Page 55 - 1898-06

Nr. 130—8981 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.

8. Nu fiţi prea economi cu în­ Boii i împodobesc aşa, că fac o cu­ cine va, care se scie „desface fă­ Napoleond’orl. Oump. 9.51 Vând. 9.53
r
trebuinţarea cerii şi mai ales nu în­ nună mare în patru cornurl, din laţi de cătura". Şi-l aufil cţicend: „îs rari Galbeni Oump. 5.60 Vând. 5.65
trebuinţaţi stupi cu cadre de forma brad; pe ea împletesc flori de tot feliul. ămenii, cari sciu desface făcătura". Ruble RusescI Oump. 127.— Vând. 128.—
şi dimensiune diferită. Cununa este la o parte mai îngustă, la alta Aci las’ se urmeze un descântec de Mărci germane Oump. 58.50 Vând. 58.70
9. Nu lăsaţi prea multe rame mai largă; partea îngustă se aşeţă şi se făcătură, ce se 4 10e când cine-va nu Lire turcesel Oump. 10.70 Vând. 30.75
cu trântori în stupi. legă de jug, fiind boii prinşi în jug, ast-fel vre se ia în căsătoria pe celălalt: Scris. fono. Albina 5°/ 301.—Vând. 102 —
u
10. Nu scdteţi mierea din fa­ ca să stea drept în sus; cununa e înaltă Mai întâifi de tote descântătorea rade
guri, pană când nu vedeţi că tbte dela jug în sus de un metru şi mai bine. cu un cuţit var de pe patru pâreţi ai ca­ Proprietar: fl®r. Aurel MifcrcşiaiMUu
celulele sunt acoperite cu căpăcel De cunună acaţă în cornurl şi în mijloo sei (se ’nţelege, că de pe partea interiori Redactor responsabil: <Grejar«ri«i Maior,
de ceia. câte-un stâg, cari stau mai sus ca cununa, a păreţilor); de pe fiă-care, de trei-orl, şi-l
11. Nu lăsaţi înse mierea în fa­ cam cu un metru, mai acăţând şi clopote adună în mână ori pe o hârtie, cficând la li»WWWWWVVW
guri, de îndată ce vedeţi că s’au multe. fiă care părete următbrele:
acoperit celulele cu capacele. Ast-fel cu vitele împodobite, după-ce „ Se nu păta fi N. fără Anuţa, cum nu Dr. Sterie UT. Ciurcu.
12. Nu isbiţî şi nu scuturaţi es omenii dela biserică, feciorii merg dela pote fi păretele acesta se mc se uite la celălalt“ IX Pelikangasse — Nr. 10, Viena.
stupii când lucraţi, căci nimic nu un cap al satului pănă la celălalt; înainte (înţelege celălalt părete, ce-i stă în faţă). Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
supera pe albine mai reu decât acesta. merg cei cu caii, tot câte doi alăturea, Aceste cuvinte le diee pe rând la toţi specialişti dela facultatea de medicină
13. Nu afumaţi prea tare albi­ având în mână stegurl; apoi vin cei ou păreţii. Varul adunat îl pune în vinars ch- din Viena.
nele; puţin fum ajunge. boii, stând un fecior în mijlocul boilor, er când :
14. Nu uitaţi întrebuinţarea uduî doi de câte-o parte a boilor. Sâ nu potă fi unul fără de altul, cum
r
vel uşor, ca se ve păliţi capul de După-ce au ajuns în capul satului, se nu pot fi aceşti patru păreţi să jiu se uite unul 0000000000000000000008
înţepături. întorc şi duc vitele la proprietarii lor aşa la alticl. Aşa sâ nu potă fi in veci imul fără Medic român în Karlsbad.
15. Nu ve serviţi înse de mă­ împodobite, er aceştia pun la masă pe fe­ de altul/"
nuşi, decât fbrte rar. Mai bine pro- ciorii, cari li-au împodobit vitele, şi-i os- Din vinarsul acesta dă apoi să bea Medic universal
curaţi-ve unsore specială pentru al­ petâză bine, er după masă le mai cinstesce acela, care nu voesce a lua în căsătorie pe Dr. Romulus L. Crăciunu
bine. Se numesce „apifuge". Mirosul câte-o litră de beutură de fiă-care vită. respectiva.
ei cel tare alungă albinele. Acesta e obiceiul, pe care l’am vădut Culese de: Vasiliu Dumitraş Medic clinic în spitalul univers imp. reg
16. Nu deschideţi stupii, decât în Şona şi m’am hotărît a-1 trimite iubitei îiiV. în Sân-Mihaiul deşert. din Viena (clinica D-lui consilier de curte
Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
prea puţin, şi nu expuneţi fagurii nostre „Gazete", spre a-1 face cunoscut pu­
afară, când nectarul e rar în flori. blicului românesc. interne. Medic al asooiaţiunei pentru în­
OâJ.ern.da.r'Ci.l 33ptern.ân.el. grijirea studenţilor morboşî din Viena. Pro­
17. Nu fiţi prea economi cu Comuna inferiorâ, Iunie 1898. tector: Majesfcatea Sa împăratul eto etc.
hrana, nutriţi bine albinele, când loan Popa. IUNIE. are 31 (file. OIREŞAR. Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
ele au nevoie.
Pilele Călond. Iul. v. Csfleud. Gregor. dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
18. Nu lăsaţi brbsce râibse se Miililbadgasse casa „Schwarzes Ross". 26.
trâescă pe lângă stupii voştri. descântece. Dam. 14 Prof. Eliseu 26 Ieremia SOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOI
19. Nu întrebuinţaţi secţiuni seu 1. Descântec de tras buba din grumaz. Luni 15 Sf. Prof. Amos 27 Ladislau
cutii de a doua calitate, ca se strîn- (Audit dela o babă de pe Valea Almaşului). Marţi 16 S. Tihoniu 28 Leo papa
Uer. 17 S. m. Manuele 29 Petru şi Pavel
geţî miere de prisos. O, Sântă Măicuţă Precestă; Joi 18 S. m. Leontin
20. Nu trimeteţl mierea unui Ajută-mi ou ajutorul tău şi cu a lui D-deu ! Vin. 19 f Ap. Iuda fr. Dl. 30 Pom. S. Pavel Nr. 17-1898.
1 Iulie. Teodor
negustor, ca s'o vencfă, pănă nu v’aţî Că eu nu trag aiul acesta pe aici, Sâm. 20 S. mart. Metodiu 2 Cerc. Măriei
convins de onestitatea şi de credi­ Eu trag buba lui N. Provocare.
tul lui, căci mulţi o falsifică şi ve Care ’i s’a ţipat (aruncat prin sete, prin Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
scot nume reu mierii vendute. fome, prin ostenâlă, prin supărare, prin Din 24 Iunie st. n. 1888 Erecţi legitimi după defunctul
21. Nu iernaţi stupii sub un şo­ [potca cea mai mare. V a lu t a Iacob Nâthâu din Făgăraş şi Daniil
pron, seu într’o cameră rece, pen- Buba-i de nouă feluri. MSsura C a l i t a t e a . a u st r . Gabor din Sibiiu, 9unt provocaţi prin
său
0
tru-că aci le merge mai reu decât greutatea acesta, ca în termin de 30 de cţil
Buba-i pietrosă, buba-i veninosă. a . o r . dela prima publicare a acestei pro­
în locurile obicinuite. Hai înapoi,
22. Nu micşoraţi prea mult in­ Nu coce, 1 H . L . Grâul oel mai frumos 9 vocări, se s o l v e s c ă l a c a s s a in­
trările stupilo’, şi nu le lăsaţi astu­ Nu sparge, S? Grâu mijlociu . . 8 60 stitutului' de credit şi economii „Par-
pate cu ghiaţă, seu cu albine mbrte. Nu ţipa ţîţînl, J 1 Grâu mai slab . . 8 10 simonia" în Bran, ratele restante
23. Nu adăpostiţi iarna stupii Nu face rădăcini, Jt Grâu mestecat . . 5 60 dela acţiilo subscrise, cel dintâiu cu
despre partea de me4ă-4i> când îi Nu grohoti ca porcii, 1) Săcarâ frnmâsă . . 6 70 Nrii 245—254 şi al doilea cu Nrii
Săoară mijlooiă . .
6
—
lăsaţi afară. 524 şi 525, căci, pentru caşul con­
Nu rage ca boii, Orz frumos . . . 5 40 trar, pe lângă amortisarea acţiilor,
24. Nu zăboviţi cu scbterea de Nu boncăli ca taurii, » V Orz mijlociu . . . 5 10
timpuriu a stupilor, primăvara, ca Nu tropoti ca iepele, V Ovăs frumos . . . 3 50 se va procede conform disposiţiunilor
se ve asiguraţi, dbcă fiă-care stup Nu juca ca fetele! Ovăs mijlociu . . 3 20 legei comerciale §§. 153, 169 şi 171.
.
Cucuruz .
.
.
are regină ouătbre şi hrană îndes- Că bine te-oiii alege, ?î Măîaiu......................... 4 3 3 70 0 B r a n , în 20 Iunie 1898.
tulătore. Bine te-oiă culege î )î > Mazăre........................ 8 60 „PARSIMONIA,"
25. Nu ve încercaţi se ţineţi Din tote ciontuţele, )? Linte ........................... 10 — 3—8 284. institut de credit şi de economii,
stupi slabi; împreunaţi câte doi-trei Din tote măduvuţele, J) Fasole . . . . . 5 6 0 societate pe ăcţii în Bran.
stupi slabi, ca se faceţi unul singur Şi te-oiii duce de te oiii ţipa : H Sămânţă de in . 9 —
şi bun. J! Sămânţă de oânepă 6 —
Unde cocoşi negri nu cântă, )j Cartofi . . . 1 90
26. Nu lăsaţi se crescă buruieni
Vacă negră nu rage. Măzăriche . . ____ __
în faţa stupilor, pămentu! se-l cură­ 1 kilă Carne de vită . . , 48
Jn drum de cară ţipate-oiii, _____
ţiţi de buruieni şi se-l aşterneţl cu Mari drumarl căleate-or, I J Oarne de porc . . . — 57 rovisiune mare
nisip. Acolo să piei, acolo să respiei, M Carne de berbece . . — — P
27. Nu umblaţi prin faţa stu­ Cum piere rouă de sore 100 kii. Său de vită prospăt 20 — se «Ist MiENţlLOH solicjt
pilor, ci prin partea din dos. )1 Său de vită topit 32 —
Spuma de pe mare.
28 Nu păstraţi numai pentru Cu aborul S. Mării suflate-oiă Cursul la bursa din Viena. şi harnici, cari doresc a se ocupa CU
voi ideile vbstre şi experienţele fă­ (Aci suflă de 8 ori spre bubă) vemtavea «le tasuri permise du­
cute, ci descrieţi-le prin gazete, ca Să rămână N. curat, luminat, Din 23 Iunie 1898. pă lege în rate lunare, pentru o cassă ma­
Renta ung. de aur 4%.............................121.60 re de bancă (societate pe aoţii).
se aibă şi alţii câştig. Cum Dumnecjeu l’a lăsat,
Renta de corone ung. 4% . . . . 98.85 Oferte a se adresa la
GA-") Maica Sântă l’a botezat.
Impr. căii. fer. ung. în aur 4y °/ . 119.20
De astăcll înainte 2 0 Bernhard Eckstein anonc. exp.
împodobirea vitelor. Să nu-i fie nimica. Impr. căii. fer. ung. in argint 4V %. 100.15 1—5 273 Bmlajîest, Badgasse 4.
2
Pe cum nu-i în pola S-tei Mării. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.60
Obieeiu poporal. Bonuri rurale ungare 4°/ . . . 96.70
Leacul să-i fie ! 0
Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.50
Aflându-mă in cji de Rosalii în co­ (Apoi ârăşî suflă peste bubă de trei-o î). Impr. ung. cu premii...............................157.50 COOO-OOEXX» C3-IXXXI
v
ua
muna Şona de lângă Făgăraş, am văcjut
II. Descântec de făcătură. LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 339.25
un obiceiii pănă atunci mie necunoscut. Renta de argint austr...................... 101.65 Marele Iote!
1
Anume în săptămâna dinainte de Ro­ „Făcătură' în gura poporului
salii, feciorii îşi aleg dintre ei un primar însâmnă a face pe cine-va cu de-a Renta de hârtie austr...................... 101.50
şi doi juraţi. Aceştia trei merg Sâmbătă sila, peste voia lui, a se pleca la Renta de aur austr...........................121 40 P r e d e a l
sera pe la omeni şi le cer vitele spre a-le aceea, ce vre unul seu altul. De LosurI din 1860............................... 141.25
împodobi, cer cai seu boi, der mai ales esemplu un fecior nu vre se iee în Aoţii de-ale Băncei austro-ungară . 912.—
dela fruntaşii satului. Deeă li-se promit, căsătoria pe Anuţa, ai cărei părinţi Acţii de-ale Băneei ung. de ci'edit. 398. — Situat Vis- â vis de Gară
se duc sera feciorii şi i-au vitele din ciurdă ar dori 16rte acesta. Dec! părinţii Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 360.50 l
şi le mână în noptea de Rosalii în câmp, Anuţei merg la o descântătdre, ca NapoleondorI ..........................................9.52 / 2 W E T deschis " 1 ® !
unde este erbă de cosă, adecă în opritură, se-i facă, ca respectivul fecior se-şî Mărci imperiale germane . . . 68.58 sub direcţiunea proprietarului
şi mănâncă totă noptea. Apoi diminâţa, în schimbe cugetele de mai înainte şi London vista............................................119.95
Paris vista......................................... 47.50
(jiua de Rosalii, le bagă într’o curte în ca se o ia. Rente de corone austr. 4°/ . . . 101.85 T. I. TEODORESCU,
pul satului şi acolo încep a-le împodobi. Seu de esemplu o femeia e greu 0 Restaurant de I-ul rang.
Note italiene...................................... 44 35
La împodobire le ajută feciorilor unele rude bolnavă pe pat şi zace timp înde­ — Benturi escelente. —
şi fete, der mai ales drăguţele lor. Caii îi lungat fără a-se pută vindeca. Po­
împodobesc ast-fel, că le fac o cunună porul cţioe, că i-a „/acMi" cine-va, ca Cursul pieţei Braşov. Ârangiament cu diua şi cu luna.
mare rotundă şi li-o pun în jurul gâtului; se fie aşa în vre-o părere de reu Din 24 Iunie 1898. — P r e t u r i c o n v e n a b i l e . —
apoi împodobesc frâul, încât numai ochii ’i (resbunare). Şi din acesta bălă aşa Bancnota rom. Oump. 9.47 Vând. 9.49 282 l- 30.
.-se mai vede calului. crede, că va scăpa, dâcă va afla pe Argint român. Oump. 9.43 Vând. 9.46 C003€M3GGEI'OC00C