Page 58 - 1898-06

Pagin' 2. GAZETA TRANSLVANIEX Nr. 131—1898.

iune din d-nii: I. Maximilian, FI. Şoneriu Ungurii şi Slovacii. Şi juriul a ascultat de vocea păti­ aceea, ca monarchia habsburgică să devină
şi G-. Puiu pentru inscrierea de membri noi. maşă şi aţîţătore a procurorului — a con­ fortăreţa de apărare a libertăţilor po­
După, acesta şedinţa s’a suspendat pe —■ Nou început de persecuţii. — damna pe redactorul slovac. litice.
10 minute, în care timp corul d-lui T.
Participarea Slovacilor, prin câţî-va Etă un nou început vrednic de băgat 2. Congresul condamnă orî-ce fel de
PopovicI eseeutâ încă câteva piese forte
representanţl ai lor, la marile festivităţi în semă. El dă să înţelegem, că furia ma­ prigonire a libertăţii pressei şi pretinde in­
frumose.
din Praga iu memoria lui Palacky, a iritat ghiarismului violent se pregătesce — chiar troducerea în practică a acesteia, din care
După redeschiderea şedinţei, d-1 I. după mărturisirea lui „Bud. Hrlp" — a causă singuraticelor guverne să li-se înain­
nespus de mult pe şoviniştii unguri de tote
Tecidcscu, în numele comisiunei censurătore
categoriile. Pressa maghiară începe acum năvăli cu puteri înoite asupra naţionalişti­ teze proiecte concrete în privinţa acesta.
raportezâ, că socotelile s’au aflat în ordine
să dea alarma contra Slovacilor şi să-i bă- lor nemaghiari. 3. Congresul recunâsce necesitatea
şi propune a se vota mulţămită comitetului.
nuescă chiar de trădare. O foie din Pesta, valorărei intereselor economice; pentru
D-1 I. Maximilian în numele comisiei acesta sunt două căi: desvoltarea generală
care trece în mare vadă la Unguri, ocupân-
pentru înscrierea de membri raporteză, că Festivităţile din Praga. a capabilităţii venitului şi producţiunei,
du-se repeţit cu „desfăşurarea stindardului
d-l advocat Sitneon Damian, vechi Q membru
slavismului", dice într’un articul mai re­ (Voci din pressă. — Resoluţiile Congresului mai departe emanciparea de capitalul
pe viâţă al Asociatiunei, a binevoit a dărui
cent, că Ungurii „nu pot suferi şi nu vor lăsa cţinriştilor slavi.) străin; problema principală a institutelor
20 fl. cu destinaţia, ca comitetul cercual se-i financiare slave va fi, de-a împedeea, ca
pe guvern să sufere*, ca Slovacii să potă
folosdscă pentru augmentarea bibliotecilor pro­ începe acum şi pressa din Germania
participa la serbări de felul celei în me­ proprietatea slavă să ajungă în mâni
iectate. Adunarea a mulţămit d-lui Da­ a-se ocupa cu cele ce s’au petrecut la
moria marelui istoric ceh. Se provocă foia străine.
mian prin însufleţite aplause şi urări de Praga.
din cestiune la „tripartitul" lui Verboczy, 4. Congresul decide înfiinţare unei
„să trăâscă". „Neueste Nachrichten . din Berlin, or­
u
care califica de tradare o „astfel de con­ federaţiunl slave a pressei. Problema acesteia
Dintre BraşovechenI s’au înscris 44 ganul prinţului Bismarck, insistă mai ales
venire cu inimicii esternl ai patriei". va fi schimbul reciproc de soiri acreditate.
membri ajutători şi 1 ordrnar. asupra vorbirei lui Komarov şi asupra ro­
Ce au făcut Slovacii din Praga? — 5. Congresul va influinţa, ca biroul de
Urmând la ordinea cailei propunerile, lului său politic marcant la aceste sărbărl.
se întrebă organul şovinist. Firesce, că pressă cer. reg. din Viena să fiă îndatorat,
s’au iscat discuţiunî vii şi forte intere­ Foia germană, ridicându-se sus pe cotur­
răspunsul ce şi-l dă nu pote fi, decât o în- a-şl da comunicatele şi în limba slavă şi
sante, cari tote s’au învîrtit în jurul nul teutonic, tracteză, ce-i drept, c’un fel
sinuaţiă murdară. După părerea ei, Slovacii pentru acesta provocă pe diarele slave, că
întrebărei: pe ce cale s’ar pute dobândi de dispreţ pe colonelul rus, numindu-1 o
au făcut tot cam aceea ce fac „Dacoromâ­ de câte-orî primesc scirl din isvor străin,
mai curând capitalul necesar (de vre-o „figură comică", cu al cărui rol la Praga
nii", adecă ar fi „conspirat" contra patriei. să elimineze cuvintele străine şi să fiă cu
2000 fl.) spre a pute duce în deplinire mai nu trebue să-şi tortureze mintea Germanii.
In consecenţă ea cere, ca precum contra deosebită luare aminte la schimo3irea nu­
curând proiectul cu bibliotecile poporale. ţ)iarul german însă, cu tot dispreţul ce-1
presupuselor „uneltiri dacoromâne" se ri­ melor proprii şi de localităţi slave. Con­
La acestă temă, sulevată de d-1 V. Goldiş, portă mişcărei slave, nu pote să-şî sufoce
dică proteste la BucurescI şi se întemni- gresul anului viitor se va ţine în Cracovia.
au vorbit d-nii A. Vlaicu, Teculescu, I. 0. mâhnirea, că guvernul din Yiena n’a sciut
ţeză „complotiştii dacoromâni", tot aşa tre-
Panţu etc. S’a lăsat în fine comitetului ca să tracteze mai scurt cu „penslavistul din
bue să se ridice proteste la Viena în po­
sâ studieze acestă cestiune şi după putinţă Petersburg". De altmintrelea — dice or­ 800,000 de copii înaintea mo-
triva „uneltirilor" slovace, âr aici acasă
să facă paşi în direcţia acâsta. ganul lui Bismarck — tendenţa singurati­
„agitatorii panslaviştî" se fiă traşi la bara narclmlui.
Era sâră, după 7 ore, când preşedin­ celor foi din Yiena şi Peşta, de a alarma
judecăţii. Provocă apoi pe „energicul gu­ Yinerî a fost pote una dintre cele mai
tele închise acestă însufleţită adunare. pe Germania, „marele frate", contra lui
vern BanfFy" să ia măsuri de regulamen­ frumose dile ale jubileului monarchului
Komarov şi a soţilor săi, „abia decă pote
tare, „în interesul susţinerei ordinei în nostru. 80,000 de copii, speranţa viitorului,
conta la succes".
In memoria Metropolituiui Şaguna. ţâră". au sărbătorit pe împăratul lor într’un mod
O’un număr mai târejiu aceeaşi foie Ou alte cuvinte dis, Nemţii din ma­ simplu, însă cu atât mai mişcător.
La serbările în memoria neuita­ ungurescă („Bud. Hrlp*) dă semă pe scurt rea Germaniă nu vor să se pună rău cu Serbarea s’a făcut în Ringstrasse din
tului archiepiscop şi Metroplit Andrciu br. despre cele ce le pregătesce guvernul con­ cei dela Petersburg de hatârul Germanilor Viena. La stânga porţii Burgului era ridi­
de Şaguna, ce se vor face mâne, Marţi, tra „cetăţenilor infideli". Etă ce scrie: austriac! şi a Ungurilor. cat un cort festiv pentru monarchul şi
în Reşiuarî, şi-au anunţat participarea: „In cei’curile nostre politice normative Unaltdiar german, „Breslauer General
Prea Sânţiile lor episcopii Ioan 3Ieţianu din — după cum suntem informaţi — a produs Anzeigcr se ocupă la loc de frunte cu cele membrii familiei domnitore. Vis-â-vis de
a
acest cort se afla o tribună, pe care stă­
Arad şi Nicolae Popea din Caransebeş; justă indignare purtarea contrară statului ce s’au petrecut la Praga. Condamnă cu teau aşteptând 1000 de copii, ce compuneau
apoi d-nii: Dr. Alesandru Mocsonyi, Eu- a câtor-va cetăţeni ungari la festivitatea totă asprimea tote actele petrecute în ce- corul, er de jur împrejur se aflau celelalte
geniu Mocsonyi, Zeno Mocsonyi, Antoniu pentru Palacky, precum şi participarea lor pitala cehică pentru tendenţa lor contrară deci de mii.
Mocsonyi, Vincenţiu Babeş, Paul Rotariu, activă la demonstraţiunî, al căror ascuţiş germanismului şi caută a detrage din me­ La 10 ore împăratul eşi din Burg în-
N. Ionaş, Aug. PLamsea şi o mulţime de s’a îndreptat în potriva ordinei de drept ritele din Palacky, „despre a cărui sciinţă tr’o trăsură, urmată de alte trăsuri, cari
alţi domni din părţile Bănatului şi ale Un­ public a monarchiei austro-ungare. Avem fort9 puţin se scie afară de hotarele Boe- duceau pe archiducii şifarchiducesele, ce se
gariei. informaţia, că asupra acestui rol al pan- miei". Yorbesce apoi de Komarov, care
îţ: află de present în Viena. Ajungând la locul
slaviştilor din Ungaria s’a discutat şi în „în uniformă strălueitore rusescă a îndrep­ festivităţii, fu primit de consiliul comunal
Din Braşov s’au dus la ReşinarI din sînul guvernului. Legile în vigore, aşa se tat veninosele-i săgeţi în contra Germa­
al Yienei în frunte cu primarul Lueger.
partea şcolelor române medii, d-nii: Yirgil vede, nu dau destulă basă pentru pedep­ niei, aliata strînsă a monarchiei austro- Primarul conduse pe monarch şi pe mem­
Oniţ, Arseniu Vlaicu şi G-eorge Chelariu; sirea corăspundătore a paşilor de felul ungare — şi panslaviştii au jubilat". Gu­
brii din familia domnitore la cortul anume
din partea şcolelor primare d-nii învăţători: acestuia, ce se întâmplă afară de teritoriul vernul austriac a privit pasiv la tote pregătit pentru dânşii, apoi ţinu cătră mo­
I. Bariu şi Nic. Bârsan. patriei. Prin urmare la loc competent s’a acestea, mulţămindu-se a adresa lui Ko­ narch o vorbire.
Ca representanţl ai Casinei române cumpănit — cum suntem informaţi — mi­ marov modesta rugare, să nu cuvânteze
împăratul, forte încântat şi adânc miş­
din Braşov s’au dus d-nii: Ios. Puşcariu, liar ea de disposiţiunl legislative, cari pe vii­ în uniformă rusescă de colonel, însă el a cat, respunse, că rar i s’a întâmplat să
advocat, şi Lazar Nastasi, profesor. tor să împiedece demonstraţiile de felul ignorat avertismentul. „Guvernul austriac mârgă cu atâta bucuriâ la vr’o serbare,
Reuniunea femeilor române din loc acesta ale inimicilor interni ai statului un­ atât de energic în regulamentarea Germa­
va fi representată prin d-nele: Agnes Du gar împreună cu inimicii esternl". nilor — continuă foia din cestiune — ar cum a venit la acesta. Vorbind despre
copii, dise, că ei sunt speranţele bogate ale
şohi presidentă, Elena Săbădeanu cassieră.
Va se dică foia maghiară ne pune în trebui să păşescă acum energic, fiind-că statului şi aşteptă dela ei, ca tot-dâuna
Reuniunea femeilor pentru ajutorarea perspectivă luarea de măsuri şi mai aspre astfel de caşuri compromit monarchia . Mi­
1
văduvelor sărace, prin d-nele: Maria Popea, în contra naţionalităţilor nemaghiare. Dieta nistrului de esterne Goluchowski ’i reco­ să-l privescă cu credinţă şi încredere. In-
torcându-se apoi cătră cei presenţî, cătră
presidentă şi Virginia Vlaicu cassieră.
din Pesta va aduce, probabil, o lege, prin mandă, să-şî pună în cumpănă totă in părinţii şi învăţătorii copiilor, cari i-au pre­
Asociaţiunea pentru spriginirea învă­
care să se interdică sub aspră pedepsă par­ fluenţa pentru a face sfîrşit eontrarietăţilor gătit acestă di frumosă, le esprimă cea mai
ţăceilor şi sodalilor români meseriaşi, va fi
ticiparea „inimicilor interni ai statului un­ ne mai suferite dintre politica esternă şi adâncă mulţumită şi recunoscinţă.
de asemenea representată prin preşedintele gar" la orl-ce fel de serbare în străinătate, internă a Austriei.
său d-1 N. Petra-Petrescu. îndată după răspunsul monarchului,
care nu ar căde de acord cu sentimentele „Lidovo Noviny din Briinn dice, că corul celor 1000 de copii întonâ imnul po­
u
*
şi poftele degeneratului şovinism maghiar. representanţii singuraticelor seminţii slave poral Gott erhalte , începând în' acelaş
u
v
Comitetul acestei AsociaţiunI va Că sub „inimici interni" pe cine în­ au hotărît în Praga, ca mişcarea slavă s’o mnment să se formeze un cortegiu impo-
aranja Dumineca viitore şi o şedinţă fes­ ţeleg drăguţii protipendiştl din Peşta, uşor facă statornică şi viitorul Congres slav să-l sant, pentru a defila pe dinaintea suvera­
tivă în memoria metropolitul Şaguna. — pote să-şi esplice ori şi cine. ţină în Francia, care simpatiseză cu ten- nului. Copiii erau grupaţi după circum-
Tot acesta Asociaţiune va crea o fon- denţele acestei mişcări.
Participarea Slovacilor la festivită­ scripţiunî. Retragerea lor a durat l!/ oră
2
daţiune de 50 fl., care va purta numele
ţile lui Palacky ş’a şi dat deja „rddele" * 8firşindu-se cu copiii din circumscripţia 19
lui Andreii! Şaguna. Destinaţia acestei fon-
sale. Pilele din urmă ale săptămânei tre­ Congresul Ziariştilor slavi, ţinut la Praga, a Vienei. Ei păşiau, având o ţinută mar­
daţiunl se va arăta mai târdiu.
cute, a fost condamnat la 8 luni închisdre a luat următorele decisiunî: ţială, cu ochii mereu îndreptaţi cătră mo­
*
de stat şi 600 fl. amendă redactorul . Am- 1. Seminţiile slave din cele două narchul, pe cari îl salutau cu închinăciuni,
— In Braşov la biserica Sfintei Ador­ brosiu Pietor dela organul naţional slovac părţi ale monarchiei nu cer, cu privire la cu fluturări de batiste şi cu strigări vii de
u
miri din Cetate (Groverî) s’a oficiat un pa­ „Narodnie Noviny din Turoţ-St.-Mărtin, pen­ libertăţile şi drepturile politice, numai „hoch". Monarchul le răspundea forte miş­
rastas în amintirea lui Şaguna. După se- tru un articul scris din incidentul aducerii egală îndreptăţire teoretică, ci şi practică. cat, prin gesturi cu mâna şi prin uşore în­
vârşirea cultului divin părintele Bartolo- legei despre maghiarisarea numelor de co­ Spre scopul acesta pretind, ca folosinţa clinări cu capul.
meiu Baiulescu a ţinut o predică ocasio- mune şi localităţi, articol, în care organul limbei Slavilor în viaţa publică, în scolă, Când cortegiul se sfîrşi, corul celor
nală, înşirând marile merite ale neuitatului slovac provoca pe conaţionalii săi şă nu literatură şi artă să se garanteze în aceeaşi 1000 de copii, aşedat pe tribună, întonâ
Metropolit. sufere a li-se batjocuri numele moştenite măsură, ca limbile celorlalte naţionalităţi din nou imnul poporal. Monarchul îşi es-
La biserica Sf. Nicolae din Schelă de dela moşi-strămoşi. şi să li-se dea şi lor libertatea şi indepen­ primâ mulţumită şi satisfacţiunea atât con­
asemenea s’a oficiat un pai'astas, er cuvân­ Argumentele de cari s’a servit procu­ denţa progresului cultural, material şi so­ ducătorului corului, cât şi primarului Vienei,
tarea ocasională a rostit’o părintele pro­ rorul-acusator în rechisitorul său, şi le-a cial. Membrii Congresului recunosc solida­ pentru rara bucuriă, ce i s’a causat. Intre
topop Ioan Petric scos din vorbirea, ce a ţinut’o advocatul ritatea intereselor, şi promit, că se vor însufleţite ovaţiunl monarchul se reîntorse
La biserica Sf. Treimi de pe Tocile slovac Mateiîi Bula la Praga, cHcend, că sprijini unii pe alţii în validitarea acelora. în Burg la ora 11. Armadia imposantă a
după sevârşirea parastasului a ţinut dis­ cele ce le-a dis oratorul slovac, constitue Slavii, cari nu nisuesc a domni asupra ce­ copiilor îşi făcu mai departe retragerea pe
cursul p'casional părintele Sfetea, er în bi­ „trădare de patriă" şi „negarea integri­ lorlalte naţionalităţi, se mărginesc a-se piaţa Ring şi Sch'warzenberg, apoi se îm-
serica Sf. Adormiri din Braşovul vechili după tăţii statului ungar". Aceste „încercări", apăra contra a orl-ce fel de hegemoniă a prăsciâ.
sevârşirea parastasului a cuvântat părintele pe cari le-a adus în legătură cu articolul altor rasse, şi vor nisui, ca tote poporele Când împăratul se urcă în trăsură,
administrator I. Maximilian. încriminat al organului slovac, a cerut pro­ monarchiei hasburgice să fiă pătrunse de agrăi din nou pe primarul Lueger, cji’
curorul „se fiă pedepsite“. spiritul toleranţei adevărate, precum şi la cându-i: