru Reuniunea învăţătorilor români gr. cat.
informaţiunl se pot primi dela biuroul de Administraţiunea conducători şi cel mai desmoralisă- din giurul Gherlei şi-a ţinut adunarea ge
aprovisionare al regimentului. „Gazetei Transilvaniei". tor pentru cei ce formeză 6stea. nerală în 7 şi 8 1. o., adecă a 3-a şi a 4-a
3) Oă fiă-care popor ce luptă pen
Concert. Musica militară va concerta cji de Rosalii în Cusdriora, unde e şi re
tru drept, e avisat la propriile sale pu
mâne seră, Duminecă, în grădina dela „Po şedinţa M. On. D-n protopop al tractului
teri; ajutor din altă parte se nu ceră
mul verde®. Intre altele va esecuta şi cân „Lupta pentru drept“.*) şi să nu aştepte. In consecinţă toţi Reteag, sub presidiul Mguf. D-n Ioan Pa-
tecul poporal „Cucuruz cu frunda ’n sus“ trebue se ţină strîns la olaltâ pentru a piu, preposit şi preşedinte al Reuniunei.
da Humpel. Sub acest titlu a apărut la Bucuresci In 7 Iunie diminâţa, învocându-se
în traducere românâscă renumita scriere a pute duce lupta cu succes. E prin Spiritul Sânt, s’a celebrat s. liturgie din
JEsamenele publice la şcola elemen învăţatului profesor universitat german Dr. cipiul solidarităţii, atât de mult accen partea preşedintelui însoţit de profesorii
tară capitală română gr. or. din Braşov se Rudolf de Ilierivg. Traducătorul acestei pre- tuat şi din partea nbstra, der atât preparandiali Ilariu Boroş şi Dionisiu Vaida,
vor ţine Luni, Marţi şi Mercur!, în 15, 16 ţiose cărţi, d-1 Teodor V. Pâcăţianu, înso- de slab pus în practica. Şi eu înţe după care d-nul Preposit prin o vorbire
17 Iunie st. v., în sala cea mare a gim ţesce lucrarea sa cu o prefaţă în care între leg aci nu numai solidaritatea între arată poporului scopul şi însemnătatea adu
nasiului. Anume la 8 ore se va începe cu altele reasumâză cuprinsul cărţii, făcând fruntaşi, ci şi o viie legătură între nării, învitându-1 a lua parte la adunare.
ol. I-a, apoi II b, III şi IV, esaminându-se următorele interesante deducţiuni: fruntaşi şi popor; un lucru, pe care La 10 ore membrii presenţi s’au adu
cu fiă-care classă câte-o oră După amâcjl Trei sunt ideile fundamentale, ni-1 recomanda şi marele Bărnuţiu nat cu toţii în localitatea şcolei române,
va urma cl. I b, II b, V şi la urmă, dela întreţesute ca trei fire aurii, în car la 1848 când flicea: eare, spre onorea comunei întregi şi a
5—6V ore cântări cu clasa IV şi V, âr tea lui Ihering, cjice d-1 Pâcăţianu. ---- „ Uniţi-ve cu poporul toţi, preoţi,
2 bravilor ei conducători fiă dis, e forte fru
dela 5‘/ —6 eserciţii în grădinărit cu ele Anume: „nobili, cetăţeni, ostaşi, învăţaţi, — si vă
mosă, spaţiâsă şi corăspundătore legii. Prin
2 ,,consultaţi cu un cuget asupra mijlăcelor
vele din cl. IV şi V. Lucrurile de mână o deputaţiune de doi inşi fu invitat d-1
1) Că intrarea în lupta pentru
ale elevelor vor fi espuse în sala de esa- drept e de datoria fiă-cărui individ, reînvierii naţionale, căci toţi sunteţi fii ai
preşedinte la adunare, care şi veni însoţit
minare. „aceleaşi mame şi causa e comună. Ţi- de ceilalţi membri ai Comitetului central,
în parte, şi a tuturor indivizilor, cari „neţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi,
Marţi dela 8—9 cl. I a. de copii, dela fiind intâmpinaţi cu „împărate ceresc“
formeză întregul unui popor, la dalta, „pentru-câ poporul nu se abate dela firea
9 — 10 ol. II a, apoi cl. 111-a; după amedî cântat în cor.
atunci când e vorba de drepturile „sa, nici nu-l trag străinii aşa uşor în
clasele I—III. Succesiv câte oră de fiă-care. întregului popor. „partea lor __ Preşedintele ocupându-şî locul, prin
11
Mercur! în 17 Iunie dela 8 — 9 cl. o vorbire acomodată salută pe membrii şi
E o datorie de care nu pdte fi ni
IV-a, dela 9-10 cl. IV b. meni dispensat, sub nici o iormă şi Uniţi-vă cu poporul toţi... ţi pe ospeţii adunaţi, declarând adunarea
neţi cu poporul toţi! Vai, şi cum deschisă între aclamaţiunile celor presenţi.
Esamenul din studii cu elevele Inter sub nici o coudiţiune.
natului Reuniunei femeilor române se ţine Cel-ce nu se supune acestei da ne-am înstrăinat noi de popor. Nu-i înainte de-a întră în desbat 'rea agen
Mercur! în 17 Iunie v. dela 3—4 ore p. mai studiem firea, nu-i mai consul delor oficiose, adunarea precum în trecut,
torii, cu drept cuve&fc pote fi pus tăm mintea, naturală şi sănătosă,
m. tot în sala gimnasului; âr esamenul aşa şi acum s’a simţit datore a-şi esprima
— cum îi pune Ihering — în cate nu-i pipăim pulsul durerii şi nu-i as
practic din economia casnică (menagiu, croi goria ostaşului, care fuge de pe câm printr’o telegramă simţemintele sale de
toria etc.) se va ţine în localul internatului pul de reaboiu, părăsind stegul, că cultăm bătăile inimei. Se nu ne mi iubire şi alipire faţă de patronul reu
Duminecă în 21 Iunie v. dela 4—6 ore ruia i-a jurat credinţă. răm deci, decă acjî-mâne poporul va niunei, părintele Episcop dieoesan. S’a
p. m. începe a privi cu neîncredere la noi. trecut apoi în meritul discusiunilor, con-
E laşul urgisit şi condamnat de
Eserciţii în jocuri cu copiii şi copilele Poporul nostru e pentru acţiune. statându-se întâia membrii presenţi al căror
întregul seu neam.
din şcola froebiliană se vor ţine Joi în 18 El scie pentru ce se luptă şi scie că numeri era forte frumos. Din 16 proto
Iunie v. dela 10—11 ore a. m. şi el trebue să lupte. Aşteptă chiar popiate, numai al Olpretului n’a fost re-
*) „ Lupta pentru drept a apărut în
u
Anul se va încheia Duminecă în 21 tipografia T. Basilescu din Bucuresci (Ca să fiă chiămat la acţiune, der să nul presentat prin nici un membru. Ca ospeţi au
Iunie v. lea Victoriei 9) şi costă 2 lei ex. cliiămâm nici când pentru a-l folosi nu participat d-1 protopop al Căţcăului Ioan
*1 | | i * | • . . i . * * / , * f .
pitalei, condus de Ioan Brătianu, în diua mâna străinilor ştrângul cu care voia să străine nu au sdrobit ideile semănate de împărătâsa vădu în dreptul ferestrei pala
de 30 Iunie ceru respectarea constituţiei sugrume pe proprii săi fraţi. revoluţionari. tului său un fluture mic, pe care voia să-l
oelei noui şi înlăturarea caimacamilor. * Totă propaganda în presa şi diplo răpescă un uliu. Inima cea bună a împă
* *
Se institui atunci uin guvern interimar maţia europână, tâte evenimentelă de mai rătesei n’a lăsat micul flutur să cadă vic
Acestea sunt, pe scurt, întâmplările
compus din Creţuleseu, Mincu, Câmpineanu târciiu, divanul ad-hoc, unirea personală şi timă uliului, ci l’a prins, l’a dus în odaia
şi Ioan Brătianu, care să conducă trebile de frunte ale anului 1848, a căror aducere apoi unirea definitivă: .■ t6te se datoreso ei şi a început să-l îngrijâscă.
aminte o serbâză anul acesta ţâra întrâgă
pănă la întorcerea membrilor plecaţi la mişcării dela 48. Der micul flutur nici n’a mâncat, nici
munte în cjiua de 11 Iunie. Şi etâ de ce se serbâză cei 50 de ani n’a beut, ci a început a grămădi în jurul,
Intorcându-se aceia, liniştea se resta Cine a făcut revoluţia? trecuţi de atunci; âtă de oe poporul capi său mulţime de mărgeluţe şi la câte-va
bili; Turcia însăşi recunoscu guvernul nos Un mic număr de răsvrătitori şi de talei se va duce cu pietate în cjiua de 11 cjile după aceea a perit. împărătâsa a luat
tru şi consul engles veni să-l felicite în ambiţioşi? Nu, desigur, revoluţia a fâcut’o Iunie la Filaret. corpul metamorfosatului flutur şi l’a aşedat
mod oficial. poporul; revoluţia a fâcut’o şi ţăranul, şi „Dreptate-Frăţie*. Acesta era devisa intr’o cutiă, a pus lângă el şi mărgeluţele,
*
* + negustorul, şi industriaşul, şi boierul, căci luptătorilor de atunci. Şi adi, când renas- pe cari apoi acoperindu-le cu frunde înflo
Bucuria Românilor nu a fost de lungă dâcă o sâmă de bătrâni boerî s’au arătat cerea visată de dânşii, s’a îndeplinit, şi ţâra rite, le-a acăţat de un frăgar.
durată. Se vede, că stăruinţele Ruşilor pe protivnici şi au intrigat pentru dărîmarea s’a consolidat, să scriem şi noi pe stindar Buna împărătâsă se uita des la cuti-
lângă Turci au fost aşa de mari, încât i-au guvernului dela 48, toţi cei tineri, toţi cei dul nostru: Dreptate-Frăţie. ora acăţată de crengile frăgarului şi nu-şl
convins să se contradică, să dărîme singuri cu inima încăldită de dragostea ţării şi cu Gheorghe Adamescu. putea uita de acest mic flutur, a cărui viâţă
ceea ce primise ca bun. Ast-fel în Sep spiritul luminat de ideile timpului, toţi au a fost aşa de scurtă.
temvre 1848, după nenorocita luptă din fost împrejurul stegului sfinţit pe câmpul A trecut iârna şi a venit frumosă pri
Dâlul Spirei — dâr vrednică de neştârsă Filaretului. Legenda vermelui de mătasă. măvară, când înfruncjend arborii, a înfrun
aducere aminte, ca moment de vitejie — Şi care a fost resultatul? Revoluţia a înainte de asta cu vre-o miie de ani zit şi frăgarul, pe care era acăţată cutia
• •« : • - ■ ■ . • x.'. .
guvernul fu desfiinţat, toţi cei mai de frunte căcţut, au cjis adversarii ei, deci a fost un rău. trăia în marea împărăţiă a Chinei un îm cu fluturaşul. Intr’o frumosă cfi de primă
părtaşi ai stărei de lucruri de atunci sur- Da, revoluţia a căcjut în Septemvre; părat puternic, care avea o prea frumosă vară, cercetând împărătâsa cutia, spre ma
guuiţi din ţâră; âr domnia se dete unui da, funtaşii au fost trimişi să pribegâscă împărătâsă cu numele Selinga. rea sa mirare vădu, că tote mărgeluţele au
aimacam boier reacţionar, care primi din departe de ţâră; însă tunurile şi baionetele Intr’o seră, stând adâncită în gânduri dispărut, âr în locul lor o mare mulţime
