Page 54 - 1898-06

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 130—1898

Esamene la sate. a costat 6000 fi. Nona şcolă e deja gata,' vorbire forte nimerită au mulţămit co- a-l mulţămi în mare parte ostenelelo
e un edificiu frumos, aşecjat în faţă cu bi­ misiunei esaminătâre şi publicului ascul­ d-sale.
Turda, 20 Iunie n. serica şi în anul viitor şcolar se va preda tător pentru bunăvoinţa şi participarea la Mult ne-am simţit onoraţi şi prin im­
Impresiunile plăcute, ce le-am primit în folosinţă. Tot în anul viitor se va în­ esamene în număr aşa de frumos. portanţa, ce d-1 profesor P. Dan a dat pro-
dela esamenul şcolei române gr. cat. din mulţi şi corpul didactic cu un învăţător Bucuria nostră este mare, pentru-că ducţiunei nostre în frumosul discurs de
Turda vechiă, mă îndâmnă să scriu ceva său cu o învăţătore, ceea ce de mult e o esamenele din acest an ne au întărit în deschidere, cu care a binevoit a introduce
despre acest esamen. dorinţă generală. credinţa, că din generaţiunea tînără de acjl producţiunea nostră Fiă asigurat d-1 pro­
Esamenul s’a ţinut Duminecă în 19 Să dea Dumnecleu, ca şi alte centre se vor desvolta bărbaţi cu credinţă ne­ fesor, că seim să apreţiăm asemenea încu-
n. c. în biserica gr. cat. din loc. începutul românescl să imiteze esemplul Turdenilor clătită cătră legea nostră străbună şi de ragiârl din partea fruntaşilor noştri şi nu
a fost la 2 ore după amedl. A asistat la în privinţa acesta! votaţi bisericei şi naţiuuei române, de cari ne va lipsi nici odată recunoscinţa faţă de
esamen zelosul protopop Coăarcea, sub pre- — silian. — poporul nostru român; mai ales ac}I, are dânşii.
sidiul căruia a şi decurs esamenul. Spaţiosa mare trebuinţă, er aceştia se pot cresce Nu mai puţin îndatoraţi ne simţim
biserică era plină de lume. Fiind di de Sipet, 6 (18) Iunie 1898. numai atunci, decă preoţii şi învăţătorii faţă de acei generoşi bărbaţi fruntaşi din
Duminecă, a putut participa şi poporul în In diua împăratului Constantin şi sunt zeloşi, trăesc în bună înţelegere unii oraşul nostru, cari au binevoit a ne spri­
număr destul de mare. Asemenea nu a lip­ Elena, 21 Maih c., s’au ţinut în comuna cu alţii, cum este acesta şi la noi. jini fiă prin cumpărarea de bilete, fiă prin.
sit nici inteligenţa din Turda, făcend prin nostră esamenele şcolare anuale la şcolele Toma Porumb jude comunal şi epi- participare la producţiune, ba unii, între
asta bună impresiune. 0 cunună frumosă nostre confesionale. Ca şi în trecut s’au trop I; Nic. Grestescu epitrop II; St. Be- cari Uustritatea Sa Ioan Bran de Lemenni,
de dame urmărea cu viu interes răspunsu­ adunat în şcolă mulţime de inteligenţi şi reban epitrop III; Iii e Cionvicâ; Trifu D-1 şi D-na Kertscb etc. au binevoit a ne
rile şcolarilor şi nu s’au depărtat pănă popor din loc şi împrejur, care numai avu Gurutie; Dim. Cionvicâ, membrii ai comit, onora şi cu presenţa şi a ne sprijini şi cu
chiar la fine, deşi a ţinut pănă după 6 ore. unde să încapă. par ochi al. oferte.
S’a început esamenul cu religiunea şi, Punct la 9 6re a. m. s’a început esa­ Adevărat, că cu tote acestea venitul
continuându-se cu celelalte obiecte, s’a fi­ menul la şcola de băeţl, la care de 3 ani Comit. Făgăraşului, Iunie 1898. curat al petrecerei, menit pentru cumpăra­
nit cu gimnastica. Intre diferitele studii au funcţionâză părintele Nicolae Stoia In co- rea unui nou clopot la biserica română
In Gomăna inferioră funcţioneză de
urmat declamărl şi cântări. Iţi era mai misiunea esaminătdre a fost d-1 Aureliu gr. or. din Braşovul vechili, n’a fost tocmai.
3 ani ca învăţător d 1 Moise Flittăr. încă
mare dragul se asculţi nisce declamaţiunl Drăgan, adm. protopopesc, şi Ioan Marcu cum pote unii ar fi credut, din causâ, că
în anul întâiu a instruat copiii în cântările
ca „Mama lui Ştefan“, pe care a predat’o comisar şcolar. S’au esaminat din tote spesele au fost însemnate şi publicul nu
bisericescl forte bine, formând un cor mixt
o copiliţă. Atât poesiile declamate, cât şi obiectele de învăţământ şi elevii au răspuns tocmai număros; dâr modul, cum fruntaşii
de copii, care acll constă din vre o 50
cele cântate, au fost forţe, bine alese, er forte bine Nu se p6te nega zelul mare presenţî s’au esprimat asupra producţiunei
de copii şi cântă întregă liturgia în două
ce se ţine de predare, încă a fost îndestu- desvoltat de părintele Stoia şi ca învăţător nostre, cum şi măgulitorea recensiune pu­
voci în totă Dumineca şi sărbătorea în bi­
litore. pentru-că elevii prin răspunsurile lor în­ blicată în acest preţuit cliar, este de-ajuns,
serică. De când este acest cor, biserica este
Răspunsurile clare şi potrivite ale deosebi din studiile religiunei, cetirei, gra­ ca să ne simţim încuragiaţl de-a merge şi
mereu plină de omeni
şcolarilor, precum şi modul de propunere maticei, socotelei, etc., fiind esaminaţl din mai departe înainte pe acestă cale.
D l învăţător în tot anul a depus
al d-lui învăţător Simion Poruţ, au făcut acestea mai mult de comisiunea esamină- Braşov, 10 Iunie 1898.
bună impresiune asupra publicului asistent. tore, au dovedit, că sfinţia sa si-a pus totă esamen cu şcolarii spre mulţămirea tuturor. Comitetul arangiator:
In anul acesta au fost lăudaţi şcolarii şi de
Mai mare progres s’a arătat în istoria pa­ truda să-şi lumineze elevii. In loc se află N. Balea, G. Drăghicî,
străinii, cari au luat parte la esamen, ţinut
triei, din care s’au dat răspunsuri de tot şi o şcolă de stat ungurescă, faţă de care D. Corbencî. D. Jaliu.
în 1 Iunie v., pentru bunele răspunsui’1 din
frumose. însă prin răspunsurile minunate ale elevilor tote obiectele.
La finea esamenului s’au împărţit şi din limba maghiară sfinţia sa a dovedit)
In fine a urmat un dialog interesant Câte-va poveţe pentru prisăcarî.*)
nisce premii pentru şcolarii diligenţi şi că din pricina limbei maghiare poporul
şi acomodat pentru astfel de ocasiuni:
buni, er Rev. D-n protopop prin o vorbire n’are nevoe să-şi părăsescă şcola sa con­ 1. Nu începeţi apicultura fără
u
„Tatăl şi Fiul , predat de 2 şcolari, prin
frumosă şi simţită înbărbătâ pe şcolari la fesională străbună. Declamaţiunile predate
care se îndemnă la cercetarea şcolei şi la se fi simţit în voi dorinţa de a în­
învăţătură, şi în urmă, adresându-se publi­ de elevi atât de bine, d. e. poesiile „Con­ îmbrăţişarea meseriilor. griji albinele şi dragostea de-a le cul­
cului, îi mulţămi, că a participat în număr stantin Brancoveanul“, „Gruia lui Novac ,
u
Un şcolar din despărţământul al Y-lea tiva.
atât de mare şi frumos. Pentru senatul „Moş Trochin" etc. dovedesc la rândul lor, 2. Nu cumpăraţi, când începeţi
a mulţămit în urmă d-lui comisar al esa­
şcolastic încă adresa câte-va cuvinte ins­ că aici s’a pus basă unei educaţiunl, care menului, directorului şcolar, comitetului pa- apicultura, o mare cantitate de stupi,
tructive, arătând însămnătatea şcolei din după cum a accentuat şi d-1 comisar Marcu, ci câţi-va buni.
rochial, fiind toţi presenţî, învăţătorului etc.
tote punctele de vedere şi făcendu-1 să în- va întări în elevi credinţa strămoşâscă, iu­ 3. Nu ve închipuiţi, că albinele
De închei are, d-1 comisar în frumose
ţelegă, că „şcola face pe om, ca să fiă om“. birea de neam, de patriă şi de tot ce-i lucreză de geba şi că ve dau mie­
cuvinte a constatat bunul succes al esa­
Cu acestea s’a finit esamenul ţinut românesc.
menului, mulţămind învăţătorului pentru rea şi căra pe nimic. Nu ve închi­
cu şcolarii din Turda-vechiă, pentru a câ­ Ca catichet la şcola de stat din loc, puiţi, că ele îşî plătesc tot dăuna
străduinţă.
rpi bună reuşită a fost viu felicitat bravul părintele N. Stoia de-asemenea a desvoltat Un participant. cheltuelile lor.
învăţător Simion Poruţ. un mare zel, căci răspunsurile elevilor ro­ 4. Nu ve închipuiţi, că nu veţi
Astfel a decurs esamenul dela acâstă mâni, cari cercetâză şcola de stat, au în­ ave de cumpărat nimic dela fabri­
BtfSuIţănrcifă p&afhSăcă»
şcolă română, care e un ghimpe în ochii tărit în ascultători credinţa, că cel puţin
canţii de articole privitore la cres-
şoviniştilor de aici. Şcola însă, în mânia în cele religiose elevii români cari, din în­ Subscrişii, în numele tinerilor mese­ cerea albinelor şi ca n’aveţî nevoie
tuturor uneltirilor vrăşmaşe, e la culmea tâmplare cercetâză acea şcolă, se întrec cu riaşi români din Braşovul vechiă, ţinem să
a ve cumpăra vr’o carte bună şi de
chiămării sale. cei dela şcola nostră confesională. Ei au aducem şi pe acestă cale mulţămita nostră a ve abona la vr’un cji > care se
ar
O îngrijire totuşi trebue să producă cântat la esamenul de religiune în cor cea mai cordială tuturor acelor generoşi ocupă cu apicultura.
împrejurarea, că prea mulţi copii au lipsit tote cântările bisericescl. După ameclî bărbaţi, cari pentru buna reuşită a produc- 5. Nu cugetaţi, că puţinii bani
dela esamen, de cari trebue să presupunem, la 3 ore s’a început esameuul la şcola ţiunei şi petrecerei date de noi în diua astfel cheltuiţi, ar fi bani pierduţi.
că vor fi lipsit şi în dectu’sul anului. Să se de fete. Aici funcţionâză d-1 învăţător primă de RosaJii în sala otelului Nr. 1, 6. Nu faceţi multe experienţe
pună mai mare pond pe frecuentarea regu­ Teofan Dobren. Răspunsurile elevelor au n’au pregetat a ne da generosul D nialor cu albinele, pentru-că nu e treba
lată a şcolei, ca la esamene să nu se mai dovedit, că d-sa încă nu se lasă să fiă în­ sprijin moral şi material. ori şi cui acesta. Lăsaţi experienţele
presente numai cevaşl peste jumătate din trecut. Convins şi d-sa că poesiile, sunt cari In special ne împlinim o plăcută da- pe săma acelora, cărora le dă mâna
cei obligaţi a cerceta şcola. contribue de a face pe eleve să fiă române torinţă, rugând ‘ pe d-1 profesor gimnas. să le iacă.
Observ, că şcola de pănă acum e bune şi religiose, a nisuit, ca elevele să Pompiliu Dan să primescă mulţămita şi
7. Nu răscoliţi interiorul stupi­
vechiă, ascunsă într’o grădină şi necorăs- înveţe un 'număr mare de poesii, pe cari asigurarea sincerei nostre recunoscinţe pen­
lor voştri în tăte cjilel®) bn nici chiar
pundătore pentru un oraş. Din causa acesta le-au declamat forte bine. Atât la şcola de tru marele şi nepreţuitul sprijin, ce ni-l’a
0
ia 2 cjil odată.
bravii Români în primăvara acesta au în­ băieţi, cât şi la cea de fete, după finirea dat cu deosebire prin povăţuirea şi instru­
ceput cu edificarea unei şcoli nouă, care esamenului, un elev şi o elevă prin câte-o irea diletauţilor, al căror succes avem de # ) Cei ce se îndeletnicesce stupăritul.

de mătasă. En cred, că nu e de­ Să mă fac loză de vie, Mult m’a blăstămat maica Cu doru nu-s învăţat.
parte timpul, când şi dintre noi mă­ Şi ’n loză un struguraş Pentr’un drăguţ cât palma. Du mă, Domne, d’aicia
car 1,000 000 de familii vor ave se Să mă iee-un junelaş. Der blaste-me, n’am ce-i face; Unde ’nflâfe tămâia
câştige la an 20—30,000.000 fl. din * Căci mie îmi tare place. Să ntr-vin pănă-i lumea;
cultura vermilor de mătasă. Lasă-mă maică să dorm, Să-i placă maicii ca mie, Unde ’nflore piperul
Decă am avă frăgarl destui şi Că nu mi-i da după domn; Mâne-aşI întra’n cununie. Să nu vin pănă-i ceriul.
decă guvernul şi în viitor va ajuta
Mi-i da după-un blâstămat, * *
şi sprijini pe producători, nu numai Nu m’o lăsa să mă gat,
împărţindu-le oue sănăt.bse gratis, ci Nici ca să-mi petrec în sat; Mult mă mustră maica ’n dor De-aşI trăi cât pâtra’n munte
şi rescumpărând gogbşele produse, Mi-i da dupu-un afurisit Că mi-i drag mie-un fecior, N’aşI iubi fată de frunte,
atunci e sigur, că cultuia vermilor Nu m’o lăsa să mă schimb, pică maica, ce ea scie, Ci-aşi iubi una săracă
de mătasă va lua şi la noi un avent, Că mi-i luna mărturie, De îi dau uu pumn să-mi tacă.
Nici, măicuţă, să mai rîd. Sfântul sore vrâ să jore...
ca nici odată pănă acum. * *
Deră luna e viclână
Emiliu Frâncu. Frunclă verde lemn de ace Că ea dice că nu joră, De cându-i mândra pe lume
Ce-am iubit maicii nu-i place: Că m’a vădut într’o seră, Naiba i-a mai cjis pe nume,
IPocsii poporale. Am iubit un pădureţ, Intr’o seră la 8 câsurl Ci i am dis tot mândra mea,
Şi-un fecior cu părul creţ. Că dor nu s’o mănia.
Culese din popor. Şecjând cu badea la sfaturi. Der acum tot am v^dut,
— Ce folos de părul creţ ■ ielt ■ ■. ofi r âecfiî
Fă-mă Domne, ce mi-i face, Dâcă nu-s porci în coteţ? * Că vorba nu i-a plăcut,
Fă-mă trestie pe baltă Ce folos, fată, de tine Du-te dor pănă ce-i nor, Pe alt bade şl-a aflat,
Să cresc subţire şi ’naltă; Că te gată mă-ta bine Că decă s’o ’nsenina Pe cel mai urît din sat.
Să mă cosesoă cosaşii, Şi la joc nu te ia nime? Peste Timiş te-oifi mâna.
Vucova-Timişană. Ioan Răchiţian-,
Să mă strîugă pologaşii. Să fi gătată mai rău Du-te dor cu Dunărea ;
comerciant.
Să mă iee boii ’n corne, La joc te-aş lua şi eu. Să nu vii pănă tomna,
Să mă svîrle pe câmpie * Că io-s june desmerdat __________ l