Page 59 - 1898-06

Nr. 131—1889. OAZE TA TRANSILVANIEI Pagina 3.

— A fost o serbare estra-ordinar de tului se înşirase armata. :îServiciul religios Principele Bulgariei la Sinaia. S’a ho- Convocare.
frumosă. Ea font servcscc de mângăere în a fost oficiat de archiereul Meletie Gâlă- tărît în mod definitiv sosirea la Sinaia a
Despărţământul XXXII (Dicio-Sân-
multele amărăciuni ale anului acestuia. ţeanul, încunjurat de un numeros cler şi de Principelui Ferdinand al Bulgariei şi Prin­
Mărtin) al „Asociaţiunea pentru literatura
Acest estra-ordinar conduct, la care corul bisericesc. După terminarea serviciu­ cipesei Maria Luisa în (jiua de 24 Iunie
română şi cultura poporului român" îşi va
au luat parte după unii 80,000, după alţii lui religios, s’au rostit discursuri. D-l Crâ- a. c.
ţinâ adunarea sa generală ordinară Luni la
100,000 de oopii, ş’a făcut retragerea sa în tunescu, vice-preşedinte al Senatului, a vor­
Turburările din Galiţia. După câte-va 11 Iulie a. c. st. în biserica greco-catolică
şiruri de câte 24, el a avut o lungime de bit în numele maturului corp din care fă­
dile de pausă, telegraful ne aduce scirl des­ din Dieio-Sân-Mărtin, la orele 10 înainte
2600 metri, adecă tocmai lungimea pieţei cea parte regretatul Exarcu. D-l Ghica,
pre nouă turburărl în Galiţia. Ou ocasia de amâdl, cu următorul
Ring. secretar general al ministerului de externe,
târgului de ţâră, ce s’a ţinut Joi la Nova- P r o g r a m : 1) Deschiderea adunării
a vorbit în numele guvernului, relevând
Sandec, turburătorii au jăfuit şi prădat ca­ 2) Raportul general al comitetului. 3) Ra­
serviciile aduse ţărei de Exarcu în diplo­
Din a f a r ă . maţie şi ca ministru de externe. D-l C. sele Jidanilor. De asemenea în comunele portul cassarului. 4) Alegerea comisiunei
Znamigravice şi Lipie Podole tâte cârciumele pentru înscrierea de membrii noi, pentru
In Gei'mania s’au făcut Vineri ba- Olănescu a vorbit în numele Academiei. jidovescl au fost prădate şi şura unui Ji­ încassarea taxelor dela membrii vechi şi
lotagiile. Până acum nu sunt cunoscute de­ D-l V. A. Urechiâ a rostit un discurs în dan aprinsă. In Lemberg turburătorii au noi şi pentru censurarea socotelilor. 5)
cât 30 de resultate. Balotagiul din Berlin numele membrilor Ateneului. D-l C. Di- atacat diua mare pe Jidani, jăfuindu-i de Raportul acestei comisiunl. 6) Proiectul de
a fost cel mai interesant. Aici s’au ciocnit sescu, profesor universitar, a vorbit în nu­ tot ce aveau; abia cu mare greu i-a suc­ budget pe anul curent. 7) Alegerea şi
liberalii cu social-democraţii; liberalii au mele amicilor şi admiratorilor lui C. Exarcu. ces miliţiei a restabili ordinea. Tote pră­ constituirea comitetului cercual pe o nouă
cucerit dela social-democraţl două mandate. La ora 4 şi jumătate s’ku terminat discur­ văliile din Lemberg stau închise; între Ji­ periodă de 3 ani. 8) Alegerea a doi mem­
In provincie însă socialiştii au câştigat dela surile şi după un scurt serviciu religios dani panica este indescriptibilă. Jidanii din brii, cari să represinte despărţământul la
liberali două cercuri, aşa că ei dispun cortegiul se pune în mişcare în ordinea comunele învecinate s’au refugiat în Lem­ adunarea generală din ăst an a „Asocia-
acum de 45 mandate, şi n’au lipsă, decât următore: 1) Jandarmii călări comandaţi berg. JăfuirI şi deprădărl s’au făcut din ţiunei". 9) Propuneri de sine stătătore. 10)
încă de vre-o trei, pentru-ca să fiă bine întă­ de d. locotenent Teodoru. 2) Un car plin partea turburătorilor şi în localităţile Nova- DisertaţiunI, cari la tot caşul sunt a se
riţi în vechia lor posiţie. Formaţiunea par­ de corone. 3) Elevii şcâlei normale de in­ Novice şi Kamionka- Wieka. preda directorului cu cel puţin 3 tŞ.il©
tidelor în viitorea cameră se va pute cu- stitutori, purtând vre-o 15 decoraţiunî ale înainte de adunare.
nosce numai după-ce se vor fi făcut tote defunctului. 4) Clerul. 5) Carul funebru. Emigrări din Ungaria la America. Sub­
alegerile. Cordonele dela carul mortuar au fost pur­ directorul oficiului statistic din Budapeşta, La acâstă adunare se invită toţi
tate de d-nii Y. A. Urechiă, vice-preşedinte Gustav Thirring, publică în „Budapesti membrii „Asociaţiunei" din acest despăr­
Cri sa ministerială francesă stag- al Senatului, Ghica, secretar-general la ex­ ţământ, şi în genere toţi amicii culturei
nâză. Lui Peytral nu i-a succes nici într’un Szemle" nisce date fârte „edificătore" asu­ române.
terne şi Beloescu, senator şi delegat al pra emigrărilor diu „fericita* Ungariă la
chip a compune o listă a unui cabinet, cu Din şedinţa comitetului cercual al
Ateneului din Bârlad. După carul funebru America. Emigrările s’au început prin anii
care să potâ fi sigur de reuşită. Pănă acum urmau familia, prietenii, un mare număr de despărţământului XXXII al „Asociaţiunei"
republicanii radicali erau aceia, cari au ză­ 60, er pe la 1872, când Ungurii erau deja
cetăţeni, trăsura de gală a Curţei şi ar­ stăpâni absoluţi pe situaţiă în Transil­ ţinută în Dicio-Sâ.n-Mărtin la 22 Iunie 1898.
dărnicit încercările lui Ribot şi Sarrien;
mata. Parada militară a fost comandată de vania şi Ungaria, ele au început a lua pro­ Vasilie Zehan Simeon Căluţiu,
acum însă Peytral, care este şeful radica­
d. colonel Oialâc din cavalerie. Un regi­ porţii îngrijitâre. După statistica oficială a direct, desp. not. comit.
lilor în Senat, s’a împiedecat de oposiţia
ment de infanterie sub comanda d-lui lo- Statelor-Unite, dela 1861—1871 au emigrat
moderaţilor, Preşedintele Faure a însărci­ cotenent-colonel Istrati, un regiment de 14
nat în urmă pe fostul preşedinte al camerei, la America: 488 „cetăţeni ungari ; dela N E C R O L O G . Subscrişii cu inimă
cavalerie sub comanda d-lui maior Caribu, 1871 —1878 în fiă-care an câte 6—600; la
Brisson, cu formarea cabinetului. Se crede, frântă de durere aducem la cunoscinţa con­
artileria sub comanda d-lui căpitan Bâr- 1879 deja emigraseră 1518, ba în 1880 nu­
că Brisson îşi va încerca norocul păşind sângenilor, amicilor şi cunoscuţilor, cumcă
sescu. Cortegiul ajunse la ora 6 la cimi­ mărul emigraţilor s’a urcat la 6668. Din
pe urmele lui Sarrien şi Peytral, dâr dâcă Prâonoratul Ştefan Pop, paroch gr. cat. în
tirul Belu, urmat pe tot parcursul său de acest an începând numărul celor ce „au
nu-i va succede a câştiga elementele mo­ Mihalţ, protopop al districtului Aiudului,
multă lume. luat lumea ’n cap a sporit repede, aşa că
u
derate, atunci va forma un cabinet din ele­ astăcjl în 25 Iunie n. 1898, împărtăşit cu
mente curat radicale. Festivităţi în Cracovia. Serbările în- la 1892 a ajuns maximul de 32,683. Cei sf. taine, a adormit în Domnul în al 65
frâţirei Slavilor, ce s’au făcut săptămâna mai mulţi dintre emigraţi sunt din comi­ an al vieţii, 40 al preoţiei şi al fericitei
li&sboivl. In Cuba s’au început deja trecută la Praga, se vor continua la Cra­ tatele nordice ale Ungariei locuite de Slo­
luptele formale între Americani şi Spa­ vaci. In timp de 30 de ani, de când Ma­ sale căsătorii. Osămintele scumpului de­
covia. Astăclî se desvălesce în acest mare funct se vor aşeeja spre odihnă în cimite-
nioli. Spaniolii dau cu multă vitejiă ghiarii stăpânesc aceste ţerl, şi-au părăsit
oraş al Polonilor galiţienl statua renumitu­ riul gr. cat. din Mihalţ Luni în 27 Iunie n,
piept cu Americanii, cari numai cu jertfe patria nu mai puţin ca: 269,659 indivicjl,
lui poet polon Adam Miclcieioitz, dela a că­ 1898 la 3 ore după amiadl.
mari de sânge pot să eucerescă câte-o cari de sigur nu se vor fi dus la America,
rui nascere se împlinesc tocmai acum 100
palmă de loc dela Spanioli. Cinci milurl pentru-că dâr ar fi gustat în ţâra lor bi­ Mihalţ, în 25 Iunie 1898.
de ani. Din incidentul acesta consiliul oră­
departe dela Santiago d. e., a fost o mare nele şi fericirea. Ana Pop n. Zdrenghea ca soţie, Şte­
şenesc din Cracovia arangeză mari festivi­
luptă între duşmanii, cari acum se privesc fan, Laurenţiu, Georgiu şi Yaleria ca fii.
tăţi în amintirea poetului, care prin scrie­
cu ochi de lup faţă în faţă. La lupta acesta 86,000 fl. defraudaţî. La oficiul pos­ Nicolau Pop, paroch gr. cat. în Logiard,
rile lui a înălţat tocmai aşa stindardul re­ tai din pieţa Iosif din Peşta s’a întâmplat
au participat 2000 de Spanioli şi de două ca frate, Maria Pop ca soră, Eugenia Pop
deşteptării naţiunei polone, ca şi Palaeky (jileR trecute o mare defraudare. E vorba
ori pe aţâţi Americani. Ea s’a sfîrşit cu n. Suciu, Elvira Pop n. Făgărăşianu şi Iu-
al naţiunei cehice, într’un timp, când Po­ de nu mai puţin ca 86,000 fl. defraudaţî
respingerea Spaniolilor, pe care însă Ame­ liana Popescu ca noră şi ginere.
lonii, după sfâşierea patriei lor, erau cu­ de funcţionarul Coloman Toth, care după
ricanii au plătit’o scump, deore-ce au avut
prinşi de tristeţă şi durere. La acestea ser­ săvârşirea faptului a dispărut dimpreună cu — Carolina Obert, soţia d-lui Francis
mari perderl.
bări au fost invitaţi şi Cehii. Riarele ce­ soţia şi copiii săi. Banii defraudaţî se aflau Obert, preot ev. lut. din loc, a răposat în
Din insulele Filipine a sosit erăşl —
hice publică un apel în care îndemnă pe în plicuri şi adresaţi la câte-va bănci. De- 35 1. c. în etate de 63 ani. înmormânta­
pote pentru a cjecea oră — scirea, că Ma-
Cehi, ca drept recompensă şi recunoscinţă rea răposatei se va face adl.
nilla s’a predat şi că puterile se pregă­ fraudatorul a fost prins la Brema, tocmai pe
pentru participarea Polonilor la serbările când voia să urce un vapor pentru a merge
tesc a trimite acolo trupe, ca să protegeze
lui Palaeky, să participe şi ei la festivită­ la America. Interesant e, că cei ce cunosceau
averea şi viaţa supuşilor lor. ţile în amintirea lui Miekiewitz. Cehii vor D I V E R S E .
mai de-aprope pe Toth, afirmă, că el era
In Madrid spiritele sunt estraor- fi representaţl la Cracovia prin delegaţi ai un funcţionar fârte conscienţios, zelos şi Jertfele Alpilor. Anul trâcut 33 de
dinar de agitate în urma soirilor de pe consiliului orăşenesc din Praga, prin cei ai de — caracter nepătat. Drept aceea, ni­ omeni au căcjut jertfele Alpilor. Dintre
câmpul de răsboiu. Societăţii scientifiee regale şi ai Academiei meni nu-şl pote esplica, ce l’a putut în­ aceşti nenorociţi, cei mai mulţi nu aveau
O telegramă cu data de 25 Iunie Francisc Iosif din Praga. demna la acâstă faptă criminală. conducători. Oe privesce felul morţii: pe 8
anunţă, că printr’un decret regal camera i-a ucis lavina, pe doi pietrile rostogolite
La gimnasiul din Blaşiu esamenele s’au
a fost disolvată. Acest decret a surprins 0 nouă victimă a bulgărismului. In asupră-le, trei au murit de fâme, âr cei­
început în 22 a. c. cu esamenul de musică
întregă lumea politică din Madrid. Se crede, cursul lunei curente a fost asasinat în oră­ lalţi au câcjut în adâncimi, unde şi-au aflat
şi gimnastică, la cari au fost de faţă şi
că constituţia va fi suspendată şi că prin şelul Ghevgheli institutorul sârbesc Naumo- mârtea. Dintre morţi: 12 au fost Elveţieni,
Escelenţa Sa I. P. S. D. Mitropolit şi un
generalul Martines Campos se va introduce mare număr al inteliginţei şi opidanilor din vic-Ţiţe, care este Român din Bitolia. Nu 8 AustriacI, 6 Germani, 3 FrancesI şi 1
dictatura. mai încape îndoâlă, că el este o victimă a Engles.
BlaşI. Orchestra gimnasiului face onore d-lui
propagandei bulgărescl, persecutora în tot
Milan şi Rusia. Din Belgrad se profesor Mureşianu. Esamenele se termină chipul a agenţilor propagandei sârbescl, Experiment chinezesc. Este interesant
anunţă, pe cum se dice din isvor forte Luni. Marţi se vor stabili definitiv calculii, care începe a prinde teren din ce în ce să seim, că în ce mod constată Chinesii,
acreditat, că ex-regele Milan s’ar fi împă­ âră MercurI va fi iiturgia de mulţămită mai mult în paguba celei dintâih. Agenţii că cutare om, decă a murit sub bănuiala
cat cu Rusia. Milan s’a obligat, că va di- împreună cu cântarea Doxologiei, apoi bulgărismului au lucrat pe capete, ca să înveninării, fost’a el într’adevăr înveninat,
rige pe viitor politica regatului şerb cu de­ cetirea clasifiicaţiunilor şi împărţirea pre­ împedice deschiderea şcolei sârbesc! din ori nu? Etă cum o constată acâsta Chi­
săvârşire pe placul Rusiei şi în cestiunea miilor. Ghevgheli, dâr nu s’a putut. Cu două săp­ nesii : Dâcă asupra mortului cade bănuiala,
orientală va urma esclusiv îndrumările, ce 0 nouă societate românescă în Viena. tămâni înainte nenorocitul Ţiţe a primit o că a murit prin în venin are, i-se umple gura
i-se vor da dela Petersburg. Piarului „Patria din Cernăuţi i-se scrie ameninţătâre scrisâre anonimă, prin care ’i cu urez şi 24 ore îl lasă să stea astfel în­
w
tins cu urezul în gură. După 24 ore, i-se
din Yiena următorele: După cum aflăm se spunea, că după 15 clil©, dâcă nu în­
scote urezul şi hrănesc din el o găină. Dâcă
se va constitui la convenirea social-naţio- chide şeâla de sub conducerea sa, are se
SOIRILE BILEI. nală a coloniei române de aici, care va fie omorît, eeea-ce s’a şi întâmplat la ter- găina piere, atunci e dovedit, că mortul a
? fost înveninat, dâcă însă rămâne în viaţă,
ave loc la prima c}i a fiă-cărei luni în res­ minul fixat. Cu două cjile înainte de comi­
— ]5 (2't) Iunie v. înveninarea e considerată ca eschisă.
taurantul dela „Kaiserhof", atât sub presi- terea acestui omor, a fost la Ghevgheli d.
înmormântarea lui C. Exarcu. Vineri diul escelentei nostre naţionaliste, d-şora Grueff, profesor al liceului bulgăresc din
îa orele 4 şi jumătate s’au dus la ultimul Anglia Lupu din ocolul Câmpulungului Salonic şi preşedinte al societăţei de bine­
locaş rămăşiţele mult regretatului Constant. moldovenesc al Bucovinei, cât şi a mult facere „Ajutorul", care n’are alt-ceva de Medic român în Karlsbad.
Exarcu. In palatul Ateneului domnea o vie zelosei dame de Stateseu, un comitet de scop, decât stîrpirea sârbismului în Mace­
mişcare încă de pe la ora 1 p. m. Multă dame, care va întreprinde paşii necesari, donia. Poliţia din Ghevgheli a arestat mai Medic universal
lume din elita societăţei Capitalei venise ca să se înfiinţeze curând în mijlocul strei- mulţi Bulgari, bănuiţi ca autori ai acestui
de timpuriu să şl ocupe un loc pentru a nismului o societate socială şi de lectură atentat, dâr pănă acum încă n’a putut să Dr. Nicolae Comsa.
*
asista la funeraliile aoestui om de bine. La cu numele „Damele Române*, care va fi me­ afle cine sunt adevăraţii autori. După indi­
K A R L S B A D ,
orele 2 şi jumătate vestibulul Ateneului era nită a deveni un focular important atât ciile de mai sus, nu încape îndoială, că
Weinhaus, Sprudelgusse.
plin de lume. In grădina Episcopiei se afla pentru damele studente din diferitele ţări, autorul moral al acestei scârbâse crime este
•G£3£3EB£3£3£H3E3E3E363£3E>Oa3G£iE3£3£IO£3£363E363D®
asemenea forte multă lume. In jurul pala­ cât şi pentru damele din colonia din Yiena. propaganda bulgărâscă.