Page 53 - 1898-06
P. 53
Nr. 130—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
Velle, d-1 preot Mateift Pop din Ocna De- driora. Venitul a fost 62 fl. 68 cr., din ce-i împreună pe toţi într’o singură dorinţă,
Archiepiscop al bisericii ort. din Transilva
şului, Al. Avram capelan în Deş, d-1 pro cari subtrăgendu-se spesele de 22 fl. 68 cr., care e: luminarea poporului român.
nia, Metropolit al Românilor gr. or. din
topop şi preot local Ioan Goron şi mai 'a rămas profit curat 40 fl., din cari jumă
Alexandru Pop, Ungaria şi Transilvania etc. etc. o şedinţă
mulţi poporenl. Autorităţile civile încă au tate s’au predat curatorului primar al bise-
învăţ. în Ocna-Deşîului şi festivă Duminecă în 14/26 Iunie a. c. în
fost representate prin inspectorul r. de ricei din Cusdrioră, er jumătate d-lui cas v.-preş. al Reuniunei.
sala cea mare a „Comunităţii de avere“.
şcole Şimo Bela, solgăbirăul Ujvâri şi no sar al Reuniunei Ioan Boeriu. Observ, că
La acestă şedinţă P. T. sunt invitaţi cu
tarul Vâkony. însemn, ceea ce şi preşedin d-nii ospeţl toţi au suprasolvit, cărora le deosebită stimă. începutul la 5 ore după
tele a accentuat, că dintre preoţii acestui mulţămesee comitetul arangiator şi pe Daruri pentru biserică.
amedl.
protopopiat nu s’a presentat nici unul la adu acestă cale. Hordou, 20 Iunie n. 1898. Programa: 1. La mormântul marelui
nare (numai la petrecere doi.)
In 8 Iunie, la 8 ore dim. s’a început Propietarul Tanase Iacob din comuna „Andreii! , poesie de Z. Boiu, cor de băr
11
După acesta s’a cetit din partea d-lui
şedinţa a 3-a şi cea din urmă sub presidiul Hordou a dăruit dilele trecute sântei bise baţi de D. Ounţan; 2. Viaţa şi faptele ma
secretar Dionisiu Yaida raportul general
ordinar, cu referarea comisiunilor. Intâiu rici din acestă comună suma de o miie relui Şaguna, disertaţie, rostită de prof.
despre aotivitatea reuniunei în decursul
comisiunea pentru censurarea raportului florini, pe care a şi dopus’o la casa de G. Sârb; 3. a) Unde eşti, piesă pentru
anului trecut. Din acest raport însemn: a)
comitetului prin referentul său d-1 Teofil păstrare „Aurora din Năsăud spre fructi orchestră, deG. Caudela, b) Consolarea, piesă
u
că Reuniunea s’a mai mărit, adăugendu-se
Grigorescu esprimă mulţămită comitetului ficare. Tot acest meritat bărbat a cumpă pentru orchestră, de * * *; 4. In memoria
la ea încă două tracte protopopescî, anume
central pentru zelul, cu care şi-a împlinit rat pentru s. biserică şi o părechiă de vest marelui Andreii! Baron de Şaguna, poesie
al Capolnoe-Mănâşturului şi al Ciocma-
datorinţa. S’au făcut mai multe propuneri minte preoţesc! în preţ de 50 fl. ocasională de Alex. Muntean al lui Vasile,
nului; astfel Reuniunea acesta se compune
de interes pentru căuşele şcolare şi învă- Maria Hordoan, tot din Hordou, a dă declamată de elevul de ped. c. III. Ioan
din 16 tracte protopopescî şi e cea mai
11
ţătorescl, atât din partea comisiunei, cât ruit sântei biserici o păreche de vestminte Străin; 5. Pricesna „Lăudaţi , cor de băr
mare din acâstă dieoesă. b) Că Reuniunea
şi a unor membri, dintre cari cele mai preoţescl în preţ de 60 fl., âr economul baţi de A. Sequens; 6. Suvenire de Meha-
are o bibliotecă constătătbre din 398 opuri
multe s’au primit. După acesta comisiunea Conon Cira a cumpărat pentru aceeaşi bi dia, solo pentru flaută de I. Klein, esecu-
şi un fond de 902 fi., din cari la „Some-
pentru revidarea socotelilor prin referentul serică o păreche de vestminte preoţescl în tată de elevul în c. III. de ped. N. Şola;
,şana“ sunt depuşi 843 fl., er restul sunt în
seu d-1 N. Bota declară, că socotelile s’au preţ de 50 fl. Oâte-va muieri din Hordou 7. a) Sună buciumul, coruri mixte de Ion
bani gata la cassar.; c) S’au premiat trei
aflat în ordine, er budgetul se lasă în bună au dăruit 2 prapori în preţ de 14 fl., âr R. Simionescu, b) Imn de serbare, coruri
teme practice, anume a d-lui N. Bota din
chibzuială a comitetului central. In fine co alţi 44 locuitori din comună au cumpărat mixte de Al. Podoleanu; 9. Marşul Român,
0, Mpnşotor despre „Cele cinci simţiri" a
misiunea pentru colectarea taxelor prin re pentru s. biserică un clopot în preţ de 264 pentru orchestră de Sofia Lapati.
d-lui Aureliu Farcaş din Lăpuşul ungureso
ferentul său Ioan Mânu arată, că taxe de fl. de 191 chilograme. In fine George Bi- *
despre „Cercul Lăpuşului-ung.“ şi a d-lui
membri au incurs 13 fl., er oferte dela os chijan din Telciu a dăruit s-tei biserici din
Clemente Maxim din Thetiu despre „Al Tinerimea română din Selagiu invită
peţl 4 fl. Hordou o cruce arginţiţă în preţ de 15 fl.
bina". Faţă de premiul de un galben im T6te aceste daruri în sumă de 1443 fl. la petrecerea de vară, ce se va arangia în
perial pus de Reuniune, la care s’au adaus După ce s’au mai desbătut unele s’au făcut pentru biserica din Hordou, în Periceiu cu ocasiunea adunărei generale a
încă doi galbeni din partea d-lui Iuliu puncte de interes pentru şcolă şi lumina cepând numai din Decemvre an. trecut „Reuniunei învăţătorilor Români Sălăgenl“,
Ancean, preot în Surduc, şi a d-lui Teofil rea poporului, terminându-se, comitetul îşi pănă 841. în 11 Iulie n. c.
Grigoresou din Lăpuşul ung., a incurs nu depune mandatul, fiind espirat periodul de Membri în comitet: George Maior,
trei ani, pe care a fost ales. Adunarea Mulţămim generoşilor dăruitori pen
mai un operat, pe care însă comisiunea tru aceste fapte demne de imitat. Mulţă jude de trib. pens., Al. Sima, preot local,
censurătore nu l’a aflat vrednic de pre după consultare, realege şi întregesce co mim în deosebi proprietarului Tanase Iacob, preşedinţi; Alesiu Fedorca, secretar; Vasi-
miat; deci premiul române şi mai departe mitetul pe un nou period de 3 ani, în ur eu care noi plugarii în adevăr ne putem lie Oltean, cassar; Casiu Deleu, controlor.
e) Ce privesce activitatea subreuniunilor, mătorul mod: Preşedinte: Mgf. D-n pre- mândri, Dumne4©u să-l ţină ani mulţi şi Arangierl sunt 24 de inşi.
s’a dovedit anul acesta un regres faţă de posit Ioan Papiu; vice-presidenţl d-nii: Ila- ferioiţl! Intrarea: de personă 1 fl. Venitul cu
anii trecuţi, deoreoe numai puţine au ţinut riu Boroş prof. prep. şi Alexandru Pop în Mulţămim, în fine, din inimă nefăţă- rat e destinat bisericei şi şcolei din Peri-
câte două adunări, âr cele mai multe numai văţător în Ocna Deşiului; secretar : Dionisiu rită zelosului nostru preot Iacob Pop, care ceih şi fondului funebral al Reuniunei. Ofer
câte una. Vaida prof. prep.; bibliotecar: Vasiliu Su- din t6te puterile lucră pentru binele şi în tele sunt a se trimite în Periceih (Pe-
După cetirea raportului general, s’au ciu prof. prep.; cassar: Ioan Boeriu învăţ, florirea bisericei nostre sărace. Acest preot, recsen) la adresa cassarului V. Oltean. Lo
ales 4 comisiunl din câte 3 membri, anume: în Gherla; controlor: Vasiliu Dumbravă în4estrat cu voce plăcută şi ajutat de ta cul de joc sub scut sigur. Cuartire gratuite,
pentru censurarea raportului şi pentru pro învăţător la institutul corecţional în Gherla, lentul său oratoric, scie prin predicile sale er pentru mâncări cu preţuri moderate este
puneri; pentru revidarea socotelilor şi sta- — er ca membri referenţi sunt aleşi d-nii: să câştige inima poporului şi să-l pătrundă condus ospetar.
torirea budgetului pe an. şcol. viitor, Ioan Ascilean învăţ. în Iclod, Pavel Goron pănă la laorimî. Trenul sosesce la Şimleu, staţiune
pentru colectarea taxelor şi în fine pentru învăţ. în Sân-Mărghita şi Ioan Bacociu înv. Dorim tinărului preot, ca şi în viitor mai apropiată, la 10 ore a. m. de cătră
oriticarea esamenului. în DeşiUi Cărei, er la 5 ore d. a. de cătră Deşiu, Ji
să lucreze cu acelaşi zel, ce l’a desvoltat
In urma acestora s’a cetit diserta- După acesta preşedintele mulţămesee bou şi Zelau. Trăsuri vor sta la disposiţiă.
faţă de biserica nostră în decurs de 6 luni,
ţiunea d-lui Vasiliu Pop, învăţător în Dră- adunării pentru încrederea, cu care îi ono- In pausă tinerimea din loc va juca
de când a fost introdus de Rvds. D-n vi-
11
ghia, despre „însemnătatea cultivării gră reză pe vechil membrii ai Comitetului, pro „Căluşerul® şi „Bătuta .
oariu din Năsăud Dr. Ioan Pop în mijlo
dinilor de pomărit“, care s’a ascultat cu mite că şi în viitor vor lucra din tote pu
cul nostru, căci atunci în scurt timp îşi
viu interes din partea tuturor. terile pentru prosperarea reuniunei. In fine
va ajunge scopul, în scurt timp vom fi fe L i t e r a t u r ă .
Cu acestea s’a încheiat şedinţa primă. prin o vorbire însufleţită mulţămesee mem riciţi a-1 au di cântând şi predicând în o
brilor pentru interesarea, ce au arătat în 1
Punct la 3 ore d. a, fiind adunaţi biserică nouă, care cu ajutorul Celui prea- „Cartea poporului '. Cartea de cetire
decursul adunărei, esprimându-şî dorinţa,
în şcolă atât membrii, cât şi şcolarii, prin înalt sperăm, că se va edifioa în locul celei pentru anii din urmă ai şcolelor poporale,
o altă comisiune se învitâ d-1 preşedinte ca în viitor să ne revedem cu toţii în Ca- vechi, care este aprope ruinată. şcolele de repetiţiune, cursurile de adulţi
polnoc-Mănăştur; mulţămesee mai departe
la a doua şedinţă, pe care deschidendu-o, Trăâscă donatorii! Trăâscă iubitul şi pentru poporul nostru întocmită de sub
D-lui protopop şi preot local Ioan Goron
s’a început esamenul cu 22 băeţî şi 29 nostru preot!! scrisul, editura librăriei N. I. Ciurcu, Bra
şi poporului pentru buna primire, decla
fetiţe, pe cari i-a esaminat d-1 învăţător I. II, şov 1892, este aprobată de ministeriul de
Ioan Cârcu din tote obiectele. Disciplina a rând adunarea de închisă. I-a răspuns d-1 culte şi instrucţiune publică cu dtul 26 Ia
Al. Pop, mulţămind preşedintelui pentru
fost bună, scrisori de esamen au fost 44, nuarie 1894 Nr. 56,775 ex. 1893. — Er op-
înţelepta conducere şi dorindu-i mulţi ani Producţiuni şi petreceri.
scrise binişor. La 6 ore s’a finit esamenul şorul meu: Curs practic despre cultivarea
după care a urmat, în şedinţa închisă, cri fericiţi. Societatea de lectură „Ioan Popasu“ pomilor şi a frăgarilor (Arad, tipografia
tica lui. Resultatul esamenului în genere a In urma acestora adunarea se închide a tinerimei studiose dela institutul teolo- diecesană) e recomandat de Ilustritatea Sa
fost îndcstulitor. Şedinţa s’a terminat la cântându-se „Cuvine-se cu adevărat , âr gic-pedagogic diecesan gr. or. român din părintele episcop, al Aradului prin circu-
u
orele 6 / . membrii se despart cu frumose suvenir!, Caransebeş aranjază din incidentul aniver lariul nr. 2894 din 1894. Aceste spre orien
3
4
Sera a urmat o petrecere în folosul fiind însoţiţi de iubirea frăţescă împrumu sării de 25 de ani dela răposarea în Dom tare d-lor învăţători, cari mi-au pus între
fondului Reuniunei şi al şcolei din Cus- tată şi pătrunşi de însemnătatea chemării, nul a fericitului Anăreiu Baron de Şaguna, bări în acestă privinţă. — I. P. BetegamtL
de omide au copleşit frundele ver4l ale fră- acesta secretă a soţiei sale şi, într’o bună tru-că a aflat acest nou fel de ţesătură, ro- gogâşele s’au prefăcut astfel, încât
garului. dimineţă a mers fără de veste la ea toc gându-o să introducă acestă ţăsătură în im firele s’au putut desface de pe ele.
Buna împărătesă privea şi pe aceste mai când culegea de pe frun4©le fragaru- periul său. Din gogâşele rămase pe crengile fră-
mici omide negriciose, ca o amintire dela lui micile globurele. împăratul vădend, cu Selinga a fost fericită şi a împlinit garului au eşit ârăşî fluturii vierme
micul ei fluturaş, şi cu totă iubirea le-a ce lucruri de nimica îşi petrece Selinga cu bucuriă dorinţa împăratului. Printre lui de mătasă.
luat în îngrijirea sa. Le-a apărat de ploiă timpul, s’a aprins de mâniă şi apucând glo- crengile fără frunde ale iubitului său fră Legenda fluturului de mătasă se
şi vânt şi le nutrea cu mare diliginţă, dân- burelele, le-a aruncat într’un vas cu apă gar încă mai rămăseseră multe globuleţe, aude de pe buzele poporului din
>du-le frunde prâspete de frăgar. ferbinte, ce era la îndemână, âr pe ea ca din cari pe urmă au eşit mulţime de flu China de mii de aDÎ, pentrucă mi-
Micile omide în decursul nutrirei cres- pedepsă a trimis’o în esil. turi mici, asemenea fluturaşului său de mai liânele poporului din China consi
ceau vădend cu ochii; de vre-o patru-orl Biata Selinga nu a voit să lase spre înainte, ou cari apoi tocmai aşa a tractat, deră crescerea şi producerea vermi-
au şi năpârlit, îmbrăcând tot-deuna alte şi nimicire rămăşiţele iubitului ei flutur, ci ca şi cu cel dintâiil. lor de mătasă ca sfântă, câcî ea dă
*
alte haine nouă. După vre-o 40 de dile. dela s’a apucat să scotă globurelele din apa fier mai muitor mihâne de omeni săraci
năpârlirea din urmă, tote s’au îmbrăcat în binte, în care înotau, vrând să le ducă cu Acâsta este legenda originii ver- pâne şi câştig bogat. Poporul chi-
haine galbene şi se urcau mereu în sus. ea în esil. Pe când. făcea acest lucru, prinse melui de mătasă. Cine a aucjit ceva nes din crescerea acestei mici in
împăratul iubia mult pe frumâsa sa de veste, că un tort fin ’i-se înfăşură pe despre cultura vermelui de mătasă, secte şi din ţăsătură nespus de fru-
împărătesă, dâr era supărat vă4end tristeţa deget. Selingei întru atâta i-a plăcut fru uşor va cunosce formele acestei le mâsă din aceste fire, şi-a câştigat
neîndatinată a soţiei sale. A poruncit deci mosul şi subţirele fir de tort, încât a dă- gende. atâţia ani traiu bun, avuţiă şi pu
curtenilor să caute, ce p6te fi causa triste- pănat frumos firele de pe tote globulerele Pluturul frumdsei Selinga a fost tere.
ţei ei. Omenii împăratului peste câte-va şi, ducându-le în singurătatea esilului său, un flutur (verme) de mătasă feme» Der fapt şi nu legendă este, că
•dile i-au şi adus vestea, că împărătesă a ţăsut din ele o frumosă pantlică, pe care nin rătăcit, er mărgeluţele mărunte cultura vermilor de mătasă în Ar
după cum se vede, stă în ore-carl legături a scris întregă istoria fluturului şi a tri au lost ouăle fluturului. Globuleţele deal şi ţâra ungurâscă în cei din
de credinţă deşertă cu frăgarul, ce stă îna mis’o apoi soţului său, împăratului. din insecte, ce aninau pe crengi, au urmă 16 ani a luat o întindere atât
intea ferestrei odăii sale, căci mereu se împăratul s’a bucurat forte mult şi fost gogâşele vermelui de mătasă. de mare, încât acţi peste 120,000 de
nită şi-şi petrece cu el. îndată a iertat pe soţia, aducându-o din Când împăratul le-a aruncat în apa familii sărace câştigă la an pest
Pe împăratul l’a întristat purtarea nou acasă, ba i-a făcut şi mare pompă, pen ferbinte, le a înecat, şi prin acâsta 7,000.000 fl. din cultura viermi Io
