Page 6 - 1898-06
P. 6
Pa gin • 2. GAZETA TRANSLVaNIEI,
...... — - ■-* «uuwun.% ulMUUiUMWtmtuuauuuiwj -mn^ictivKiaiiftciuu», ....................... —— — - , i n.-t
După amâdi a fost o adevărată luptă Din raportul bibliotecarului, cetit de pe funcţionarii superiori şi pe soţiile aces SOIRILE DILEI.
de strade. Germanii au atacat cortegiul festiv d-nul Ioan JPctrovid, se constată, că biblio tora şi au incendiat edificiul primăriei.
al Cehilor, er Cehii au răspuns prin bom teca Asociaţiunii s’a înmulţit în anul tre Vice-regele din Canton a trimis 1000 de — 2' (.14) Iunie v.
bardarea prăvăliilor germane. Primarul din cut cu peste 400 de opuri, cărţi de valore, soldaţi la faţa locului.
0 nouă invenţiă românescă’, D-l Traian
Praga, văcjend periculul în care se află, donate de Academia Română şi de eredii *
Barzu, asesor consistorial în Caransebeş, a
a părăsit travestit oraşul Briinn. Sera ata răposatului Dr. G. Popa. In legătură cu
JEvacuarea Tesaliei fiind terminată, inventat dou$ maşini de calculat şi un
curile sângerose dintre Germani şi Cehi acesta s’a luat conclusul, ca biblioteca să
negociările relative la organisarea autono aparat de sticle, cari tote sunt menite a
s’au repetat şi abia cu greu i-a succes mi se pună la disposiţia membrilor, atât în
miei se vor relua cu activitate. Se crede, uşura instituţiunea numerilor dela 1 —1000.
liţiei a fmprăscia pe turburători. localul Asociaţiunei, cât şi împrumutân-
că ele vor isbuti în curând la stabilirea Maşina primă serveace pentru intuirea nu^
Caşul din Briinn a produs sensaţiă du-se membrilor opuri acasă.
unui regim provisoriă, ale cărui principale merilor dela 1—10, folosind în loc de bile,
pretutindeni în Austria. Se aşteptă, că în 0 discuţie viie s’a desvoltat în urma elemente se vor lua din populaţia indigenă.
urma lui pasiunile politice şi de rassă se propunerii d-lui G. Purcariu, ca Asociaţiu cuburi colorate; la maşina a doua unimile
arunce valuri şi mai furiose în Austria. nea să şi estindă activitatea întru ajutora „Journal de St. Petersburg** dice, că sunt representate prin tăbliţe de tinichea,
lumea se pote bucura, că graţie interven- 4ecile prin place de lâmn, âr sutele prin
rea şcolelor confesionale şi întru premi-
ţiunei Europei, afacerea greco-turcăscă s’a prisme de lemn ; aparatul de sticle e com
In Gestiunea congresului naţio area opurilor bune pentni popor, mai cu regulat în mod definitiv. pus din cuburi de sticle de diferite mărimi
nal al bisericei serbescî, după cum se semă de cuprins economic. Acestă propu Se pote spera acum, că Grecia, pri şi are de scop a intui descompunerea nu
scrie din Agram, din nou s’a convocat o nere s’a transpus Direcţiunei ca material
vind trecutul ea un vis urît, îşi va îndrepta merilor fundamentali prin divisiune şi sub-
conferenţă din partea patriarchului Bran- de studiare cu inviaţiunea, ca pe acest te
silinţele spre urcarea finanţelor şi lucră tragere. D-l Tr. Barzu a obţinut din Buda-
covici. Nu se speră însă să potă ajunge la ren să se facă tot posibilul, er despre re peşta patentă asupra invenţiei sale, care,
vr’un resultat nici acestă conferenţă, de- sultat să se raporteze adunării generale rilor de pace. după o recesiune publicată de „Foia Pe
orece Serbii naţionalişti nu eedâză nimic. proxime. ^ dagogică *, se arată a fi superioră maşine-
1
După informaţiile foilor ungurescl, aceştia După acesta s’a pus la ordinea dilei D e l a £ & o 9 . lor esistente şi forte potrivită pentru a
vor să se adreseze direct cătră Maiestatea raportul comisiunei despre scontrarea eas- Din Hida i-se anunţă lui „Egyetcrtăs*, că conduce pe elevi în mod natural psihio-
Sa, cu ignorarea guvernului din Budapesta, sei Asociaţiunei, care prin raportorul ei G. la 9 1. c. s’a ţinut în Doi investigaţiă la faţa logic la câştigarea de idei despre opera
pentru a ruga pe monarch să hotărescă Lazar arată, că scontrând cassa a aflat cea locului. Deja diminâţa — dice foia ungu- ţiunea cu numeri.
însu-şi în causă, se’nţelege, într’un chip, ce mai bună ordine, şi propune a-se da cas- rescă — au sosit la Doi viceşpanul comi
n’ar consuna cu intenţiile ministrului-pre- sarului Sava Băiete absolutoriul, ceea ce Catedra limbei şi literaturei român9
tatului Coşocna, conte Ştefan Ldzdr, şi fisol-
şedinte Banffy. Se dice, că în conferenţă adunarea primesce. găbirăul cercului Almaş, Andreii! Sombori,. din Budapeşta. Ceea-ce se vestesce din
convocată de Brancovici se va şi face o In fine se pune la ordinea dilei ale făcând disposiţii, ca cei greu răniţi să fîă Budapeşta, pare apropo neverosimil. Se
propunere formală în sensul acesta. Propu gerea membrilor în Direcţiune, şi se aleg transportaţi imediat în spitalul-Carolina din elice, că mamelucul lui Banffy, fostul direc
nerea o va face baronul Jivkovicî, condu cu unanimitate membrii vechi. Cluşiii. Cadavrele celor ucişi au fost sec tor al gimnasiului din Năsăud, este numit
cătorul Şerbilor radicali, care va insista profesor la catedra de limba şi literatura
Presidiul constatând, că Adunarea a ţionate, der nu au fost duse din locul unde
pentru trimiterea unei deputaţiuni la mo română dela universitatea din Budapeşta,
resolvit tote cestiunile avisate la compe s’a comis crima pănă când trimisul tribu
narch, ca să-l roge a convoca congresul. catedra neuitatului şi vrednicului Alesandru
tenţa sa, declară şedinţa de închisă. nalului nu va fi sosit la Doi. După amiadi
Roman. Stăpânul şi-a răsplătit astfel sluga
la 3 ore au sosit: judele investigator Bodor
Corespondentul. credinciosă.
Asociaţiunea naţională aradanâ- L., procurorul Sânii, medicii de tribunal
Dr. Kerekes şi Dr. Kenyeres; er din partea Autonomia catolică. Comisiunea de 9
(Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei.*')
D i n a f a r ă . tribunalului militar căpitanul G. Sdrpi, lo pentru organisarea autonomiei catolice se
Arad, 1 (13) Iulie, 1898. cotenentul P. Kozary, judi, apoi medicii de
Anglia şi Rusia. Discusiunea înfo va întruni în sala de consiliu a camerei
Eri la orele 11 a. m. s’a ţinut adu regiment Attila Szăllăsy şi Kliblos. Comisia magnaţilor la 20 1. c. sub presidenţia con
cată din camera comunelor din Londra, des
narea generală a Asociaţiunii naţionale ara- acesta a început cercetarea. telui Iuliu Szapary.
pre care am vorbit eri, a atins forte sim
clane sub presidiul directorului seminarial „Părerile sunt divergente — dice co
ţitor cercurile politice din Petersburg. Pia-
Augustin Hamsea, după-ce Preşedintele II. respondentul foiei ungurescl. — Ţărănimea,, Erăşî vărsare de sânge. Din Balmaz-
rul de frunte rusesc „ Novoie Wremia“ scrie
Sa D. Episcop Ioan Meţianu, în urma unei care de altfel e forte paclnică, cum o sus ujvâros (aprâpe de Debriţin) vine soirea
un articul remarcabil asupra atitudinei „ne
indisposiţiuni, de astă-dată n’a putut con ţin acesta mulţi, s’a purtat liniştit. A pro despre o nouă vărsare de sânge comisă de
astâmpărate" a Angliei. Foia rusâseă res
duce în personă adunarea. mis zălog de bună voie pentru vitele, âe voian gendarmî. Locuitorii muncitori din Balmaz-
pinge cu un fel de dispreţ suveran ideia ujvâros se agitaseră mult din căusă, că un
D-nul v.-preş. A. Hamsea în discur de cooperaţiune între Anglia şi Rusia, lan să le închidă, şi acâsta o promiteau de
sul de deschidere a accentuat misiunea sată de Asquit în discursul, pe care l’am temă, că decă li-se vor grămădi vitele în arendaş din comună a luat lucrători străini
sublimă, ce o au societăţile culturale în schiţat şi noi. „Novoie Wremia“ dice între curtea strimtă a lui Bereczki, vitele se vor din alte sate pentru lucrul câmpului. Când
desvoltarea poporelor şi în special misiu altele, că pe timpul guvernării lui Glad- bate şi se vor împunge — asta voiau s’o■ o parte din lucrătorii străini sosiră în co
nea, ce o are în mijlocul poporului nostru stone era pe aci să isbucnâscâ un răsboih împiedece ţăranii. Proprietarul Insă n’a voit să mună, poporul vădendu-i s’a iritat la culme.
Asociaţiunea naţională aradană. Constatând anglo-rusesc din pricina dilimitârii fron scie nimic de tote acestea şi a rămas riguros Se adunară îndată pe piaţă o mare mul
mai departe, că împrejurări nedependente tierei din Asia meridională şi că răsboiul pe lângă închiderea vitelor. Certa ivită în ţime ; doi gendarmî circulau pe strade.
de generaţiunea actuală au contribuit, ca Crimeic a fost provocat şi început de un urma acâsta între proprietar şi un ţăran şi Poporul ameninţa şi pote că prin vorbe
activitatea acestei Asociaţiuni de un timp cabinet liberal engles. Dâcă Anglia — con o mică vătămare a unui gendarm a prici bune l’ar fi putut liniştit. Der n’a fost
încoce să nu potă mulţămi aşteptările nos- tinuă organul rusesc — ar dovedi o atitu nuit apoi nenorocirea îngrozitore. Ordinul aşa. Gendarmii ocupară loc în porta pri
tre culturale, adauge, că Aradul şi părţile dine agresivă în China, Busia ar răspunde grăbit al solgăbirăului, pe basa căruia gen- măriei. Poporaţiunea iritată ameninţând
lui locuite de Români representă în des la timpul seu co acţiune fârte energică. Pia- darmeria s’a dus la Doi, dispunea, ca afa începu se sverle cu pietri şi bâte; un gen
voltarea culturală românescă momente, cari rul rusesc însă crede, că Englesii vor cum cerea să fiă resolvată prin intervenirea no darm a fost lovit. In urma acesta gen-
ne obligă a fi cu o deosebită pietate şi păni lucrul temeinic şi îşi vor pune la ini tarului comunal, care residă în Topa-Szt.- darmul descărca arma şi glonţul sfredeli
stimă, atât faţă de trecut, cât şi în ceea mă lozinca lui Salisbury, după-care în Chi Kiraly, insăgendarmeria — ocolind pe notarul templele muncitorului Toth, care căcţu mort.
ce privesce desvoltarea nostră intelectuală, na se află loc pentru tote puterile — nu — a săverşit opera nenorocită dimpreună cu S’au mai dat două puşcăturî, cari răniră
şi anume din Comitatul Aradului, din locul mai în China de nord nu le este permis proprietarul şi cu delăturarea antistiei co de-asemenea pe trei dintre muncitori. O
de reşedinţă al vechei episcopii a Ienopolei Englesiior a străbate. munale**. comisie a eşit la faţa locului, ca se anche
unde s’a pus basă şcolei confesionale româ Raportorul foiei ungurescl spune apoi, teze faptul.
*
nesc! prin metropolitul de pie aduceră a- că morţii au fost îmormentaţi în totă li Groza de Turci. „Drapelului * i-se co
1
Alegeri în Germania. Câte-va qile
minte de Alba-Tulia Sava Brancovici. In niştea, şi o mică piedecă ar fi făcut numai munică următorele: Cu ocasia delimitărei
numai, şi în Germania se vor începe alege
Arad s’a introdus sub ierarchia serbescă împrejurarea, că preotul local Gavrilă Cornea nouei frontiere greco-turcesci, s’a petrecut
rile de deputaţi pentru cameră. Nu se pote
prin Episcopul Sinesiu Jivanovicl limba ro n’ar fi voit să-i îmormenteze, ci a trebuit un fapt demn de admirat în satul Cuţu-
sci, decă guvernul actual va eşi cu mare
mână în administraţiunea bisericescă şi s’au ca îmormentarea să se facă prin preotul fliani, singurul punct locuit, cedat Turciei.
majoritara. Social-democraţii lucrâză puter
înlocuit în biserică cărţile slavone, ce se Ioan Popa din Milova şi Murăşan din Şom- In actul preliminar al păcei dintre Grecia
nic să-şi câştige mai multe mandate. Situa
aduceau pe atunci din Rusia, cu cărţi ro borul-mare. şi Turcia, elaborat de cătră cele şese pu
ţia guvernului e cam dificilă prin împreju
mânesc! aduse din Ţâra românescă. Tot în Acesta n’o putem crede ; n’ar fi avut teri, se specifică, că nici un punct locuit nu
rarea, că pănă acum nu şi-a publicat pro
Arad s’a plămădit şi s’a lucrat cu multă nici un înţeles, ca preotul local din Doi să va fi cedat Turciei cu ocasia delimitărei
gramul electoral şi astfel cetăţenii alegă
energie pentru despărţirea ierarchică de refuse îmormentarea celor ucişi.
tori nu sunt orientaţi asupra atitudinei lui. frontierei, şi toţi se aşteptau ca hotărîrea
Şerbi, dupâ-ce la anul 1812, în urma jert r ,Egyciertăs mai adauge: „In urma Europei să fiă sfântă. Din nenorocire însă,
a
*
felor de sânge şi de bani, aduse de preo- întemplărei sângerose Iosif Bereczki şi-a când delegaţii puterilor au venit la faţa
ţimea şi poporul român din aceste părţi Camera francesă are în sfîrşit pre transcris întregă averea pe numele fiiului locului, au găsit cu cale să cedeze Turciei
întru apărarea ţării, prin împăratul şi Re şedinte. Brisson a căclut şi în scaunul dem său şi s’a hotărît să se strămute cu între- şi satul Cuţufliani, alcătuit din 150 familii,
gele Francisc I s’a dispus deschiderea celei nităţii de preşedinte va şedâ Deschanel. Ca ga-i familiă din comună. Bereczki adecă mai tote de cuţovlahi. Aflând sătenii sortea
dintâiă şeole românesc!, a vechei prepa binetul Măline crede, că prin acesta ale se teme, că îndată ce se vor depărta gen- ce-i aştepta, de a recădâ sub jugul tur
randii din Arad. Tote aceste momente, şi gere i-s’a întărit posiţia. darmii, Românii răsbunătorî îl vor măce cesc, au făcut apel la puteri, rugându-le
se
altele — (Ţ vorbitorul — ne obligă, ca * lări cu familiă şi nepoţi cu tot. Fiiul seu să-şi respecte cel puţin hotărîrile, der a
pe terenul cultural să desvoltăm a activi Sporirea flotei rusescî. Din Pe s’a şi strămutat cu copii la socrul său în fost înzadar. Satul a rămas în partea tur-
tate cât mai intensivă, ţinând cont de tersburg se anunţă, că Rusia îşi va spori Ciumăfaia. Bătrânii de asemenea au început cescă, graţie insistenţelor Germanei şi Aus
scumpele reminiscenţe, ce datori suntem flota de răsboiu. Pănă la 1904 se va spori cu strămutarea, ei îşi transportă arangea- triei. Când delegatul militar al Grecei a
a-le ave faţă de fericiţi noştri înaintaşi. cu 8 corăbii pancerate, 15 încrueişătăre, 3 mentul intern în alt ţinut *. comunicat locuitorilor decisiunea puterilor,
1
După acesta să cetesce raportul ge corăbii train şi 30 torpilori canoniere. Chel- Din un lung raport tendenţios publi aceştia au început să se vaiete şi să blas-
neral al Direcţiunei Asociaţiunei prin Se- tuelile acestei sporiri fac 194 milione ru cat de Fiigg. Hirmf amintim cuvintele: teme cu icdnele în mână pe aceia, în ca?
cretariul Dr. George Proca. Din acest ra ble. In bugetul anului viitor se va lua la „La provocarea gendarmilor ţăranii şi-au de Grecia îşi încredinţase sortea. După ace*
u
port se vede, că activitatea Direcţiunei a aceste cheltuell cu 16 milione mai mult, părtat vitele de acolo (de pe trifoii!). s’au dus şi şi-au luat tot avutul din cah
fost îndreptată cu deosebire la aranjarea ca în 1898. Din tote aceste apare evident vino au desgropat osămintele morţilor din ce
*
d
finanţelor Asociaţiunii şi că averea Asocia- văţia proprietarului şi a gendarmilor, er de tire şi au dat foc satului întreg. Ac Şl
ţiunii cu finea anului trecut s'a ridicat la In Tschan-lschan, provincia Kwaug- altă parte purtarea liniştită şi inofensivă a lucru au făcut şi cu biserica, după c
au
suma de peste 6000 fi., ceea-ce adunarea a tung, lângă Kong-King, a isbucnit o re poporului. luat mai întâii! iconele şi clopotul. G*’ r-
e
luat cu plăcere la cunoscinţă. voltă. Rebelii au cucerit oraşul, au omorît nul grec a repartisat pe aceşti locuit în
